CIMEC. Tezaurele terminologice
Index
|
Afișare arborescentă
|
Afișare alfabetică
material de origine animală
[1]
borangic
[ Fir nerăsucit de mătase, obţinut prin tragerea simultană a fibrelor de pe 5-10 gogoşi de mătase. înseamnă şi ţesătura făcută din astfel de fire. ] [1.1]
colţ de mistreţ
[ ] [1.2]
coral
[ Animal celenterat, cu schelet calcaros roşu sau alb, trăind în mările calde. Scheletul, după prelucrare, este folosit pentru podoabe. ] [1.3]
corn
[ ] [1.4]
corn de cerb
[ ] [1.4.1]
corn de ren
[ ] [1.4.2]
dental
[ Moluscă marină cu capul acoperit de o cochilie deschisă la ambele capete în formă de corn. Rareori se spune "dentalium". De asemenea, înseamnă şi tehnica decorării cu ajutorul acestei specii de scoică; decor obţinut în acest fel. A nu se face confuzie cu "dentalia,-um" (din limba latină) care înseamnă: 1) partea plugului de care se fixa fierul; 2) dinţii greblei. ] [1.5]
fildeş
[ Substanţă osoasă, albă, dură, din care sunt constituiţi colţii de elefant. Folosit în arta decorativă. ] [1.6]
lână
[ ] [1.7]
os
[ ] [1.8]
os de pasăre
[ ] [1.8.1]
os de ren
[ ] [1.8.2]
păr
[ ] [1.9]
pergament
[ Piele netăbăcită, preparată special, folosită pentru manuscrise. De asemenea, documentul sau textul scris pe pergament. ] [1.10]
piele
[ ] [1.11]
răşină
[ Amestec complex de compuşi organici, secretat de unele plante şi uneori de unele insecte exotice. Una dintre raşinile fosile este chihlimbarul. ] [1.12]
chihlimbar
[ Răşină fosilă (era terţiară), galbenă, brună, roşcată, transparentă sau translucidă. Foarte rar sub formă de depozite. Folosită încă din paleolitic pentru confecţionarea podoabelor. Pe teritoriul României nu a fost exploatată în preistorie (probabil obţinută prin schimb). Drumuri ale chihlimbarului : Elba-Rhin-Rhone, Elba-Marea Adriatică, ş.a. ] [1.12.1]
scoică
[ ] [1.13]
sidef
[ Strat intern al valvelor şi al cochiliilor de moluşte. Alb, dur, lucios, cu irizaţii. ] [1.14]
material de origine minerală
[2]
minereu
[ Acumulare de unul sau mai multe minerale, din care se pot extrage unul sau mai multe metale, sau combinatii ale acestora. ] [2.1]
metal
[ Nume generic dat oricărui element chimic cu luciu caracteristic, bun conducător de caldură şi de electricitate, maleabil, ductil, de obicei solid. ] [2.1.1]
metal comun
[ ] [2.1.1.1]
alamă
[ Aliaj pe baza de cupru şi zinc, galben-auriu, maleabil, ductil, uşor de prelucrat. ] [2.1.1.1.1]
alamă aurită
[ ] [2.1.1.1.1.1]
bronz
[ Aliaj al cuprului cu staniul (cositor), cu proprietăţi superioare cuprului (mai ales duritatea şi rezistenţa). Dar, de obicei, conţine şi alte elemente chimice (numite impurităţi) : stibiu, arsen, plumb, bismut, nichel, argint, aur, zinc, cobalt, aluminiu, magneziu (şi chiar oxizi de fier). Procentajul de cositor raportat la celelalte elemente (aflat prin analiză spectrografică), conferă calitatea bronzului obţinut. ] [2.1.1.1.2]
bronz aurit
[ ] [2.1.1.1.2.1]
bronz cu impurităţi
[ ] [2.1.1.1.2.2]
cositor
[ Element chimic. Metal alb-argintiu, maleabil, ductil. Utilizat în aliaje şi la acoperirea altor metale pentru a le proteja. ] [2.1.1.1.3]
cupru
[ ] [2.1.1.1.4]
fier
[ Metal greu, cenuşiu, maleabil, ductil. Pe teritoriul României a început să fie utilizat, probabil, în sec.8 a.Chr., când s-au produs unelte şi arme ( spade, celturi, topoare), imitând la început formele de bronz. ] [2.1.1.1.5]
plumb
[ Element chimic. Metal moale, cenuşiu-albăstrui. ] [2.1.1.1.6]
zinc
[ Element chimic. Metal alb-albăstrui. Se întrebuinţează sub formă de aliaje. ] [2.1.1.1.7]
metal preţios
[ ] [2.1.1.2]
argint
[ Metal preţios folosit, pe scară redusă, începând din perioada de trecere la epoca bronzului, apoi în epoca bronzului, în epoca geto-dacică, prefeudală, feudală. ] [2.1.1.2.1]
argint aurit
[ ] [2.1.1.2.1.1]
aur
[ Metal preţios. întrebuinţat pe teritoriul României, încă din neolitic. Cele mai vechi obiecte de aur datează din cultura Gumelniţa. ] [2.1.1.2.2]
electrum
[ în greaca veche: elektron ("chihlimbar"). Se înţelege însă un amestec natural de aur nativ cu un conţinut mare de argint (15-50 procente), de culoare galbenă deschisă până la alb-argintie, maleabil, ductil. Se afirmă că a fost descoperit în Asia Mica şi Spania, fiind folosit la baterea (primelor ? ) monede, în sec.7 a.Chr. ] [2.1.1.2.3]
oricalc
[ Metal mitic. La Platon: "substanţa numita oreihalkon, ce se scotea din pământ în multe locuri din insulă (Atlantida), şi care, după aur, avea cel mai mare preţ ". Reîntâlnit la Homer, Hesiod, Plinius cel Batrin, de asemenea fără explicaţii. Deci, în sec.5 era un metal preţios, dur, dar şi strălucitor. După sec.3 a.Chr. desemna mai multe tipuri de aliaje de cupru şi zinc (?). Paul Mazon spune: "Nu ştim ce reprezenta exact acest cuvint pentru poeţii epici, iar grecii epocii clasice nu ştiau nici ei, ca şi noi". Unii autori moderni consideră că ar fi fost un aliaj obţinut prin topirea, cu cărbune vegetal, a aramei şi a minereului de kadmia, adesea cu adaos de aur, deci un fel de alamă aliată, dar aceste aserţiuni nu se pot susţine prin datele oferite de mit. ] [2.1.1.2.4]
platină
[ Element chimic. Metal preţios, alb-cenuşiu, lucios, dur, ductil, foarte maleabil, inoxidabil, foarte rezistent la acţiunea acizilor. Se gaseşte în natură în stare nativă. ] [2.1.1.2.5]
metaloid
[ Nemetal. Element chimic rău conducător de căldură şi de electricitate, fără luciu. Nu este ductil. ] [2.1.2]
antimoniu
[ Element chimic, metaloid, de culoare albă-cenuşie, întrebuinţat sub formă de aliaje. ] [2.1.2.1]
mineral
[ Corp solid, cu o anumită compoziţie chimică, care se găseşte în natură în stare cristalizată sau amorfă, în componenţa rocilor şi minereurilor. ] [2.1.3]
cristal
[ ] [2.1.3.1]
malahit
[ Carbonat natural bazic de cupru, de culoare verde sticloasă. Utilizat ca piatră de ornament. ] [2.1.3.2]
piatră preţioasă
[ Mineral cristalizat cu aspect atragator şi duritate foarte mare, culori variate, întâlnit rar în natură şi utilizat pentru confecţionarea bijuteriilor şi podoabelor (diamantul, unele safire, rubinul, smaraldul). ] [2.1.3.3]
diamant
[ Mineral. Piatră preţioasă. Apare în cristale octaedrice, incolor- transparente sau uşor colorate, cu luciu puternic, având cea mai mare duritate dintre minerale (sau metale). ] [2.1.3.3.1]
rubin
[ Piatră preţioasă. Varietate roşie de corindon. ] [2.1.3.3.2]
safir
[ Piatră preţioasă. Varietate albastră de corindon. ] [2.1.3.3.3]
piatră semipreţioasă
[ Mineral cristalizat, cu aspect atrăgător şi duritate mare (dar mai mică decât a pietrei preţioase), relativ puţin răspândit în natură utilizat pentru podoabe şi ornamente (varietăţi nobile de cuarţ, calcedonie, opal, granate, perle, corali, chihlimbar). ] [2.1.3.4]
acvamarin
[ Varietate de beril, limpede, albastră sau verde deschis, folosită ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.1]
almandin
[ Aluminosilicat de fier din grupa granatelor, de culoare roşie-brună, frecvent în şisturile cristaline, folosit ca piatră semipreţioasă sau abraziv. Ca piatră semipreţioasă, mai ales pentru ornamentarea podoabelor din foiţă de aur (de ex., în sec.5 p.Chr.). ] [2.1.3.4.2]
ametist
[ Varietate violetă de cuarţ, folosită ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.3]
calcedonie
[ Varietate criptocristalină sau fibroasă de silice, translucidă, divers colorată, folosită ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.4]
crisopraz
[ Varietate de calcedonie, de culoare verde. ] [2.1.3.4.4.1]
carneol
[ ] [2.1.3.4.5]
citrin
[ Varietate de cuarţ de culoare galbenă, utilizată uneori ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.6]
cornalină
[ Varietate roăie de agat, translucidă, folosită la podoabe. ] [2.1.3.4.7]
crisoberil
[ ] [2.1.3.4.8]
ochi de pisică
[ Varietate de crisoberil lucios, cu luminozitate, nuanţe de la galben- verzui la gri-violet. ] [2.1.3.4.8.1]
cuarţ
[ Bioxid natural de siliciu, care se găseşte în roci în stare amorfă, sau în formă de cristale. ] [2.1.3.4.9]
cristal de stâncă
[ Varietate de cuarţ, incoloră, transparentă, folosită şi ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.9.1]
granat
[ Silicat natural de calciu, de fier, de magneziu, de mangan, de crom sau de aluminiu, utilizat ca piatră de şlefuit sau abraziv. Sticlos, roşu-brun, verde, galben sau negru. Cele mai importante varietăţi: almandin, pirop, andradit. în stare pură are culoare roşie şi este uneori folosit ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.10]
hematită
[ Oxid natural de fier, având culoare cenuşie-neagră şi luciu metalic. în formă de lamele subţiri este roşu intens. ] [2.1.3.4.11]
hiacint
[ Piatră semipreţioasă de culoare galben-roşiatică. ] [2.1.3.4.12]
jad
[ Piatră semipreţioasă, compusă din silicat natural de aluminiu, calciu, magneziu, culoare albă-verzuie până la verde închis, cu luciu sticlos. Dar înseamnă şi obiectul confecţionat din jad. ] [2.1.3.4.13]
jadeit
[ Varietate de jad, compusă din silicat natural de aluminiu şi sodiu, compact, verzui sau albicios. ] [2.1.3.4.13.1]
jasp
[ Rocă silicioasă compactă, variat colorată, folosită ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.14]
lapis-lazuli
[ Lapis, lazurit. Aluminosilicat şi sulfat natural de sodiu şi de calciu. Opac, de culoare albastră intensă, folosit ca piatră de ornament. ] [2.1.3.4.15]
matostat
[ Varietate de calcedonie de culoare verde. Piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.16]
onix
[ Varietate neagră de agată, uneori cu dungi albe, cenuşii sau roşii, utilizată ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.17]
opal
[ Bioxid natural hidratat de siliciu, amorf, sticlos, incolor sau variat colorat, transparent sau opalescent cu irizaţii. Utilizat ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.18]
perlă
[ 1) Piatră semipreţioasă, cenuşie-argintie, cu luciu sidefiu, formă sferică şi dimensiuni milimetrice, alcătuită prin depuneri de aragonit în corpul unor scoici. ] [2.1.3.4.19]
piatra lunii
[ Varietate de feldspat plagioclaz acid, sau potasic cu reflexe albăstrui, utilizată uneori ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.20]
sardonix
[ Piatră semipreţioasă. Calcedonie cu dungi roşii sau brune. ] [2.1.3.4.21]
topaz
[ Silicat natural hidratat de aluminiu, cu fluor, cristalizat rombic. Transparent, incolor sau colorat (galben, albastru, violet, roşu), sticlos şi foarte dur. Cristalele mari şi limpezi sunt folosite ca pietre semipreţioase. ] [2.1.3.4.22]
turcoază
[ Peruzea. Piatră semipreţioasă opacă cu nuanţe de la albastru-deschis la albastru-verzui. ] [2.1.3.4.23]
turmalină
[ Nume dat mai multor silicaţi naturali de sodiu, de calciu, de magneziu, şi aluminiu, cu bor. Cristalizat, în diferite culori (neagru, verde, roşu) lucios, dur, este folosit şi ca piatră semipreţioasă. ] [2.1.3.4.24]
serpentin
[ Silicat natural hidratat de magneziu, de culoare brună, verzui sau negricios, cristalizat sau amorf. ] [2.1.3.5]
rocă
[ Agregat mineral natural, de compoziţie aproape uniformă, care alcătuieşte scoarţa pământului. ] [2.2]
piatră
[ Nume generic pentru orice rocă solidă, dură şi casantă, răspândita la suprafaţa sau în interiorul pamântului. ] [2.2.1]
piatră calcaroasă
[ ] [2.2.1.1]
rocă sedimentară
[ ] [2.2.2]
calcar
[ Rocă sedimentară sau biogenă alcătuită din carbonat de calciu. Culoare albă, cenuşie, roşie, neagră. ] [2.2.2.1]
caolin
[ Rocă argiloasă, puţin plastică, albă sau uşor colorată, insolubilă în apă (alcătuită din caolinit). Utilizată în industria ceramicii, a hârtiei, a sticlei. ] [2.2.2.2]
cărbune
[ Rocă sedimentară, combustibilă, amorfă, culoare de la galben la negru. ] [2.2.2.3]
antracit
[ Varietate de cărbune natural, foarte bogată în carbon. ] [2.2.2.3.1]
lignit
[ Varietate inferioară de cărbune, care păstrează parţial structura lemnoasă iniţială. ] [2.2.2.3.2]
cuarţit
[ ] [2.2.2.4]
gresie
[ Roca sedimentara detritica, foarte dura. Folosita ca material de constructie. ] [2.2.2.5]
gresie calcaroasă
[ ] [2.2.2.5.1]
gresie cuarţitică
[ ] [2.2.2.5.2]
gresie poroasă
[ ] [2.2.2.5.3]
gresie silicioasă
[ ] [2.2.2.5.4]
lut
[ ] [2.2.2.6]
lut ars
[ ] [2.2.2.6.1]
lut cu degresanţi
[ ] [2.2.2.6.2]
lut cu calcar şi mică
[ ] [2.2.2.6.2.1]
lut cu cioburi pisate
[ ] [2.2.2.6.2.2]
lut cu nisip
[ Utilizat în epoca bronzului (nisip cu bobul mare, în Glina-Schneckenberg, Monteoru, Tei, Noua, Coslogeni, Verbicioara). ] [2.2.2.6.2.3]
lut cu pietricele
[ întrebuinţat mai ales în epoca bronzului. ] [2.2.2.6.2.4]
lut cu pleavă şi paie
[ Folosit în culturile Starcevo-Criş, Vinca-Turdaş, cultura ceramicii liniare, Dudeşti, Boian, Hamangia. ] [2.2.2.6.2.5]
lut cu scoică pisată
[ Folosit mai ales în perioada de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (de ex. Cernavoda I, III, II; specia Cucuteni C). ] [2.2.2.6.2.6]
lut fin
[ ] [2.2.2.6.3]
lut grosier
[ ] [2.2.2.6.4]
ocru
[ Varietate de argilă de culoare galbenă, brună, roşie. ] [2.2.2.6.5]
marmură
[ Rocă metamorfică complet cristalizată, de diferite culori. Utilizată ca material de construcţii, în sculptură, în ornamentare. Piese de marmură apar încă din neolitic. ] [2.2.2.7]
marmură de procones
[ ] [2.2.2.7.1]
marnă
[ Rocă sedimentară, cenuşie, verzuie, negricioasă. ] [2.2.2.8]
menilit
[ Rocă sedimentară silicioasă, alcătuită din opal, argilă, hidroxizi de fier, de culoare neagră sau brună, cu aspect vărgat. ] [2.2.2.9]
silex
[ Formaţie silicioasă foarte fin cristalizată sau amorfă, de formă lenticulară sau neregulată, cu dimensiuni centimetrice sau decimetrice, care ia naştere în rocile calcaroase. Dur, culoare cenuşie, gălbuie sau brună. în preistorie, folosită pentru unelte şi arme. ] [2.2.2.10]
silicolit
[ ] [2.2.2.11]
şist
[ Rocă metamorfică sau sedimentară, având proprietatea de a se desface în plăci sau foi subţiri cu suprafeţe paralele. ] [2.2.2.12]
şist cristalin
[ Rocă formată prin procesul metamorfic al altor roci sub acţiunea presiunii. ] [2.2.2.12.1]
şist steatitic
[ ] [2.2.2.12.2]
şist negru
[ ] [2.2.2.13]
rocă vulcanică
[ ] [2.2.3]
andezit
[ Rocă vulcanică, cenuşie sau negricioasă, alcătuită din sticlă vulcanică, plagioclaz, hornblendă, uneori biotit sau piroxeni. Folosită la pavaje, construcţii. ] [2.2.3.1]
bazalt
[ 1) Rocă efuzivă bazică, cenuşie-închisă sau neagră, constituită din sticlă vulcanică şi cristale de plagioclazi, piroxeni, uneori şi din clivină, magnetit s.a. 2) Material ceramic artificial, utilizat la tuburi de canalizare, cărămizi pentru trotuare etc. ] [2.2.3.2]
diabaz
[ Rocă vulcanică preterţiară, verzuie sau cenuşie. Utilizată ca piatră de construcţie. ] [2.2.3.3]
diorit
[ Rocă eruptivă grăunţoasă, cenuşie, alcătuită din plagioclaz, hornblendă sau biotit. Folosită ca piatră de construcţie sau de ornament. ] [2.2.3.4]
granit
[ Rocă intruzivă acidă, grăunţoasă, foarte dură. Utilizată ca piatră de construcţie şi de ornament. ] [2.2.3.5]
granodiorit
[ Rocă intruzivă, acidă, având compoziţie intermediară între granit şi diorit, alcătuită din cuarţ, feldspat potasic, plagioclaz, mica sau hornblendă. Utilizată ca piatră de construcţie sau de ornament. ] [2.2.3.6]
obsidian
[ Rocă vulcanică sticloasă, brun-cenuşie sau neagră. Folosită în preistorie la confecţionarea uneltelor şi armelor. ] [2.2.3.7]
porfir
[ Rocă vulcanică alcătuită din cristale de feldspati şi cuarţit. ] [2.2.3.8]
riolit
[ Rocă vulcanică acidă recentă, asemănătoare granitului. ] [2.2.3.9]
trahit
[ Rocă vulcanică recentă, alcătuită din sanidin, plagioclaz, biotit, hornblendă. Are o textură caracteristică (cu minerale orientate într-o anumită direcţie); culoare cenuşie. Folosită ca piatră de construcţie. ] [2.2.3.10]
tuf
[ Rocă vulcanogenă sedimentară, formată prin acumularea şi consolidarea unor produse ale erupţiilor vulcanice (cenuşă, nisip). ] [2.2.3.11]
tuf silicifiat
[ ] [2.2.3.11.1]
material de origine vegetală
[3]
cânepă
[ ] [3.1]
fibră vegetală
[ ] [3.2]
lemn
[ ] [3.3]
arin
[ ] [3.3.1]
brad
[ ] [3.3.2]
cedru
[ Numele mai multor specii de arbori din familia pinaceelor (Maroc, Cipru, Asia Mica). Lemnul, brun-gălbui, rezistent, uleios, cu miros puternic a fost folosit la confecţionarea mobilelor şi în sculptură. ] [3.3.3]
chiparos
[ ] [3.3.4]
cireş
[ ] [3.3.5]
frasin
[ ] [3.3.6]
gorun
[ ] [3.3.7]
nuc
[ ] [3.3.8]
paltin
[ ] [3.3.9]
păr
[ ] [3.3.10]
pin
[ ] [3.3.11]
răchită
[ ] [3.3.12]
stejar
[ ] [3.3.13]
tei
[ ] [3.3.14]
trandafir
[ ] [3.3.15]
ulm
[ ] [3.3.16]
plută
[ 1) ţesut secundar de protecţie format din celule moarte, cu membrane impermeabile şi cu lumenul gol. Material gros, neted, poros, elastic, mai uşor decât apa. Se formează pe tulpini, rădacini, tuberculi etc. Se utilizează ca material izolant. Dar se obţine şi din scoarţa unei specii de stejar. 2) O anumită specie de plop. ] [3.4]
răşină
[ Amestec complex de compuşi organici, secretat de unele plante şi uneori de unele insecte exotice. Una dintre raşinile fosile este chihlimbarul. ] [3.5]
chihlimbar
[ Răşină fosilă (era terţiară), galbenă, brună, roşcată, transparentă sau translucidă. Foarte rar sub formă de depozite. Folosită încă din paleolitic pentru confecţionarea podoabelor. Pe teritoriul României nu a fost exploatată în preistorie (probabil obţinută prin schimb). Drumuri ale chihlimbarului : Elba-Rhin-Rhone, Elba-Marea Adriatică, ş.a. ] [3.5.1]
material pentru decorare
[4]
angobă
[ Inveliş subţire de argilă opacă, de diferite culori, care acoperă vasul ceramic după ce acesta s-a uscat (prin înmuierea vasului într-o suspensie de argilă fină dizolvată în apă). Utilizată încă din neolitic. Pe lângă decorare, are şi efectul de a face vasele impermeabile. ] [4.1]
barbotină
[ Lut moale aplicat pe suprafaţa vaselor înainte de ardere, cu scopul de a le netezi, dar şi de a le face cât mai impermeabile. Din această argilă încă moale se puteau obţine motive decorative (dungi şi proeminenţe în relief). Se lipesc şi toartele de corpul vasului. Se mai spune şi năol de glazură". ] [4.2]
barbotină în reţea
[ ] [4.2.1]
barbotină organizată
[ ] [4.2.2]
barbotină stropită
[ ] [4.2.3]
firnis
[ ] [4.3]
grafit
[ Carbon nativ modificat, de culoare cenuşie-neagră. Folosit în neolitic la decorarea vaselor (cultura Gumelniţa). ] [4.4]
ocru
[ Varietate de argilă de culoare galbenă, brună, roşie. ] [4.5]
pastă albă
[ Pentru încrustare. ] [4.6]
pastă bituminoasă
[ în cultura Iclod, folosită la decorarea vaselor de lut. ] [4.7]
smalţ
[ Masă sticloasă, formată din diverşi oxizi anorganici (din siliciu şi bariu), obţinută prin topire (ardere), care se aplică pe suprafeţele unor obiecte ceramice sau metalice, pentru protejare, impermeabilizare, izolare, dar şi în scop decorativ. ] [4.8]
smalţ alb
[ ] [4.8.1]
vopsea
[ ] [4.9]
material preparat
[5]
angobă
[ Inveliş subţire de argilă opacă, de diferite culori, care acoperă vasul ceramic după ce acesta s-a uscat (prin înmuierea vasului într-o suspensie de argilă fină dizolvată în apă). Utilizată încă din neolitic. Pe lângă decorare, are şi efectul de a face vasele impermeabile. ] [5.1]
barbotină
[ Lut moale aplicat pe suprafaţa vaselor înainte de ardere, cu scopul de a le netezi, dar şi de a le face cât mai impermeabile. Din această argilă încă moale se puteau obţine motive decorative (dungi şi proeminenţe în relief). Se lipesc şi toartele de corpul vasului. Se mai spune şi năol de glazură". ] [5.2]
barbotină în reţea
[ ] [5.2.1]
barbotină organizată
[ ] [5.2.2]
barbotină stropită
[ ] [5.2.3]
bazalt
[ 1) Rocă efuzivă bazică, cenuşie-închisă sau neagră, constituită din sticlă vulcanică şi cristale de plagioclazi, piroxeni, uneori şi din clivină, magnetit s.a. 2) Material ceramic artificial, utilizat la tuburi de canalizare, cărămizi pentru trotuare etc. ] [5.3]
bronz
[ Aliaj al cuprului cu staniul (cositor), cu proprietăţi superioare cuprului (mai ales duritatea şi rezistenţa). Dar, de obicei, conţine şi alte elemente chimice (numite impurităţi) : stibiu, arsen, plumb, bismut, nichel, argint, aur, zinc, cobalt, aluminiu, magneziu (şi chiar oxizi de fier). Procentajul de cositor raportat la celelalte elemente (aflat prin analiză spectrografică), conferă calitatea bronzului obţinut. ] [5.4]
bronz aurit
[ ] [5.4.1]
bronz cu impurităţi
[ ] [5.4.2]
fier
[ Metal greu, cenuşiu, maleabil, ductil. Pe teritoriul României a început să fie utilizat, probabil, în sec.8 a.Chr., când s-au produs unelte şi arme ( spade, celturi, topoare), imitând la început formele de bronz. ] [5.5]
firnis
[ ] [5.6]
hârtie
[ ] [5.7]
lut
[ ] [5.8]
lut ars
[ ] [5.8.1]
lut cu degresanţi
[ ] [5.8.2]
lut cu calcar şi mică
[ ] [5.8.2.1]
lut cu cioburi pisate
[ ] [5.8.2.2]
lut cu nisip
[ Utilizat în epoca bronzului (nisip cu bobul mare, în Glina-Schneckenberg, Monteoru, Tei, Noua, Coslogeni, Verbicioara). ] [5.8.2.3]
lut cu pietricele
[ întrebuinţat mai ales în epoca bronzului. ] [5.8.2.4]
lut cu pleavă şi paie
[ Folosit în culturile Starcevo-Criş, Vinca-Turdaş, cultura ceramicii liniare, Dudeşti, Boian, Hamangia. ] [5.8.2.5]
lut cu scoică pisată
[ Folosit mai ales în perioada de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (de ex. Cernavoda I, III, II; specia Cucuteni C). ] [5.8.2.6]
lut fin
[ ] [5.8.3]
lut grosier
[ ] [5.8.4]
ocru
[ Varietate de argilă de culoare galbenă, brună, roşie. ] [5.8.5]
pâslă
[ Produs presat, din fibre de lână sau din păr de animale, strâns legate între ele prin încâlcire. ] [5.9]
pastă albă
[ Pentru încrustare. ] [5.10]
pastă bituminoasă
[ în cultura Iclod, folosită la decorarea vaselor de lut. ] [5.11]
pastă de sticlă
[ ] [5.12]
porţelan
[ Material ceramic vitrifiat, alb, translucid, glazurat, obţinut prin ardere la temperaturi mari a unui amestec de caolin, feldspat, cuarţ, steatit, coloranţi ş.a. Utilizat pentru confecţionarea obiectelor decorative şi de artă. ] [5.13]
postav
[ ţesătură compactă de lână. ] [5.14]
pudră
[ Descoperită şi în mediu carpic. ] [5.15]
satin
[ ţesătură cu legătură specifică, cu aspect lucios pe una din feţe. ] [5.16]
smalţ
[ Masă sticloasă, formată din diverşi oxizi anorganici (din siliciu şi bariu), obţinută prin topire (ardere), care se aplică pe suprafeţele unor obiecte ceramice sau metalice, pentru protejare, impermeabilizare, izolare, dar şi în scop decorativ. ] [5.17]
smalţ alb
[ ] [5.17.1]
sticlă
[ Corp solid, transparent, translucid sau opac, casant, amorf. Constituit dintr-un amestec de silicaţi ai metalelor alcaline, de plumb sau de alte metale. ] [5.18]
cristal
[ ] [5.18.1]
vernis
[ Soluţie formată din răşini naturale sau artificiale şi un solvent, care, după uscare, formează o peliculă protectoare, netedă şi lucioasă. ] [5.19]
vopsea
[ ] [5.20]
material textil
[6]
atlaz
[ ţesatură lucioasă pe o singură faţă. ] [6.1]
catifea
[ ţesătură care prezintă pe faţă fire dese cu lungimea mai mică de un milimetru, perpendiculare pe suprafaţa ţesăturii. ] [6.2]
mătase
[ ] [6.3]
pânză
[ ] [6.4]
ţesătură
[ ] [6.5]