CIMEC. Tezaurele terminologice

Index |  Afișare arborescentă | Afișare alfabetică

Skip Navigation Links.
Collapse <b>Aspect cultural</b> [1]Aspect cultural [1]
Ariuşd-Cucuteni [ Aspect cultural cucutenian din sud-estul Transilvaniei, corespunzător fazelor Cucuteni A2 şi A3. La Ariuşd, com.Vâlcelele, jud.Covasna, s-a descoperit o aşezare eneolitică cu şant de apărare aparţinând fazelor amintite. ] [1.1]
Bandu [ Complex cultural, în Transilvania, în care nu s-a constatat încă sosirea slavilor. ] [1.2]
Bârseşti [ Hallstattul târziu. ] [1.3]
Bezid-Filiaşi [ Complex cultural în Transilvania, în care este documentată prezenţa autohtonilor şi a slavilor. ] [1.4]
Bogdăneşti [ ] [1.5]
Botoşana-Chiriceni [ Complex sau aspect cultural în Moldova, ale cărui începuturi sunt anterioare venirii slavilor. ] [1.6]
Brăteşti [ Aspect cultural eneolitic târziu, la sfârşitul culturii Gumelniţa până la instalarea culturii Cernavoda I. ] [1.7]
Cireşanu [ Aspect cultural, cu doua faze, sec.4 - 5 p.Chr. (mai precis intre 380-450/ 457 p.Chr.). ] [1.8]
Costişa-Minoaia [ Aspect cultural, sec.4-5 p.Chr. ] [1.9]
Gava [ Cultură ? sau aspect cultural al grupului Gava-Reci-Mediaş. ] [1.10]
Gornea-Kalakaca [ Orizont cultural din Hallstattul mijlociu, sec.10-9 a.Chr. Cultură anterioară culturii Basarabi. ] [1.11]
Hlincea I-Şipot [ Complex cultural în Moldova, în care se semnalează coexistenţa autohtonilor cu slavii (la Dorobanţu). ] [1.12]
Jigodin [ Grup cultural de la începutul bronzului, descoperit în depresiunea Ciucului. S-a deszvoltat paralel cu Glina-Schneckenberg. Alte păreri susţin că este un aspect cultural al culturii Glina în estul Transilvaniei. ] [1.13]
Mediaş [ Aspect cultural din sec. 10-8 a.Ch ? (începutul Hallstattului; Hallstatt B ?), răspândită în sud-estul Transilvaniei. Ramură desprinsă din cultura tip Gava. ] [1.14]
Meri [ Se afirmă că este un aspect cultural din Muntenia, derivat din cultura Susani. ] [1.15]
Miloştea [ Aspect cultural, în Oltenia (tumuli), în perioada de trecere la Bronz dar pătrunde şi în Bronzul timpuriu, precedând Glina III-Schneckenberg. ] [1.16]
Noşlac [ Complex cultural în Transilvania, care pare a fi anterior venirii slavilor. ] [1.17]
Petreşti-Coţofeni [ Aspect cultural de la sfârşitul epocii eneolitice şi de la începutul epocii bronzului, identificat la şipot, jud.Olt, în punctul Sârba-La Saivane. ] [1.18]
Reci [ Definit drept aspect cultural în sud-estul Transilvaniei. ] [1.19]
Sihleanu [ Aspect cultural din Bronzul târziu, denumit uneori Pre-Babadag. Raspândit în nord-estul Munteniei, sud-estul Moldovei, nord-vestul Dobrogei. ] [1.20]
Collapse <b>Stoicani-Aldeni</b> [ Aspect cultural neolitic, în care se împletesc elemente Gumelniţa cu Cucuteni. Răspândit în Moldova (pe valea Siretului şi Prutului inferior) şi Muntenia de nord-est. ] [1.21]Stoicani-Aldeni [ Aspect cultural neolitic, în care se împletesc elemente Gumelniţa cu Cucuteni. Răspândit în Moldova (pe valea Siretului şi Prutului inferior) şi Muntenia de nord-est. ] [1.21]
Stoicani-Brad [ Aspect cultural al culturii Babadag, în Moldova. ] [1.22]
Sudiţi [ Aspect cultural în nord-vestul Munteniei şi sud-estul Transilvaniei. Probabil reprezentat de triburi originare din Moldova, purtătoare ale culturii ceramicii liniare cu note muzicale. ] [1.23]
Susani [ ] [1.24]
Târgşor-Gherăseni [ ] [1.25]
Târgşor-Olteni [ ] [1.26]
Vârtop [ Unii autori vorbesc despre Vârtop drept aspect cultural (în Oltenia), derivat din cultura Susani. Alţi autori consideră cultură independentă. ] [1.27]
Vucedol-Zok-Nir [ Aspect cultural din nord-vestul României (dar şi Ungaria şi Slovacia), contribuind la naşterea culturii Suciu; cu rădăcini în Otomani III B şi C. ] [1.28]
Bronz A [ Periodizarea lui P.Reinecke: Bronz A,B,C,D. Faza A ar reprezenta Bronzul timpuriu. Faza B şi C ar reprezenta Bronzul mijlociu. Faza D - Bronzul târziu. Unii cercetători consideră perioada marilor depozite de bronzuri ca o dezvoltare a fazei D şi o denumesc Bronz final. Alţii, o concep drept începutul epocii fierului (Hallstatt A şi B). ] [2]
Bronz B [3]
Bronz C [4]
Bronz D [5]
Bronz târziu-Hallstatt timpuriu [6]
Collapse <b>Cultura</b> [7]Cultura [7]
Abbevillian [ Facies cultural din paleoliticul inferior. Inventarul litic conţine, în afară de aşchii, piese bifaciale obţinute prin desprinderi largi cu muchiile sinuoase, cu taloane rezervate. În România : Valea Dârjovului, Mitoc. Se datează între circa 700.000 şi 650.000 a.Chr. ] [7.1]
Acheulean [ Facies cultural al paleoliticului inferior. Materialul litic tipic cuprinde atât piese bifaciale (realizate prin cioplirea totală a suprafeţelor şi suprimarea talonului), cât şi unifaciale (răzuitoare, burine, străpungătoare). În faza mijlocie apare noua tehnică "levallois". Datat între circa 650.000-350.000 a.Chr. ] [7.2]
Alanică [ Alani: triburi de origine sarmatică. Ajunşi în spaţiul nord-pontic în sec. 2-1 a.Chr. Asupra spaţiilor româneşti au avut influenţă în perioada sec.4-5 a. Chr. ] [7.3]
Amforelor sferice [ Origine nord-est europeană; caracterizată prin amfore cu corp sferic. A pătruns în zona sub-carpatică şi de podiş a Moldovei. Morminte de înhumaţie, în cutii de piatră sau în gropi simple. Descoperiri la Dolheştii Mari, Grăniceşti, Piatra Neamţ ş.a. Între sfârşitul mileniului 3 a.Chr. şi începutul mileniului 2 a.Chr. ] [7.4]
Collapse <b>Aurignacian</b> [ Cultură de la începutul paleoliticului superior. În România, aurignacianul prezintă faciesuri deosebite conform poziţiei sale geografice ( un facies în estul ţării, un altul în nord-vest, altul în sud-vest şi altul în sud. Datare: circa 35.000 - 25.000 a.Chr. ] [7.5]Aurignacian [ Cultură de la începutul paleoliticului superior. În România, aurignacianul prezintă faciesuri deosebite conform poziţiei sale geografice ( un facies în estul ţării, un altul în nord-vest, altul în sud-vest şi altul în sud. Datare: circa 35.000 - 25.000 a.Chr. ] [7.5]
Avarică [ În România, putem vorbi despre două perioade (prima perioadă: 567-680 a. Chr.; a doua perioadă: 680-796 a.Chr.). ] [7.6]
Collapse <b>Babadag</b> [ Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag. ] [7.7]Babadag [ Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag. ] [7.7]
Baden [ Cunoscută şi sub numele de Baden-Pecel. În România, descoperiri în Banat şi Crişana, având legături strânse cu cultura Coţofeni. ] [7.8]
Basarabi [ Hallstatt mijlociu, sfârşitul sec.9 - 650 a.Chr. Cultură răspândită aproape pe întregul spaţiu carpato-dunărean (Câmpia Română, Banat, Moldova de sud, Valea Mureşului, Dobrogea, dar nu în zonele muntoase şi subcarpatice, şi foarte rar în stepă). Două faze de dezvoltare, greu de precizat. În ceea ce priveşte Dobrogea, se pare ca ar fi mai mult un facies Babadag III. Cultura Basarabi reprezintă în orice caz o unitate etnică şi spirituală a triburilor din acest spaţiu, probabil cu o limbă deja cristalizată. ] [7.9]
Bastarnică [ Din punct de vedere arheologic, cultura Poieneşti-Lukaşevka, răspândită în teritoriul dintre Carpaţi şi Nistrul mijlociu (extinzându-se şi în Dobrogea). Faze: I, II şi III. Faza I şi II: al doilea sfert al sec.2 - mijlocul sec.1 a.Chr. Faza III: ultimele decenii ale sec.1 a.Chr. ] [7.10]
Bjelo-Brdo [ La Biharia, într-o necropolă din interiorul cetăţii, sec.11-12 p.Chr., s- au descoperit vestigii ale culturii Belo-Brdo, de tip carolingian târziu- provincial. ] [7.11]
Bodrogkeresztur [ Începutul mileniului 3 a.Chr. Derivă din cultura Tiszapolgar-Româneşti, în aceeaşi zonă. Sincronism cu Cucuteni A-B2 şi B. Cuprinde probabil aspecte tip Reci şi Gorneşti. ] [7.12]
Collapse <b>Boian</b> [ Formată din contactul între cultura ceramicii liniare şi cultura Dudeşti, în centrul Munteniei. Face parte (ca primă etapă) din complexul Boian- Gumelniţa. Răspândită în Muntenia, sud-estul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei (şi chiar la sud de Dunăre, în Dobrogea). Mai multe faze culturale ( Boian I-Bolintineanu, Boian II-Giuleşti, Boian III-Vidra, iar Boian IV- Spanţov face trecerea la cultura Gumelniţa). Cronologia absolută este fixată din a doua jumătate a mileniului 5 a.Chr. (circa 4500-3900 a.Chr.). ] [7.13]Boian [ Formată din contactul între cultura ceramicii liniare şi cultura Dudeşti, în centrul Munteniei. Face parte (ca primă etapă) din complexul Boian- Gumelniţa. Răspândită în Muntenia, sud-estul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei (şi chiar la sud de Dunăre, în Dobrogea). Mai multe faze culturale ( Boian I-Bolintineanu, Boian II-Giuleşti, Boian III-Vidra, iar Boian IV- Spanţov face trecerea la cultura Gumelniţa). Cronologia absolută este fixată din a doua jumătate a mileniului 5 a.Chr. (circa 4500-3900 a.Chr.). ] [7.13]
Collapse <b>Botoşana-Costişa</b> [ Cultură arheologică răspândită pe teritoriul Moldovei, de caracter autohton romanic (continuitate), sec.5-7 p.Chr. înainte de venirea slavilor. Două etape: între sec.5-6 şi 6-7 p.Chr. ] [7.14]Botoşana-Costişa [ Cultură arheologică răspândită pe teritoriul Moldovei, de caracter autohton romanic (continuitate), sec.5-7 p.Chr. înainte de venirea slavilor. Două etape: între sec.5-6 şi 6-7 p.Chr. ] [7.14]
Collapse <b>Brateiu</b> [ A doua jumătate a sec.4 - începutul sec.6 p.Chr. A cuprins întregul teritoriu al Romaniei. Aparţine populaţiei daco-romane, are caracter rural cu influenţe bizantine şi formează fondul culturii Ipoteşti-Cândeşti. ] [7.15]Brateiu [ A doua jumătate a sec.4 - începutul sec.6 p.Chr. A cuprins întregul teritoriu al Romaniei. Aparţine populaţiei daco-romane, are caracter rural cu influenţe bizantine şi formează fondul culturii Ipoteşti-Cândeşti. ] [7.15]
Bugiuleşti [ Sat în jud.Vâlcea, pe teritoriul căruia săpăturile (la Pietriş, Valea lui Grăuncean, Fântâna lui ţitei) au scos la lumină un bogat şi variat material osteologic datând din villafranchian. După unele păreri, modul de spargere al oaselor indică activitatea intenţionată a hominidelor. Datare aproximativă pe la 1.800.000-2.000.000. ] [7.16]
Carpică [ Sec.2 - 3 p.Chr. Carpii - populaţie geto-dacică, locuind în sec.2-3 teritoriile est-carpatice. ] [7.17]
Carpo-dacică [ Sec.2 - 3 p.Chr. ] [7.18]
Celtică [ Sfârşitul sec.4 - sec.2 a.Chr., în Transilvania. La Mediaş, s-a descoperit o necropolă celtică din sec.4 a.Chr., considerată drept cel mai vechi orizont cultural celtic din România. ] [7.19]
Ceramicii liniare cu capete de note muzicale [ Aproape simultan cu venirea culturilor Vinca şi Dudeşti, aproximativ pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr., în nord-estul României pătrunde cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale, aparţinând complexului Bandkeramik. A patruns pe teritoriul României din nord-vest, ocolind nordul Carpaţilor, ocupând aproape întreaga Moldovă (cu excepţia colţului de sud-est) , apoi sud-estul şi centrul Transilvaniei, ca ceva mai târziu să pătrundă în nord-estul Munteniei (formând aspectul Sudiţi). În Moldova şi sud-estul Transilvaniei întâlneşte supravieţuitorii culturii Starcevo-Criş pe care-i asimilează. Contribuie la formarea culturilor Boian-Bolintineanu şi Precucuteni. Datare: a doua jumătate a mileniului 5 - primul sfert al mileniului 4 a.Chr. Cinci faze de dezvoltare, ultima datată (C14) pe la 4220 şi 4295 a.Chr. ] [7.20]
Collapse <b>Cernavoda I</b> [ Pătrunsă de la nordul Mării Negre în Dobrogea şi Muntenia (împingând spre zona de deal cultura Gumelniţa B2). Probabil începutul Cernavoda I este contemporan culturii Cucuteni A-B (dar nu şi Cucuteni A4), la cotitura mileniului 4 către mileniul 3 a.Chr. ] [7.21]Cernavoda I [ Pătrunsă de la nordul Mării Negre în Dobrogea şi Muntenia (împingând spre zona de deal cultura Gumelniţa B2). Probabil începutul Cernavoda I este contemporan culturii Cucuteni A-B (dar nu şi Cucuteni A4), la cotitura mileniului 4 către mileniul 3 a.Chr. ] [7.21]
Cernavoda II [ 2.400 - 2.000 a.Chr.? Răspândită în Dobrogea şi Muntenia. ] [7.22]
Cernavoda III [ Derivata din faza finala Cernavoda I, adaugindu-se elemente Salcuta si Gumelnita tirzii. Raspindita in Dobrogea si Muntenia. ] [7.23]
Ciumeşti [ Cultura neolitica raspindita in Crisana si vestul Transilvaniei. ] [7.24]
Clactonian [ Facies cultural din paleoliticul inferior, caracterizat printr-o tehnica specifica de cioplire a uneltelor de silex ("tehnica pe nicovala" sau "bloc contra bloc"). Datare aproximativa: 540.000 - 240.000 a.Chr. ] [7.25]
Cluj-Cheile Turzii [ Complex cultural. ] [7.26]
Collapse <b>Coslogeni</b> [ Primele doua faze cuprind numai Dobrogea si sudul Munteniei. Faza a treia ajunge pina la Olt. Face parte din complexul Noua-Sabatinovka-Coslogeni. Coslogeni III apartine sec.13-11 a.Chr. ] [7.27]Coslogeni [ Primele doua faze cuprind numai Dobrogea si sudul Munteniei. Faza a treia ajunge pina la Olt. Face parte din complexul Noua-Sabatinovka-Coslogeni. Coslogeni III apartine sec.13-11 a.Chr. ] [7.27]
Collapse <b>Costişa</b> [ Epoca bronzului mijlociu. Sincrona cu Monteoru IC3 si IC2. ] [7.28]Costişa [ Epoca bronzului mijlociu. Sincrona cu Monteoru IC3 si IC2. ] [7.28]
Costobocică [ Cultura arheologica din sec.1 a.Chr. - 3 p.Chr. a dacilor liberi in zona de est pina la Nipru. Fiind la periferia Daciei sufera numeroase influente ( celtice, sarmatice, germanice, romane). Pe plan arheologic= cultura Lipita. ] [7.29]
Collapse <b>Coţofeni</b> [ Formata din fuziunea Salcuta IV-Herculane-Cheile Turzii cu Cernavoda I si III, dar si impulsuri sudice balcanice. Raspindita la inceput in Oltenia, vestul Munteniei, estul Banatului si parte a Transilvaniei, apoi pina in estul Transilvaniei, Crisana, Maramures. Ultima faza face si trecerea la Bronzul timpuriu. Cultura Cotofeni este datata in a doua jumatate a mileniului 3 a.Chr., sincrona cu Baden, Vucedol, Kostolac. ] [7.30]Coţofeni [ Formata din fuziunea Salcuta IV-Herculane-Cheile Turzii cu Cernavoda I si III, dar si impulsuri sudice balcanice. Raspindita la inceput in Oltenia, vestul Munteniei, estul Banatului si parte a Transilvaniei, apoi pina in estul Transilvaniei, Crisana, Maramures. Ultima faza face si trecerea la Bronzul timpuriu. Cultura Cotofeni este datata in a doua jumatate a mileniului 3 a.Chr., sincrona cu Baden, Vucedol, Kostolac. ] [7.30]
Collapse <b>Cruceni</b> [ In vestul Bantului, convietuind cu Girla Mare in sud-estul Banatului si sudul Olteniei. Se dezvolta in trei faze: Cruceni I, II si faza Bobda. Faza Bobda trece si in Hallstatt A-B. ] [7.31]Cruceni [ In vestul Bantului, convietuind cu Girla Mare in sud-estul Banatului si sudul Olteniei. Se dezvolta in trei faze: Cruceni I, II si faza Bobda. Faza Bobda trece si in Hallstatt A-B. ] [7.31]
Collapse <b>Cucuteni</b> [ Aproximativ (inceputul se dateaza in al doilea sfert al mileniului 4 a. Chr.) intre 37OO-2700 a.Chr. Raspindita in Moldova, nord-estul Munteniei si sud-estul Transilvaniei. Deriva din Precucuteni III cu influente Petresti si Gumelnita. In Transilvania poarta denumirea de Ariusd. Reprezentativa este ceramica, pictata bicrom si tricrom in motive spiralice si meandrice, antropomorfe, zoomorfe, extrem de variate. ] [7.32]Cucuteni [ Aproximativ (inceputul se dateaza in al doilea sfert al mileniului 4 a. Chr.) intre 37OO-2700 a.Chr. Raspindita in Moldova, nord-estul Munteniei si sud-estul Transilvaniei. Deriva din Precucuteni III cu influente Petresti si Gumelnita. In Transilvania poarta denumirea de Ariusd. Reprezentativa este ceramica, pictata bicrom si tricrom in motive spiralice si meandrice, antropomorfe, zoomorfe, extrem de variate. ] [7.32]
Cultura de prund [ Uneltele caracteristice erau lucrate din pietre de riu rotunjite prin rostogolire (galete). Pe acestea se lucrau cioplitoarele unifaciale si bifaciale. Descoperiri pe Valea Oltului, Dirjovului, Dimbovnicului, Mozacului, Argesului. Asupra datarii, pareri diferite. Se afirma ca se plaseaza inainte de 600.000 si dureaza cam 800.000 de ani. Cu aproximatie, intre 1.200.000-600. 000 a.Chr. ] [7.33]
Cumană [ Cumanii : migratori, ale caror invazii pe teritoriul romanesc (si influente) dureaza din sec.11 pina in sec. 12 p.Chr. ] [7.34]
Decea Mureşului [ Reprezentată de cimitirul de înhumaţie de la Decea. După unii autori aparţine culturii Bodrogkeresztur, după alţii culturii Tiszapolgar. ] [7.35]
Dridu [ Sec.8 - 11 p.Chr. Cultură răspândită pe întreg teritoriul României. S-a constituit în sec.8 din componenta daco-romană a culturii Ipoteşti-Ciurel- Cândeşti (sec.6-7). Se deosebeşte un facies rural, preponderent, începând cu sec.8 şi un facies urban, din sec. 10 în cetăţile bizantine de la Dunăre. ] [7.36]
Collapse <b>Dudeşti</b> [ Cam în acelaşi timp în care pătrundeau elementele Vinca, în sud-estul Olteniei şi sudul Munteniei înaintează cultura Dudeşti. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale. S-au prcizat trei faze în Oltenia şi patru faze în Muntenia. Începutul acestei culturi se plasează cam pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr. ] [7.37]Dudeşti [ Cam în acelaşi timp în care pătrundeau elementele Vinca, în sud-estul Olteniei şi sudul Munteniei înaintează cultura Dudeşti. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale. S-au prcizat trei faze în Oltenia şi patru faze în Muntenia. Începutul acestei culturi se plasează cam pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr. ] [7.37]
Etruscă [ ] [7.38]
Collapse <b>Gârla Mare-Cârna</b> [ Aparţine grupului complex al câmpurilor de urne; răspândită în Oltenia şi Banat. Asupra periodizării culturii circulă mai multe opinii. Una dintre păreri susţine următoarea periodizare : Vârtop, Bistriţa-Işalniţa, Dubovăţ ( Dubovăţ ar trece şi în Hallstatt A-B). Alte păreri : faza I = Balta Verde şi faza II = Cârna. ] [7.39]Gârla Mare-Cârna [ Aparţine grupului complex al câmpurilor de urne; răspândită în Oltenia şi Banat. Asupra periodizării culturii circulă mai multe opinii. Una dintre păreri susţine următoarea periodizare : Vârtop, Bistriţa-Işalniţa, Dubovăţ ( Dubovăţ ar trece şi în Hallstatt A-B). Alte păreri : faza I = Balta Verde şi faza II = Cârna. ] [7.39]
Gepidică [ Sec.5, ultimul sfert - sec.7, al treilea sfert (475 - 675) p.Chr. Prezenţa gepidică a fost atestată în Crişana şi Transilvania, iar descoperirile au fost încadrate în două orizonturi : între 475-567 şi între 567-675 p.Chr. Aşezări fortificate, morminte princiare, necropole mari de înhumaţie. ] [7.40]
Germanică [ ] [7.41]
Geto-dacică [ ] [7.42]
Gorodsk-Usatovo [ ] [7.43]
Gotică [ Între 150 - 400 p.Chr.); goţii au jucat un rol activ în regiunile nord- pontice şi la Dunărea de Jos în sec.3-4 p.Chr.,intrând în contact cu populaţiile autohtone, cu costobocii, taifalii (născându-se cultura Sântana de Mureş-Cerneahov). ] [7.44]
Collapse <b>Gravettian oriental</b> [ ] [7.45]Gravettian oriental [ ] [7.45]
Gravettian târziu romanello-azillian [ Aproximativ 10.000-7.000 a.Ch. Zona Porţilor de Fier. ] [7.46]
Greacă clasică [ ] [7.47]
Collapse <b>Gumelniţa</b> [ Cultură născută pe fondul local al culturii Boian, s-a răspândit în Muntenia, Dobrogea, sud-estul Moldovei. Începutul Gumelniţa (A1) datat pe la 3800 a.Chr. ] [7.48]Gumelniţa [ Cultură născută pe fondul local al culturii Boian, s-a răspândit în Muntenia, Dobrogea, sud-estul Moldovei. Începutul Gumelniţa (A1) datat pe la 3800 a.Chr. ] [7.48]
Collapse <b>Hamangia</b> [ Cultură venită din Anatolia şi pătrunsă în Dobrogea. Cronologia absolută - aproximativ între 4500-4200 a.Chr. (C14). Contemporană relativ cu faze Precucuteni şi Boian. ] [7.49]Hamangia [ Cultură venită din Anatolia şi pătrunsă în Dobrogea. Cronologia absolută - aproximativ între 4500-4200 a.Chr. (C14). Contemporană relativ cu faze Precucuteni şi Boian. ] [7.49]
Collapse <b>Hlincea</b> [ Cultură din sec. 7-9 p.Chr. în Moldova. ] [7.50]Hlincea [ Cultură din sec. 7-9 p.Chr. în Moldova. ] [7.50]
Hunică [ Sec.4-5 (375 - 450) p.Chr. În 375 p.Chr. hunii atacă teritoriile locuite de goţii thervingi din Moldova şi Muntenia, apoi se stabilesc în Pannonia, de unde pornesc numeroase atacuri (sub Attila). Înfrânţi de armatele imperiului conduse de Aetius, la Campus Mauriacus, în 451. În 452 moare Attila. ] [7.51]
Ilirică [ ] [7.52]
Collapse <b>Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti</b> [ Cultură dezvoltată de populaţia autohtonă de pe teritoriul Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei de sud-est, în sec.6-7 p.Chr. ] [7.53]Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti [ Cultură dezvoltată de populaţia autohtonă de pe teritoriul Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei de sud-est, în sec.6-7 p.Chr. ] [7.53]
Kostolac [ Venită din Iugoslavia, se răspândeşte sporadic în Banat. ] [7.54]
Levalloisian [ Facies cultural al paleoliticului inferior, caracterizat printr-o tehnică specială de preparare a nucleului de silex în vederea obţinerii aşchiilor de forme predeterminate (ovale, rotunde, triunghiulare), sau lame cu laturi paralele. Aproximativ 480.000-100.000 a.Chr. Tehnica levalloisiana se prelungeşte însă şi în paleoliticul mijlociu. ] [7.55]
Lipiţa [ Cultură a dacilor liberi (sec.1 a.Chr.-3 p.Chr.), la nord-est de provincia Dacia. Influenţe celtice, sarmatice, Przeworsk, romane. Mulţi autori consideră pe costoboci purtători ai acestei culturi. ] [7.56]
Collapse <b>Medievală</b> [ ] [7.57]Medievală [ ] [7.57]
Mesopotamiană [ ] [7.58]
Collapse <b>Monteoru</b> [ Cultură formată, de fapt, înainte de a se sfârşi Bronzul timpuriu şi apoi dezvoltată până la sfârşitul Bronzului Mijlociu; se afirmă că faza ultimă Balinteşti-Gârbovăţ face trecerea la cultura Noua. Formată (din elemente din perioada de tranziţie şi Glina) în regiunea de dealuri ale Munteniei, apoi răspândită în Transilvania de sud-est şi Moldova centrală şi vestică. Sincronisme cu Wietenberg şi Tei. ] [7.59]Monteoru [ Cultură formată, de fapt, înainte de a se sfârşi Bronzul timpuriu şi apoi dezvoltată până la sfârşitul Bronzului Mijlociu; se afirmă că faza ultimă Balinteşti-Gârbovăţ face trecerea la cultura Noua. Formată (din elemente din perioada de tranziţie şi Glina) în regiunea de dealuri ale Munteniei, apoi răspândită în Transilvania de sud-est şi Moldova centrală şi vestică. Sincronisme cu Wietenberg şi Tei. ] [7.59]
Moravă [ ] [7.60]
Mureş [ ] [7.61]
Musterian [ Aproximativ 62.000 a.Chr. (început Nandru I) - 28.000 a.Chr. (mijlocul Ohaba A). Cultură a paleoliticului mijlociu, creaţie a paleanthropinilor ( Omul de Neandertal). Pe teritoriul României, numeroase aşezări, în peşteri şi aer liber. Material litic lucrat mai ales din cuarţit. S-au constatat însă şi prelungiri levalloisiene (în Dobrogea). La Ripiceni-Izvor s-au stabilit cinci straturi musteriene (I-V), în trei faze: musterian timpuriu, musterian mijlociu şi musterian târziu (stratul V fiind considerat final). Musterian IV: 40.000-37.000 a.Chr. Musterian V: 39.000-28.000 a.Chr. ] [7.62]
Nir [ Nord-vestul României. ] [7.63]
Collapse <b>Noua</b> [ Răspândită în podişul Transilvaniei, Muntenia de nord-est, Moldova şi Dobrogea (aici ca o variantă denumită Noua-Coslogeni). Două faze: prima, datată în sec.14-13 a.Chr., a doua în sec.13, trecând însă şi în sec.12 a.Chr. ] [7.64]Noua [ Răspândită în podişul Transilvaniei, Muntenia de nord-est, Moldova şi Dobrogea (aici ca o variantă denumită Noua-Coslogeni). Două faze: prima, datată în sec.14-13 a.Chr., a doua în sec.13, trecând însă şi în sec.12 a.Chr. ] [7.64]
Orlea-Sadovec [ ] [7.65]
Collapse <b>Otomani</b> [ Cultură curpinzând Crişana de nord, bazinul Someşului, Câmpia Tisei. Împărţită în 3, chiar 4 faze, fiecare cu subfaze. Sincronă cu Wietenberg. Faza I coexistă cu Nir (Reinecke A1-A2). Faza II=Reinecke B1-B2. Faza de tranziţie II-III corespunde fazei de trecere Reinecke B2 la C. Faza III= Reinecke C-D. ] [7.66]Otomani [ Cultură curpinzând Crişana de nord, bazinul Someşului, Câmpia Tisei. Împărţită în 3, chiar 4 faze, fiecare cu subfaze. Sincronă cu Wietenberg. Faza I coexistă cu Nir (Reinecke A1-A2). Faza II=Reinecke B1-B2. Faza de tranziţie II-III corespunde fazei de trecere Reinecke B2 la C. Faza III= Reinecke C-D. ] [7.66]
Pecenegă [ Sec.10-12 p.Chr. ] [7.67]
Collapse <b>Periam-Pecica</b> [ Cultură în sudul Crişanei, estul Ungariei, Iugoslavia. Unii autori o atribuie, în afara grupului Pecica-Periam, unui complex cultural numit Periam- Mokrin-Pancevo. Cultura Periam are două faze, ultima contribuind la formarea culturilor Pecica, Vatina, Verbicioara. ] [7.68]Periam-Pecica [ Cultură în sudul Crişanei, estul Ungariei, Iugoslavia. Unii autori o atribuie, în afara grupului Pecica-Periam, unui complex cultural numit Periam- Mokrin-Pancevo. Cultura Periam are două faze, ultima contribuind la formarea culturilor Pecica, Vatina, Verbicioara. ] [7.68]
Persană [ ] [7.69]
Collapse <b>Petreşti</b> [ Răspândită în Transilvania pe valea Mureşului. Unele sincronisme cu Precucuteni II şi Gumelniţa A2. Începutul culturii Petreşti se poate plasa ( C14) spre sfârşitul mileniului 4 a.Chr. (3900/3700 a.Chr.). Are o importantă contribuţie la formarea culturii Cucuteni. ] [7.70]Petreşti [ Răspândită în Transilvania pe valea Mureşului. Unele sincronisme cu Precucuteni II şi Gumelniţa A2. Începutul culturii Petreşti se poate plasa ( C14) spre sfârşitul mileniului 4 a.Chr. (3900/3700 a.Chr.). Are o importantă contribuţie la formarea culturii Cucuteni. ] [7.70]
Collapse <b>Precucuteni</b> [ Rezultat al contopirii elementelor târzii ale culturii ceramicii liniare cu Boian II-Giuleşti, formată mai întâi în sud-estul Transilvaniei, apoi trece în vestul Moldovei şi mai departe până la Niprul mijlociu. Se dezvoltă în trei faze, I,II şi III, ultima făcând trecerea la Eneolitic. Cronologia absolută ar fi, cu aproximaţie: de la sfârşitul ultimului sfert al mileniului 5 până în al doilea sfert al mileniului 4 a.Chr. (4200/4100-3700/3600). ] [7.71]Precucuteni [ Rezultat al contopirii elementelor târzii ale culturii ceramicii liniare cu Boian II-Giuleşti, formată mai întâi în sud-estul Transilvaniei, apoi trece în vestul Moldovei şi mai departe până la Niprul mijlociu. Se dezvoltă în trei faze, I,II şi III, ultima făcând trecerea la Eneolitic. Cronologia absolută ar fi, cu aproximaţie: de la sfârşitul ultimului sfert al mileniului 5 până în al doilea sfert al mileniului 4 a.Chr. (4200/4100-3700/3600). ] [7.71]
Proto-bulgară [ ] [7.72]
Przeworsk [ Cultură atribuită vandalilor şi taifalilor, asociată culturii de la Gura Vistulei (?). Pe teritoriul României, se constată influenţa Przeworsk în cultura Lipiţa, faza mai nouă, sec.2-3 p.Chr, dar şi unele elemente în sec.4. ] [7.73]
Remetea Mare [ ] [7.74]
Collapse <b>Sălcuţa</b> [ Răspândită în Oltenia (urmând ultimei faze Vinca, culturii Vădastra şi unui facies Gumelniţa A2). Apoi se extinde în Banat, şi mai departe în Iugoslavia (Bubanj), în Bulgaria (Krivodol). Are patru faze şi mai multe subfaze, unele sincrone cu Gumelniţa (al cărei început este mai vechi). Faza Salcuţa II a fost datată pe bază de C14 pe la 3500 şi 3300 a.Chr. ] [7.75]Sălcuţa [ Răspândită în Oltenia (urmând ultimei faze Vinca, culturii Vădastra şi unui facies Gumelniţa A2). Apoi se extinde în Banat, şi mai departe în Iugoslavia (Bubanj), în Bulgaria (Krivodol). Are patru faze şi mai multe subfaze, unele sincrone cu Gumelniţa (al cărei început este mai vechi). Faza Salcuţa II a fost datată pe bază de C14 pe la 3500 şi 3300 a.Chr. ] [7.75]
Collapse <b>Sântana de Mureş</b> [ Sfârşitul sec.3-4 (280 - 400) p.Chr. Răspândita pe întregul teritoriu al României, urmând culturilor Poieneşti-Vârteşcoi, Chilia-Militari, iar în Transilvania, culturii secolelor 3-4. Are printre componente: daco-romană, gotică, sarmatică, taifalică. Astfel, mormintele de înhumaţie ar reprezenta componenta geto-dacică, aspectul Târgşor-Olteni ar reprezenta componenta taifalică, iar aspectul Târgşor-Gherăseni a fost interpretat de asemenea ca autohton. ] [7.76]Sântana de Mureş [ Sfârşitul sec.3-4 (280 - 400) p.Chr. Răspândita pe întregul teritoriu al României, urmând culturilor Poieneşti-Vârteşcoi, Chilia-Militari, iar în Transilvania, culturii secolelor 3-4. Are printre componente: daco-romană, gotică, sarmatică, taifalică. Astfel, mormintele de înhumaţie ar reprezenta componenta geto-dacică, aspectul Târgşor-Olteni ar reprezenta componenta taifalică, iar aspectul Târgşor-Gherăseni a fost interpretat de asemenea ca autohton. ] [7.76]
Sântana-Arad [ ] [7.77]
Sarmatică [ Sec.2 - 3 p.Chr. Morminte sarmatice s-au descoperit în Moldova, Muntenia, Dobrogea, Crişana şi Banat. Nu s-au identificat aşezări. Materiale sarmatice s-au descoperit în aşezări ale dacilor liberi şi carpilor. ] [7.78]
Schela Cladovei [ Zona Dunării, de la Porţile de Fier până la Turnu Severin; situri de ambele părţi ale Dunării. Unelte din cuarţ şi cuarţit, os, corn (săpăligi). La Schela Cladovei s-au identificat şapte niveluri succesive de cultură. Datare între 8.000 şi 5.500 a.Chr. Opinii diferite, mai ales în legatură cu apartenenţa la grupul cultural denumit Lepenski-Vir-Schela Cladovei. ] [7.79]
Scitică [ Sciţii s-au aşezat în stepele nord-pontice prin sec.8-7 a.Chr. Pentru zona noastră, prezenţa fizică şi influenţa scitică (sec.6-4 a.Chr.) este mult discutată. Expansiunea scitică întâlneşte opoziţia tracilor (agatirşii, geţii, odrişii). ] [7.80]
Collapse <b>Slavă</b> [ ] [7.81]Slavă [ ] [7.81]
Collapse <b>Starcevo-Criş</b> [ Reprezintă cultura materială a unui val de triburi venite din sud. Aparţine marelui complex cultural cu ceramică pictată. S-a răspândit în toată România, exceptând Maramureşul, nordul Munteniei şi Dobrogea. Aparţine unui masiv cultural care cuprinde culturile Sesklo, Karanovo I, Kremikovti, Starcevo, Criş. Mileniul 6 - începutul mileniului 5 a.Chr. ] [7.82]Starcevo-Criş [ Reprezintă cultura materială a unui val de triburi venite din sud. Aparţine marelui complex cultural cu ceramică pictată. S-a răspândit în toată România, exceptând Maramureşul, nordul Munteniei şi Dobrogea. Aparţine unui masiv cultural care cuprinde culturile Sesklo, Karanovo I, Kremikovti, Starcevo, Criş. Mileniul 6 - începutul mileniului 5 a.Chr. ] [7.82]
Collapse <b>Suciu</b> [ Raspândită în Transilvania, bazinul inferior al Someşului, Crişana, Maramureş. Evoluează din aspectul Vucedol-Zok-Nir plus contacte cu Otomani şi Wietenberg. Faza I coexistă cu Otomani II şi Wietenberg II şi corespunde cu Reinecke B1. Faza II este sincronă cu Otomani III şi Reinecke C. Faza III ( faza "clasică") este sincronă cu Otomani III B şi C şi cu Reinecke D, trecând şi în Hallstattul A. ] [7.83]Suciu [ Raspândită în Transilvania, bazinul inferior al Someşului, Crişana, Maramureş. Evoluează din aspectul Vucedol-Zok-Nir plus contacte cu Otomani şi Wietenberg. Faza I coexistă cu Otomani II şi Wietenberg II şi corespunde cu Reinecke B1. Faza II este sincronă cu Otomani III şi Reinecke C. Faza III ( faza "clasică") este sincronă cu Otomani III B şi C şi cu Reinecke D, trecând şi în Hallstattul A. ] [7.83]
Swiderian [ Facies epipaleolitic caracterizat printre altele de vârfurile de sageţi pedunculate. În România doar două aşezări, la înălţime (Scaune şi Bardosu, Ceahlau). ] [7.84]
Szentes-Vekerzug-Chotin [ Cultură datată în sec. 3-2 a.Chr., atribuită dacilor timpurii şi unei populaţii traco-scitice. Identificată la Berea, jud. Satu Mare, unde s-au descoperit şi materiale celtice. ] [7.85]
Tardenoisian [ Cu aproximaţie între 6.500 şi 5.500 a.Chr. Abundenţă a microlitelor de forme geometrice (trapeze,triunghiuri). În România se disting două direcţii de pătrunderi (în vest: Crişana şi Transilvania, şi în est: Moldova, la Erbiceni). ] [7.86]
Collapse <b>Tei</b> [ Răspândită în părţile neocupate de Monteoru în Muntenia; apoi ajunge şi în sud-estul Transilvaniei. Formată din Glina-Schneckenberg şi Cernavoda II. Sincronism cu Monteoru, iar ultima fază coexistă cu pătrunderea culturii Coslogeni în sud-estul Munteniei. ] [7.87]Tei [ Răspândită în părţile neocupate de Monteoru în Muntenia; apoi ajunge şi în sud-estul Transilvaniei. Formată din Glina-Schneckenberg şi Cernavoda II. Sincronism cu Monteoru, iar ultima fază coexistă cu pătrunderea culturii Coslogeni în sud-estul Munteniei. ] [7.87]
Tisa [ Regiunile vestice ale României (şi nord-estul Ungariei). ] [7.88]
Tiszapolgar [ Născută din elementele târzii Tisa şi componente locale, inclusiv Iclod. Răspândită în nordul Transilvaniei, în Crişana şi în Banat, apoi, după dispariţia culturii Petreşti, pătrunde în centrul şi sud-estul Transilvaniei. ] [7.89]
Tracică [ În genere, se poate vorbi despre o cultură tracică începând din epoca bronzului dezvoltat până în La Tene (când geto-dacii sunt deplin cristalizaţi) . ] [7.90]
Collapse <b>Vădastra</b> [ Dezvoltată din cultura Dudeşti, în sud-estul Olteniei, ajungând până în sud-vestul Munteniei. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu note muzicale. ] [7.91]Vădastra [ Dezvoltată din cultura Dudeşti, în sud-estul Olteniei, ajungând până în sud-vestul Munteniei. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu note muzicale. ] [7.91]
Vatina [ Răspândită în Banatul românesc şi Banatul sârbesc. Corespunde peioadelor Reinecke A2 - Reinecke B2/C. ] [7.92]
Verbicioara [ Ultimele păreri susţin formarea acestei culturi în Banat; apoi răspândită în Oltenia şi zone din Muntenia. Primele trei faze aparţin Bronzului mijlociu, iar ultimele două faze Bronzului târziu. ] [7.93]
Collapse <b>Vinca-Turdaş</b> [ ] [7.94]Vinca-Turdaş [ ] [7.94]
Vucedol [ Descoperiri în Banat. Ultima fază face trecerea la Bronzul timpuriu. ] [7.95]
Collapse <b>Wietenberg</b> [ Tipică Bronzului mijlociu, în Transilvania. În sud-estul Transilvaniei înlocuieşte cultura Tei. Fazele I-III sunt sincronice cu Otomani I-III. Faza finală coincide cu începutul culturii Noua. ] [7.96]Wietenberg [ Tipică Bronzului mijlociu, în Transilvania. În sud-estul Transilvaniei înlocuieşte cultura Tei. Fazele I-III sunt sincronice cu Otomani I-III. Faza finală coincide cu începutul culturii Noua. ] [7.96]
Zimnicea-Plovdiv [ De origine sud-dunareană (Zimnicea-Plovdiv), s-a răspândit de-a lungul Dunării şi pe malul stâng al Oltului. Începutul culturii se poate plasa chiar la sfârşitul Bronzului mijlociu şi durează în toată epoca Bronzului târziu. ] [7.97]
Collapse <b>Epoca</b> [8]Epoca [8]
Collapse <b>Bronz</b> [ Relativ la epoca bronzului, s-au emis uneori opinii contradictorii ( cronologie "lungă" şi cronologie "scurtă"). Începutul epocii bronzului se plasează între 2000 şi 1800 a.Chr. Sfârşitul s-ar afla pe la 1300/1200 a.Chr. ] [8.1]Bronz [ Relativ la epoca bronzului, s-au emis uneori opinii contradictorii ( cronologie "lungă" şi cronologie "scurtă"). Începutul epocii bronzului se plasează între 2000 şi 1800 a.Chr. Sfârşitul s-ar afla pe la 1300/1200 a.Chr. ] [8.1]
Collapse <b>Bronz mijlociu</b> [ Între 1700 şi 1350/1300 a.Chr. ] [8.1.1]Bronz mijlociu [ Între 1700 şi 1350/1300 a.Chr. ] [8.1.1]
Bialyi Potok [ Grup sau complex cultural din Ucraina, a cărui ramură sudică - cultura Costişa - a pătruns în vremea primelor faze Monteoru, apoi se răspândeşte în toată Moldova. ] [8.1.1.1]
Collapse <b>Costişa</b> [ Epoca bronzului mijlociu. Sincrona cu Monteoru IC3 si IC2. ] [8.1.1.2]Costişa [ Epoca bronzului mijlociu. Sincrona cu Monteoru IC3 si IC2. ] [8.1.1.2]
Cruceni I [ ] [8.1.1.3]
Cruceni II [ ] [8.1.1.4]
Collapse <b>Gârla Mare-Cârna</b> [ Aparţine grupului complex al câmpurilor de urne; răspândită în Oltenia şi Banat. Asupra periodizării culturii circulă mai multe opinii. Una dintre păreri susţine următoarea periodizare : Vârtop, Bistriţa-Işalniţa, Dubovăţ ( Dubovăţ ar trece şi în Hallstatt A-B). Alte păreri : faza I = Balta Verde şi faza II = Cârna. ] [8.1.1.5]Gârla Mare-Cârna [ Aparţine grupului complex al câmpurilor de urne; răspândită în Oltenia şi Banat. Asupra periodizării culturii circulă mai multe opinii. Una dintre păreri susţine următoarea periodizare : Vârtop, Bistriţa-Işalniţa, Dubovăţ ( Dubovăţ ar trece şi în Hallstatt A-B). Alte păreri : faza I = Balta Verde şi faza II = Cârna. ] [8.1.1.5]
Gârla Mare-Cârna-Zuto-Brdo [ Grup cultural, în Banat, Oltenia, nord-vestul Bulgariei. ] [8.1.1.6]
Collapse <b>Monteoru</b> [ Cultură formată, de fapt, înainte de a se sfârşi Bronzul timpuriu şi apoi dezvoltată până la sfârşitul Bronzului Mijlociu; se afirmă că faza ultimă Balinteşti-Gârbovăţ face trecerea la cultura Noua. Formată (din elemente din perioada de tranziţie şi Glina) în regiunea de dealuri ale Munteniei, apoi răspândită în Transilvania de sud-est şi Moldova centrală şi vestică. Sincronisme cu Wietenberg şi Tei. ] [8.1.1.7]Monteoru [ Cultură formată, de fapt, înainte de a se sfârşi Bronzul timpuriu şi apoi dezvoltată până la sfârşitul Bronzului Mijlociu; se afirmă că faza ultimă Balinteşti-Gârbovăţ face trecerea la cultura Noua. Formată (din elemente din perioada de tranziţie şi Glina) în regiunea de dealuri ale Munteniei, apoi răspândită în Transilvania de sud-est şi Moldova centrală şi vestică. Sincronisme cu Wietenberg şi Tei. ] [8.1.1.7]
Mureş [ ] [8.1.1.8]
Collapse <b>Otomani</b> [ Cultură curpinzând Crişana de nord, bazinul Someşului, Câmpia Tisei. Împărţită în 3, chiar 4 faze, fiecare cu subfaze. Sincronă cu Wietenberg. Faza I coexistă cu Nir (Reinecke A1-A2). Faza II=Reinecke B1-B2. Faza de tranziţie II-III corespunde fazei de trecere Reinecke B2 la C. Faza III= Reinecke C-D. ] [8.1.1.9]Otomani [ Cultură curpinzând Crişana de nord, bazinul Someşului, Câmpia Tisei. Împărţită în 3, chiar 4 faze, fiecare cu subfaze. Sincronă cu Wietenberg. Faza I coexistă cu Nir (Reinecke A1-A2). Faza II=Reinecke B1-B2. Faza de tranziţie II-III corespunde fazei de trecere Reinecke B2 la C. Faza III= Reinecke C-D. ] [8.1.1.9]
Periam-Mokrin-Pancevo [ Grup cultural complex, bronz mijlociu. ] [8.1.1.10]
Collapse <b>Periam-Pecica</b> [ Cultură în sudul Crişanei, estul Ungariei, Iugoslavia. Unii autori o atribuie, în afara grupului Pecica-Periam, unui complex cultural numit Periam- Mokrin-Pancevo. Cultura Periam are două faze, ultima contribuind la formarea culturilor Pecica, Vatina, Verbicioara. ] [8.1.1.11]Periam-Pecica [ Cultură în sudul Crişanei, estul Ungariei, Iugoslavia. Unii autori o atribuie, în afara grupului Pecica-Periam, unui complex cultural numit Periam- Mokrin-Pancevo. Cultura Periam are două faze, ultima contribuind la formarea culturilor Pecica, Vatina, Verbicioara. ] [8.1.1.11]
Collapse <b>Suciu</b> [ Raspândită în Transilvania, bazinul inferior al Someşului, Crişana, Maramureş. Evoluează din aspectul Vucedol-Zok-Nir plus contacte cu Otomani şi Wietenberg. Faza I coexistă cu Otomani II şi Wietenberg II şi corespunde cu Reinecke B1. Faza II este sincronă cu Otomani III şi Reinecke C. Faza III ( faza "clasică") este sincronă cu Otomani III B şi C şi cu Reinecke D, trecând şi în Hallstattul A. ] [8.1.1.12]Suciu [ Raspândită în Transilvania, bazinul inferior al Someşului, Crişana, Maramureş. Evoluează din aspectul Vucedol-Zok-Nir plus contacte cu Otomani şi Wietenberg. Faza I coexistă cu Otomani II şi Wietenberg II şi corespunde cu Reinecke B1. Faza II este sincronă cu Otomani III şi Reinecke C. Faza III ( faza "clasică") este sincronă cu Otomani III B şi C şi cu Reinecke D, trecând şi în Hallstattul A. ] [8.1.1.12]
Collapse <b>Tei</b> [ Răspândită în părţile neocupate de Monteoru în Muntenia; apoi ajunge şi în sud-estul Transilvaniei. Formată din Glina-Schneckenberg şi Cernavoda II. Sincronism cu Monteoru, iar ultima fază coexistă cu pătrunderea culturii Coslogeni în sud-estul Munteniei. ] [8.1.1.13]Tei [ Răspândită în părţile neocupate de Monteoru în Muntenia; apoi ajunge şi în sud-estul Transilvaniei. Formată din Glina-Schneckenberg şi Cernavoda II. Sincronism cu Monteoru, iar ultima fază coexistă cu pătrunderea culturii Coslogeni în sud-estul Munteniei. ] [8.1.1.13]
Vatina [ Răspândită în Banatul românesc şi Banatul sârbesc. Corespunde peioadelor Reinecke A2 - Reinecke B2/C. ] [8.1.1.14]
Verbicioara I [ ] [8.1.1.15]
Verbicioara II [ ] [8.1.1.16]
Verbicioara III [ ] [8.1.1.17]
Vucedol-Zok-Nir [ Aspect cultural din nord-vestul României (dar şi Ungaria şi Slovacia), contribuind la naşterea culturii Suciu; cu rădăcini în Otomani III B şi C. ] [8.1.1.18]
Collapse <b>Wietenberg</b> [ Tipică Bronzului mijlociu, în Transilvania. În sud-estul Transilvaniei înlocuieşte cultura Tei. Fazele I-III sunt sincronice cu Otomani I-III. Faza finală coincide cu începutul culturii Noua. ] [8.1.1.19]Wietenberg [ Tipică Bronzului mijlociu, în Transilvania. În sud-estul Transilvaniei înlocuieşte cultura Tei. Fazele I-III sunt sincronice cu Otomani I-III. Faza finală coincide cu începutul culturii Noua. ] [8.1.1.19]
Collapse <b>Bronz târziu</b> [ Sfârşitul epocii bronzului (ca şi începutul epocii fierului) rămâne subiect controversat. Se desfăşoară după 1400/1300 şi se încheie odată cu începutul Hallstattului A. Datat între 1350/1300-circa 1100 a.Chr. În această perioadă a avut loc căderea oraşului Micene, puţin înainte de 1200 a.Chr. - criteriu de diviziune între Bronz şi Hallstatt timpuriu. Păreri împărţite referitoare la apartenenţa acestei perioade, sau Bronzului târziu (sau faza " finală") sau Hallstattului A şi B (timpuriu). ] [8.1.2]Bronz târziu [ Sfârşitul epocii bronzului (ca şi începutul epocii fierului) rămâne subiect controversat. Se desfăşoară după 1400/1300 şi se încheie odată cu începutul Hallstattului A. Datat între 1350/1300-circa 1100 a.Chr. În această perioadă a avut loc căderea oraşului Micene, puţin înainte de 1200 a.Chr. - criteriu de diviziune între Bronz şi Hallstatt timpuriu. Păreri împărţite referitoare la apartenenţa acestei perioade, sau Bronzului târziu (sau faza " finală") sau Hallstattului A şi B (timpuriu). ] [8.1.2]
Bistreţ-Işalniţa [ Grup cultural răspândit în lunca Dunării, la sfârşitul bronzului şi începutul Hallstattului, circa sec.13 - 12 a.Chr. Aflat între cultura Gârla Mare şi cultura Vârtop. ] [8.1.2.1]
Bronz final [ Subiect controversat. Unii autori consideră faza D (Reinecke) drept perioada Bronzului Final (perioada marilor depozite de bronzuri). Ar cuprinde, după unii autori, perioada de la 1200 până pe la 700 a.Chr., corespunzând Hallstattului timpuriu. ] [8.1.2.2]
Câmpurilor de urne [ Mare complex cultural, cuprinzând culturile Cruceni şi Gârla Mare-Cârna. Pătrunderea purtătorilor culturilor câmpurilor de urne s-a produs probabil încă înainte de sfârşitul fazei Reinecke A2. ] [8.1.2.3]
Collapse <b>Coslogeni</b> [ Primele doua faze cuprind numai Dobrogea si sudul Munteniei. Faza a treia ajunge pina la Olt. Face parte din complexul Noua-Sabatinovka-Coslogeni. Coslogeni III apartine sec.13-11 a.Chr. ] [8.1.2.4]Coslogeni [ Primele doua faze cuprind numai Dobrogea si sudul Munteniei. Faza a treia ajunge pina la Olt. Face parte din complexul Noua-Sabatinovka-Coslogeni. Coslogeni III apartine sec.13-11 a.Chr. ] [8.1.2.4]
Cruceni II [ ] [8.1.2.5]
Dubovăţ [ Ultima fază a culturii Gârla Mare, în Banat, Hallstatt A. ] [8.1.2.6]
Fundenii Doamnei [ Subfază a culturii Tei, făcând trecerea la Bronz târziu. ] [8.1.2.7]
Gârla Mare-Cârna-Zuto-Brdo [ Grup cultural, în Banat, Oltenia, nord-vestul Bulgariei. ] [8.1.2.8]
Igriţa [ Grup cultural din Bronzul târziu, în zona Bihor. ] [8.1.2.9]
Noua I [ ] [8.1.2.10]
Noua II [ Noua II, este considerată de unii autori drept Noua propriu-zisă, datată în sec.13-12 a.Chr. ] [8.1.2.11]
Radovanu [ Grup cultural din epoca bronzului târziu, apărut din combinaţia elementelor Coslogeni şi Zimnicea-Plovdiv. ] [8.1.2.12]
Sihleanu [ Aspect cultural din Bronzul târziu, denumit uneori Pre-Babadag. Raspândit în nord-estul Munteniei, sud-estul Moldovei, nord-vestul Dobrogei. ] [8.1.2.13]
Suciu III [ ] [8.1.2.14]
Tei V [ ] [8.1.2.15]
Verbicioara IV [ ] [8.1.2.16]
Verbicioara V [ Fază mai recent identificată, care ar face trecerea la Bronzul târziu. ] [8.1.2.17]
Vlădeşti II - Fundenii Doamnei [ ] [8.1.2.18]
Zimnicea-Plovdiv [ De origine sud-dunareană (Zimnicea-Plovdiv), s-a răspândit de-a lungul Dunării şi pe malul stâng al Oltului. Începutul culturii se poate plasa chiar la sfârşitul Bronzului mijlociu şi durează în toată epoca Bronzului târziu. ] [8.1.2.19]
Collapse <b>Bronz timpuriu</b> [ Bronzul timpuriu incepe, dupa unii autori, in jurul anului 2000 a.Chr. ( fara perioada de trecere de la eneolitic la bronz). Dupa alti autori, incepe mult mai devreme, pe la 2200 a.Chr. Dureaza pina pe la 1800/1700 a.Chr. Doua etape: prima intre 2200-1900, a doua intre 1900-1700. ] [8.1.3]Bronz timpuriu [ Bronzul timpuriu incepe, dupa unii autori, in jurul anului 2000 a.Chr. ( fara perioada de trecere de la eneolitic la bronz). Dupa alti autori, incepe mult mai devreme, pe la 2200 a.Chr. Dureaza pina pe la 1800/1700 a.Chr. Doua etape: prima intre 2200-1900, a doua intre 1900-1700. ] [8.1.3]
Collapse <b>Dacilor liberi</b> [ Sec.2 - 3 p.Chr. Cultura geto-dacilor care nu au fost înglobaţi în provincia romana Dacia. Vezi culturile carpică, costobocică, Chilia-Militari, Medieşul Aurit, fiecare cu particularităţile ei. ] [8.2]Dacilor liberi [ Sec.2 - 3 p.Chr. Cultura geto-dacilor care nu au fost înglobaţi în provincia romana Dacia. Vezi culturile carpică, costobocică, Chilia-Militari, Medieşul Aurit, fiecare cu particularităţile ei. ] [8.2]
Collapse <b>Feudală</b> [ ] [8.3]Feudală [ ] [8.3]
Collapse <b>Feudală timpurie</b> [ Sec.8 - 13 p.Chr. ] [8.3.1]Feudală timpurie [ Sec.8 - 13 p.Chr. ] [8.3.1]
Kieveană [ ] [8.3.2]
Mauro-bizantină [ ] [8.3.3]
Tătară [ Invazii ale tătarilor : sec.13 -16 p.Chr. ] [8.3.4]
Collapse <b>Grecească</b> [ ] [8.4]Grecească [ ] [8.4]
Collapse <b>Hallstatt</b> [ Denumire dată primei epoci a fierului, de H.Hildebrand, după localitatea Hallstatt (necropolă cu 1270 morminte),în Austria. Păreri împarţite asupra semnificaţiei termenului în ceea ce priveşte spaţiul carpato-danubian ( Halstatt sau Prima epocă a fierului ?). Se dezvoltă între sec.12 - 5/4 a.Chr. (1200-450/300 a.Chr.). Periodizare şi cronologie stabilite de P.Reinecke, apoi completări de H.Muller-Karpe (fazele A,B,C,D). ] [8.5]Hallstatt [ Denumire dată primei epoci a fierului, de H.Hildebrand, după localitatea Hallstatt (necropolă cu 1270 morminte),în Austria. Păreri împarţite asupra semnificaţiei termenului în ceea ce priveşte spaţiul carpato-danubian ( Halstatt sau Prima epocă a fierului ?). Se dezvoltă între sec.12 - 5/4 a.Chr. (1200-450/300 a.Chr.). Periodizare şi cronologie stabilite de P.Reinecke, apoi completări de H.Muller-Karpe (fazele A,B,C,D). ] [8.5]
Collapse <b>Hallstatt mijlociu</b> [ Sec.10 - 8 a.Chr. Alte opinii : 850-650 a.Chr. ] [8.5.1]Hallstatt mijlociu [ Sec.10 - 8 a.Chr. Alte opinii : 850-650 a.Chr. ] [8.5.1]
Collapse <b>Hallstatt târziu</b> [ Sec.7 - 5 a.Chr.; sau 650-450 (sau 400) a.Chr. ] [8.5.2]Hallstatt târziu [ Sec.7 - 5 a.Chr.; sau 650-450 (sau 400) a.Chr. ] [8.5.2]
Collapse <b>Hallstatt timpuriu</b> [ Inceputul epocii fierului ramine subiect controversat (Bronz final sau Hallstatt A si B ?). Se dezvolta intre 1150 si 850 a.Chr. Trebuie subliniat insa ca in aceasta etapa, metalurgia bronzului a cunoscut cea mai mare dezvoltare, fierul fiind extrem de rar sau chiar inexistent in unele zone. Cu alte cuvinte, tinind cont de metalurgia bronzului, ne aflam in epoca bronzului final, dar daca tinem cont de aspectul general al culturilor, putem vorbi de inceputul unei noi epoci (Hallstatt timpuriu). ] [8.5.3]Hallstatt timpuriu [ Inceputul epocii fierului ramine subiect controversat (Bronz final sau Hallstatt A si B ?). Se dezvolta intre 1150 si 850 a.Chr. Trebuie subliniat insa ca in aceasta etapa, metalurgia bronzului a cunoscut cea mai mare dezvoltare, fierul fiind extrem de rar sau chiar inexistent in unele zone. Cu alte cuvinte, tinind cont de metalurgia bronzului, ne aflam in epoca bronzului final, dar daca tinem cont de aspectul general al culturilor, putem vorbi de inceputul unei noi epoci (Hallstatt timpuriu). ] [8.5.3]
Bistreţ-Işalniţa [ Grup cultural răspândit în lunca Dunării, la sfârşitul bronzului şi începutul Hallstattului, circa sec.13 - 12 a.Chr. Aflat între cultura Gârla Mare şi cultura Vârtop. ] [8.5.3.1]
Câmpurilor de urne [ Mare complex cultural, cuprinzând culturile Cruceni şi Gârla Mare-Cârna. Pătrunderea purtătorilor culturilor câmpurilor de urne s-a produs probabil încă înainte de sfârşitul fazei Reinecke A2. ] [8.5.3.2]
Cozia [ Sec.10 - 9 a.Chr. Grup cultural (sau cultura) raspindita in centrul si sudul Moldovei, venind din zona Portilor de Fier. Foarte interesanta este patrunderea motivelor ornamentale ale ceramicii de tip Insula Banului. ] [8.5.3.3]
Dubovăţ [ Ultima fază a culturii Gârla Mare, în Banat, Hallstatt A. ] [8.5.3.4]
Collapse <b>Gava-Reci-Mediaş</b> [ Cultură hallstattiană timpurie, răspândită în nord-vestul României. Se extinde şi în sud-estul Transilvaniei (cultura Mediaş). De fapt, Gava continuă cu Mediaş. ] [8.5.3.5]Gava-Reci-Mediaş [ Cultură hallstattiană timpurie, răspândită în nord-vestul României. Se extinde şi în sud-estul Transilvaniei (cultura Mediaş). De fapt, Gava continuă cu Mediaş. ] [8.5.3.5]
Insula Banului [ Sec.10-8 a.Chr. Cultură (sau grup cultural) răspândită în sud-vestul României, extinzându-se treptat şi în Moldova şi Dobrogea, contribuind la formarea culturilor Babadag şi Cozia. Alte păreri susţin o contemporaneitate cu Babadag I şi II. ] [8.5.3.6]
Meri [ Se afirmă că este un aspect cultural din Muntenia, derivat din cultura Susani. ] [8.5.3.7]
Noua II [ Noua II, este considerată de unii autori drept Noua propriu-zisă, datată în sec.13-12 a.Chr. ] [8.5.3.8]
Remetea Mare [ ] [8.5.3.9]
Susani [ ] [8.5.3.10]
Vârtop [ Unii autori vorbesc despre Vârtop drept aspect cultural (în Oltenia), derivat din cultura Susani. Alţi autori consideră cultură independentă. ] [8.5.3.11]
Vârtop-Plopşor [ Grup cultural (jud.Dolj), de la începutul Hallstattului, sec.12-11 a.Ch, reprezentat de tumuli cu morminte de incineraţie. Analogii cu aspectul Susani. ] [8.5.3.12]
Vlădeşti II - Fundenii Doamnei [ ] [8.5.3.13]
Helladic târziu [ 1.600 - 1.150 a.Chr. ] [8.6]
Collapse <b>La Tene</b> [ Între 450 (sau 400) a.Chr. - sec. 1 p.Chr.(anul 106 p.Chr.). De fapt, La Tene este cultura dezvoltată de celţi, denumire care s-a extins apoi în întreaga Europă, înţelgându-se cea de A DOUA EPOCA A FIERULUI. Drep urmare se mai poate spune: La Tene geto-dacic, La Tene germanic, La Tene tracic, iberic etc.) Desigur, există păreri împarţite asupra extinderii termenului asupra spaţiilor carpato-danubiene. Cronologia şi periodizarea La Tene-ului a fost fixată mai întâi de P.Reinecke (4 etape:A,B,C,D), apoi de J.Dechelette (3 etape:I,II,III). ] [8.7]La Tene [ Între 450 (sau 400) a.Chr. - sec. 1 p.Chr.(anul 106 p.Chr.). De fapt, La Tene este cultura dezvoltată de celţi, denumire care s-a extins apoi în întreaga Europă, înţelgându-se cea de A DOUA EPOCA A FIERULUI. Drep urmare se mai poate spune: La Tene geto-dacic, La Tene germanic, La Tene tracic, iberic etc.) Desigur, există păreri împarţite asupra extinderii termenului asupra spaţiilor carpato-danubiene. Cronologia şi periodizarea La Tene-ului a fost fixată mai întâi de P.Reinecke (4 etape:A,B,C,D), apoi de J.Dechelette (3 etape:I,II,III). ] [8.7]
Carpo-dacică [ Sec.2 - 3 p.Chr. ] [8.7.1]
Celtică [ Sfârşitul sec.4 - sec.2 a.Chr., în Transilvania. La Mediaş, s-a descoperit o necropolă celtică din sec.4 a.Chr., considerată drept cel mai vechi orizont cultural celtic din România. ] [8.7.2]
Geto-dacică [ ] [8.7.3]
Ilirică [ ] [8.7.4]
La Tene mijlociu [ Din sec.3 a.Chr. până la începutul sec.2 a.Chr. ] [8.7.5]
Collapse <b>La Tene târziu</b> [ De la începutul sec.2 a.Chr. până la 106 p.Chr. Corespunde maximei dezvoltări a societăţii şi civilizaţiei geto-dacilor. ] [8.7.6]La Tene târziu [ De la începutul sec.2 a.Chr. până la 106 p.Chr. Corespunde maximei dezvoltări a societăţii şi civilizaţiei geto-dacilor. ] [8.7.6]
La Tene timpuriu [ Intre 450 a.Chr. - inceputul sec.3 a.Chr. In aceasta epoca, pe fondul Hallstatt-ului tirziu, s-au format in aria carpato-balcanica uniunile tribale cunoscute in traditia istorica sub numele de GETI (Herodot, Tucidide), apoi de DACI. ] [8.7.7]
Scitică [ Sciţii s-au aşezat în stepele nord-pontice prin sec.8-7 a.Chr. Pentru zona noastră, prezenţa fizică şi influenţa scitică (sec.6-4 a.Chr.) este mult discutată. Expansiunea scitică întâlneşte opoziţia tracilor (agatirşii, geţii, odrişii). ] [8.7.8]
Tracică [ În genere, se poate vorbi despre o cultură tracică începând din epoca bronzului dezvoltat până în La Tene (când geto-dacii sunt deplin cristalizaţi) . ] [8.7.9]
La Tene geto-dacic [ ] [8.8]
Miceniană [ ] [8.9]
Collapse <b>Neolitic</b> [ Începutul Neoliticului în România trebuie plasat ceva timp înainte de începutul mileniului 6 a.Chr., iar sfârşitul (adică sfârşitul eneoliticului) trece bine de începutul mileniului 3 a.Ch. Datarea generală a neoliticului, aproximativ 6000/5500 - 2500 a.Chr. ] [8.10]Neolitic [ Începutul Neoliticului în România trebuie plasat ceva timp înainte de începutul mileniului 6 a.Chr., iar sfârşitul (adică sfârşitul eneoliticului) trece bine de începutul mileniului 3 a.Ch. Datarea generală a neoliticului, aproximativ 6000/5500 - 2500 a.Chr. ] [8.10]
Collapse <b>Eneolitic</b> [ Cu aproximaţie, 3.600 - 2.500 a.Chr. ] [8.10.1]Eneolitic [ Cu aproximaţie, 3.600 - 2.500 a.Chr. ] [8.10.1]
Ariuşd-Cucuteni [ Aspect cultural cucutenian din sud-estul Transilvaniei, corespunzător fazelor Cucuteni A2 şi A3. La Ariuşd, com.Vâlcelele, jud.Covasna, s-a descoperit o aşezare eneolitică cu şant de apărare aparţinând fazelor amintite. ] [8.10.1.1]
Bodrogkeresztur [ Începutul mileniului 3 a.Chr. Derivă din cultura Tiszapolgar-Româneşti, în aceeaşi zonă. Sincronism cu Cucuteni A-B2 şi B. Cuprinde probabil aspecte tip Reci şi Gorneşti. ] [8.10.1.2]
Collapse <b>Cernavoda I</b> [ Pătrunsă de la nordul Mării Negre în Dobrogea şi Muntenia (împingând spre zona de deal cultura Gumelniţa B2). Probabil începutul Cernavoda I este contemporan culturii Cucuteni A-B (dar nu şi Cucuteni A4), la cotitura mileniului 4 către mileniul 3 a.Chr. ] [8.10.1.3]Cernavoda I [ Pătrunsă de la nordul Mării Negre în Dobrogea şi Muntenia (împingând spre zona de deal cultura Gumelniţa B2). Probabil începutul Cernavoda I este contemporan culturii Cucuteni A-B (dar nu şi Cucuteni A4), la cotitura mileniului 4 către mileniul 3 a.Chr. ] [8.10.1.3]
Cluj-Cheile Turzii [ Complex cultural. ] [8.10.1.4]
Collapse <b>Cucuteni</b> [ Aproximativ (inceputul se dateaza in al doilea sfert al mileniului 4 a. Chr.) intre 37OO-2700 a.Chr. Raspindita in Moldova, nord-estul Munteniei si sud-estul Transilvaniei. Deriva din Precucuteni III cu influente Petresti si Gumelnita. In Transilvania poarta denumirea de Ariusd. Reprezentativa este ceramica, pictata bicrom si tricrom in motive spiralice si meandrice, antropomorfe, zoomorfe, extrem de variate. ] [8.10.1.5]Cucuteni [ Aproximativ (inceputul se dateaza in al doilea sfert al mileniului 4 a. Chr.) intre 37OO-2700 a.Chr. Raspindita in Moldova, nord-estul Munteniei si sud-estul Transilvaniei. Deriva din Precucuteni III cu influente Petresti si Gumelnita. In Transilvania poarta denumirea de Ariusd. Reprezentativa este ceramica, pictata bicrom si tricrom in motive spiralice si meandrice, antropomorfe, zoomorfe, extrem de variate. ] [8.10.1.5]
Decea Mureşului [ Reprezentată de cimitirul de înhumaţie de la Decea. După unii autori aparţine culturii Bodrogkeresztur, după alţii culturii Tiszapolgar. ] [8.10.1.6]
Collapse <b>Gumelniţa</b> [ Cultură născută pe fondul local al culturii Boian, s-a răspândit în Muntenia, Dobrogea, sud-estul Moldovei. Începutul Gumelniţa (A1) datat pe la 3800 a.Chr. ] [8.10.1.7]Gumelniţa [ Cultură născută pe fondul local al culturii Boian, s-a răspândit în Muntenia, Dobrogea, sud-estul Moldovei. Începutul Gumelniţa (A1) datat pe la 3800 a.Chr. ] [8.10.1.7]
Collapse <b>Iclod</b> [ Urmează culturii Vinca-Turdaş în Transilvania. Grup cultural născut din contactul dintre aspectul Turdaş şi cultura cu ceramică pictată Tisa II. Răspândită în nordul Transilvaniei. ] [8.10.1.8]Iclod [ Urmează culturii Vinca-Turdaş în Transilvania. Grup cultural născut din contactul dintre aspectul Turdaş şi cultura cu ceramică pictată Tisa II. Răspândită în nordul Transilvaniei. ] [8.10.1.8]
Collapse <b>Petreşti</b> [ Răspândită în Transilvania pe valea Mureşului. Unele sincronisme cu Precucuteni II şi Gumelniţa A2. Începutul culturii Petreşti se poate plasa ( C14) spre sfârşitul mileniului 4 a.Chr. (3900/3700 a.Chr.). Are o importantă contribuţie la formarea culturii Cucuteni. ] [8.10.1.9]Petreşti [ Răspândită în Transilvania pe valea Mureşului. Unele sincronisme cu Precucuteni II şi Gumelniţa A2. Începutul culturii Petreşti se poate plasa ( C14) spre sfârşitul mileniului 4 a.Chr. (3900/3700 a.Chr.). Are o importantă contribuţie la formarea culturii Cucuteni. ] [8.10.1.9]
Collapse <b>Sălcuţa</b> [ Răspândită în Oltenia (urmând ultimei faze Vinca, culturii Vădastra şi unui facies Gumelniţa A2). Apoi se extinde în Banat, şi mai departe în Iugoslavia (Bubanj), în Bulgaria (Krivodol). Are patru faze şi mai multe subfaze, unele sincrone cu Gumelniţa (al cărei început este mai vechi). Faza Salcuţa II a fost datată pe bază de C14 pe la 3500 şi 3300 a.Chr. ] [8.10.1.10]Sălcuţa [ Răspândită în Oltenia (urmând ultimei faze Vinca, culturii Vădastra şi unui facies Gumelniţa A2). Apoi se extinde în Banat, şi mai departe în Iugoslavia (Bubanj), în Bulgaria (Krivodol). Are patru faze şi mai multe subfaze, unele sincrone cu Gumelniţa (al cărei început este mai vechi). Faza Salcuţa II a fost datată pe bază de C14 pe la 3500 şi 3300 a.Chr. ] [8.10.1.10]
Sălcuţa IV-Herculane-Cheile Turzii [ Probabil formată din elemente sudice împreuna cu Cernavoda I. O largă răspândire, în Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania. Un sincronism parţial cu Cucuteni A-B. ] [8.10.1.11]
Collapse <b>Stoicani-Aldeni</b> [ Aspect cultural neolitic, în care se împletesc elemente Gumelniţa cu Cucuteni. Răspândit în Moldova (pe valea Siretului şi Prutului inferior) şi Muntenia de nord-est. ] [8.10.1.12]Stoicani-Aldeni [ Aspect cultural neolitic, în care se împletesc elemente Gumelniţa cu Cucuteni. Răspândit în Moldova (pe valea Siretului şi Prutului inferior) şi Muntenia de nord-est. ] [8.10.1.12]
Tiszapolgar [ Născută din elementele târzii Tisa şi componente locale, inclusiv Iclod. Răspândită în nordul Transilvaniei, în Crişana şi în Banat, apoi, după dispariţia culturii Petreşti, pătrunde în centrul şi sud-estul Transilvaniei. ] [8.10.1.13]
Collapse <b>Neolitic mijlociu</b> [ ] [8.10.2]Neolitic mijlociu [ ] [8.10.2]
Collapse <b>Boian</b> [ Formată din contactul între cultura ceramicii liniare şi cultura Dudeşti, în centrul Munteniei. Face parte (ca primă etapă) din complexul Boian- Gumelniţa. Răspândită în Muntenia, sud-estul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei (şi chiar la sud de Dunăre, în Dobrogea). Mai multe faze culturale ( Boian I-Bolintineanu, Boian II-Giuleşti, Boian III-Vidra, iar Boian IV- Spanţov face trecerea la cultura Gumelniţa). Cronologia absolută este fixată din a doua jumătate a mileniului 5 a.Chr. (circa 4500-3900 a.Chr.). ] [8.10.2.1]Boian [ Formată din contactul între cultura ceramicii liniare şi cultura Dudeşti, în centrul Munteniei. Face parte (ca primă etapă) din complexul Boian- Gumelniţa. Răspândită în Muntenia, sud-estul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei (şi chiar la sud de Dunăre, în Dobrogea). Mai multe faze culturale ( Boian I-Bolintineanu, Boian II-Giuleşti, Boian III-Vidra, iar Boian IV- Spanţov face trecerea la cultura Gumelniţa). Cronologia absolută este fixată din a doua jumătate a mileniului 5 a.Chr. (circa 4500-3900 a.Chr.). ] [8.10.2.1]
Bucovăţ [ Grup (?) cultural format din elemente ale culturii liniare cu capete de note muzicale şi elemente Vinca. ] [8.10.2.2]
Ceramicii liniare cu capete de note muzicale [ Aproape simultan cu venirea culturilor Vinca şi Dudeşti, aproximativ pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr., în nord-estul României pătrunde cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale, aparţinând complexului Bandkeramik. A patruns pe teritoriul României din nord-vest, ocolind nordul Carpaţilor, ocupând aproape întreaga Moldovă (cu excepţia colţului de sud-est) , apoi sud-estul şi centrul Transilvaniei, ca ceva mai târziu să pătrundă în nord-estul Munteniei (formând aspectul Sudiţi). În Moldova şi sud-estul Transilvaniei întâlneşte supravieţuitorii culturii Starcevo-Criş pe care-i asimilează. Contribuie la formarea culturilor Boian-Bolintineanu şi Precucuteni. Datare: a doua jumătate a mileniului 5 - primul sfert al mileniului 4 a.Chr. Cinci faze de dezvoltare, ultima datată (C14) pe la 4220 şi 4295 a.Chr. ] [8.10.2.3]
Ciumeşti [ Cultura neolitica raspindita in Crisana si vestul Transilvaniei. ] [8.10.2.4]
Collapse <b>Dudeşti</b> [ Cam în acelaşi timp în care pătrundeau elementele Vinca, în sud-estul Olteniei şi sudul Munteniei înaintează cultura Dudeşti. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale. S-au prcizat trei faze în Oltenia şi patru faze în Muntenia. Începutul acestei culturi se plasează cam pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr. ] [8.10.2.5]Dudeşti [ Cam în acelaşi timp în care pătrundeau elementele Vinca, în sud-estul Olteniei şi sudul Munteniei înaintează cultura Dudeşti. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale. S-au prcizat trei faze în Oltenia şi patru faze în Muntenia. Începutul acestei culturi se plasează cam pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr. ] [8.10.2.5]
Collapse <b>Hamangia</b> [ Cultură venită din Anatolia şi pătrunsă în Dobrogea. Cronologia absolută - aproximativ între 4500-4200 a.Chr. (C14). Contemporană relativ cu faze Precucuteni şi Boian. ] [8.10.2.6]Hamangia [ Cultură venită din Anatolia şi pătrunsă în Dobrogea. Cronologia absolută - aproximativ între 4500-4200 a.Chr. (C14). Contemporană relativ cu faze Precucuteni şi Boian. ] [8.10.2.6]
Collapse <b>Precucuteni</b> [ Rezultat al contopirii elementelor târzii ale culturii ceramicii liniare cu Boian II-Giuleşti, formată mai întâi în sud-estul Transilvaniei, apoi trece în vestul Moldovei şi mai departe până la Niprul mijlociu. Se dezvoltă în trei faze, I,II şi III, ultima făcând trecerea la Eneolitic. Cronologia absolută ar fi, cu aproximaţie: de la sfârşitul ultimului sfert al mileniului 5 până în al doilea sfert al mileniului 4 a.Chr. (4200/4100-3700/3600). ] [8.10.2.7]Precucuteni [ Rezultat al contopirii elementelor târzii ale culturii ceramicii liniare cu Boian II-Giuleşti, formată mai întâi în sud-estul Transilvaniei, apoi trece în vestul Moldovei şi mai departe până la Niprul mijlociu. Se dezvoltă în trei faze, I,II şi III, ultima făcând trecerea la Eneolitic. Cronologia absolută ar fi, cu aproximaţie: de la sfârşitul ultimului sfert al mileniului 5 până în al doilea sfert al mileniului 4 a.Chr. (4200/4100-3700/3600). ] [8.10.2.7]
Tisa [ Regiunile vestice ale României (şi nord-estul Ungariei). ] [8.10.2.8]
Collapse <b>Vădastra</b> [ Dezvoltată din cultura Dudeşti, în sud-estul Olteniei, ajungând până în sud-vestul Munteniei. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu note muzicale. ] [8.10.2.9]Vădastra [ Dezvoltată din cultura Dudeşti, în sud-estul Olteniei, ajungând până în sud-vestul Munteniei. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu note muzicale. ] [8.10.2.9]
Collapse <b>Vinca-Turdaş</b> [ ] [8.10.2.10]Vinca-Turdaş [ ] [8.10.2.10]
Collapse <b>Neolitic timpuriu</b> [ Cu aproximaţie între 6.000/5.500 - 4.500 a.Chr. ] [8.10.3]Neolitic timpuriu [ Cu aproximaţie între 6.000/5.500 - 4.500 a.Chr. ] [8.10.3]
Collapse <b>Orientul antic</b> [ ] [8.11]Orientul antic [ ] [8.11]
Collapse <b>Paleolitic</b> [ ] [8.12]Paleolitic [ ] [8.12]
Collapse <b>Epipaleolitic</b> [ Aproximativ 10.000 - 5.500 p.Chr. ] [8.12.1]Epipaleolitic [ Aproximativ 10.000 - 5.500 p.Chr. ] [8.12.1]
Collapse <b>Paleolitic inferior</b> [ ] [8.12.2]Paleolitic inferior [ ] [8.12.2]
Abbevillian [ Facies cultural din paleoliticul inferior. Inventarul litic conţine, în afară de aşchii, piese bifaciale obţinute prin desprinderi largi cu muchiile sinuoase, cu taloane rezervate. În România : Valea Dârjovului, Mitoc. Se datează între circa 700.000 şi 650.000 a.Chr. ] [8.12.2.1]
Acheulean [ Facies cultural al paleoliticului inferior. Materialul litic tipic cuprinde atât piese bifaciale (realizate prin cioplirea totală a suprafeţelor şi suprimarea talonului), cât şi unifaciale (răzuitoare, burine, străpungătoare). În faza mijlocie apare noua tehnică "levallois". Datat între circa 650.000-350.000 a.Chr. ] [8.12.2.2]
Clactonian [ Facies cultural din paleoliticul inferior, caracterizat printr-o tehnica specifica de cioplire a uneltelor de silex ("tehnica pe nicovala" sau "bloc contra bloc"). Datare aproximativa: 540.000 - 240.000 a.Chr. ] [8.12.2.3]
Cultura de prund [ Uneltele caracteristice erau lucrate din pietre de riu rotunjite prin rostogolire (galete). Pe acestea se lucrau cioplitoarele unifaciale si bifaciale. Descoperiri pe Valea Oltului, Dirjovului, Dimbovnicului, Mozacului, Argesului. Asupra datarii, pareri diferite. Se afirma ca se plaseaza inainte de 600.000 si dureaza cam 800.000 de ani. Cu aproximatie, intre 1.200.000-600. 000 a.Chr. ] [8.12.2.4]
Levalloisian [ Facies cultural al paleoliticului inferior, caracterizat printr-o tehnică specială de preparare a nucleului de silex în vederea obţinerii aşchiilor de forme predeterminate (ovale, rotunde, triunghiulare), sau lame cu laturi paralele. Aproximativ 480.000-100.000 a.Chr. Tehnica levalloisiana se prelungeşte însă şi în paleoliticul mijlociu. ] [8.12.2.5]
Collapse <b>Paleolitic mijlociu</b> [ ] [8.12.3]Paleolitic mijlociu [ ] [8.12.3]
Collapse <b>Paleolitic superior</b> [ ] [8.12.4]Paleolitic superior [ ] [8.12.4]
Perioada de trecere la epoca fierului [ Ar cuprinde Bronzul final şi Hallstattul A şi B. În circulaţie mai multe opinii. ] [8.13]
Collapse <b>Romană</b> [ ] [8.14]Romană [ ] [8.14]
Collapse <b>Grup cultural</b> [ Termenul ar trebui probabil să însemne un grup compus din mai multe culturi înrudite. Dar nu totdeauna este folosit cu acest sens, dând naştere la confuzii, mai ales cu complex cultural şi chiar cu aspect cultural înrudit. ] [9]Grup cultural [ Termenul ar trebui probabil să însemne un grup compus din mai multe culturi înrudite. Dar nu totdeauna este folosit cu acest sens, dând naştere la confuzii, mai ales cu complex cultural şi chiar cu aspect cultural înrudit. ] [9]
Bialyi Potok [ Grup sau complex cultural din Ucraina, a cărui ramură sudică - cultura Costişa - a pătruns în vremea primelor faze Monteoru, apoi se răspândeşte în toată Moldova. ] [9.1]
Bistreţ-Işalniţa [ Grup cultural răspândit în lunca Dunării, la sfârşitul bronzului şi începutul Hallstattului, circa sec.13 - 12 a.Chr. Aflat între cultura Gârla Mare şi cultura Vârtop. ] [9.2]
Collapse <b>Boian-Gumelniţa</b> [ Grup cultural, complex cultural, cuprinzând culturile Boian şi Gumelniţa. ] [9.3]Boian-Gumelniţa [ Grup cultural, complex cultural, cuprinzând culturile Boian şi Gumelniţa. ] [9.3]
Bucovăţ [ Grup (?) cultural format din elemente ale culturii liniare cu capete de note muzicale şi elemente Vinca. ] [9.4]
Câmpurilor de urne [ Mare complex cultural, cuprinzând culturile Cruceni şi Gârla Mare-Cârna. Pătrunderea purtătorilor culturilor câmpurilor de urne s-a produs probabil încă înainte de sfârşitul fazei Reinecke A2. ] [9.5]
Celeiu [ Grup cultural din perioada tranziţiei la bronz. Născut în sudul Olteniei din fuziunea elementelor Cernavoda I cu elemente locale Sălcuţa şi Gumelniţa. Răspândit în sud-estul Olteniei. Precede cultura Coţofeni. ] [9.6]
Ciumbrud [ Grup cultural din Hallstattul tirziu, reprezentat prin cimitire, raspindit in Transilvania, sec.7-5 a.Chr. ] [9.7]
Cotnari [ Cotnari (Cotnari-Meresti). Orizont cultural in Hallstattul tirziu din Moldova, sec.4-3 a.Chr. ] [9.8]
Cozia [ Sec.10 - 9 a.Chr. Grup cultural (sau cultura) raspindita in centrul si sudul Moldovei, venind din zona Portilor de Fier. Foarte interesanta este patrunderea motivelor ornamentale ale ceramicii de tip Insula Banului. ] [9.9]
Cucuteni-Tripolie [ ] [9.10]
Collapse <b>Ferigile-Bârseşti</b> [ A doua jumătate a sec. 7 - prima jumătate a sec.5 a.Chr. De fapt aspectul Ferigile a fost răspândit în sud-vestul Munteniei, iar aspectul Bârseşti a fost răspândit în sudul Moldovei. Există păreri care susţin că avem de a face cu două culturi înrudite: Ferigile şi Bârseşti, la rândul lor înrudite cu grupul Ciumbrud. ] [9.11]Ferigile-Bârseşti [ A doua jumătate a sec. 7 - prima jumătate a sec.5 a.Chr. De fapt aspectul Ferigile a fost răspândit în sud-vestul Munteniei, iar aspectul Bârseşti a fost răspândit în sudul Moldovei. Există păreri care susţin că avem de a face cu două culturi înrudite: Ferigile şi Bârseşti, la rândul lor înrudite cu grupul Ciumbrud. ] [9.11]
Gârla Mare-Cârna-Zuto-Brdo [ Grup cultural, în Banat, Oltenia, nord-vestul Bulgariei. ] [9.12]
Collapse <b>Gava-Reci-Mediaş</b> [ Cultură hallstattiană timpurie, răspândită în nord-vestul României. Se extinde şi în sud-estul Transilvaniei (cultura Mediaş). De fapt, Gava continuă cu Mediaş. ] [9.13]Gava-Reci-Mediaş [ Cultură hallstattiană timpurie, răspândită în nord-vestul României. Se extinde şi în sud-estul Transilvaniei (cultura Mediaş). De fapt, Gava continuă cu Mediaş. ] [9.13]
Collapse <b>Glina-Schneckenberg</b> [ Unii susţin că este vorba despre o singură cultură, cu două variante; alţii că ar fi două culturi înrudite; alţii sugerează chiar formula Schneckenberg-Năieni (în Transilvania şi nordul Munteniei) şi Glina (restul Munteniei şi Oltenia). Este oricum cea mai veche cultură a epocii bronzului, dacă nu chiar începutul ei se plasează înainte de sfârşitul perioadei de tranziţie la Bronz. ] [9.14]Glina-Schneckenberg [ Unii susţin că este vorba despre o singură cultură, cu două variante; alţii că ar fi două culturi înrudite; alţii sugerează chiar formula Schneckenberg-Năieni (în Transilvania şi nordul Munteniei) şi Glina (restul Munteniei şi Oltenia). Este oricum cea mai veche cultură a epocii bronzului, dacă nu chiar începutul ei se plasează înainte de sfârşitul perioadei de tranziţie la Bronz. ] [9.14]
Grup cultural Bandkeramik [ Central european, de unde vine, printre altele, cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale. ] [9.15]
Collapse <b>Horodiştea-Folteşti-Erbiceni</b> [ Complex cultural răspândit (sau culturi răspândite) în Moldova. Horodiştea corespunde culturii Gorodsk, iar Folteşti culturii Usatovo ( Ucraina). Folteşti poate fi asociată şi cu Cernavoda II. ] [9.16]Horodiştea-Folteşti-Erbiceni [ Complex cultural răspândit (sau culturi răspândite) în Moldova. Horodiştea corespunde culturii Gorodsk, iar Folteşti culturii Usatovo ( Ucraina). Folteşti poate fi asociată şi cu Cernavoda II. ] [9.16]
Collapse <b>Iclod</b> [ Urmează culturii Vinca-Turdaş în Transilvania. Grup cultural născut din contactul dintre aspectul Turdaş şi cultura cu ceramică pictată Tisa II. Răspândită în nordul Transilvaniei. ] [9.17]Iclod [ Urmează culturii Vinca-Turdaş în Transilvania. Grup cultural născut din contactul dintre aspectul Turdaş şi cultura cu ceramică pictată Tisa II. Răspândită în nordul Transilvaniei. ] [9.17]
Igriţa [ Grup cultural din Bronzul târziu, în zona Bihor. ] [9.18]
Insula Banului [ Sec.10-8 a.Chr. Cultură (sau grup cultural) răspândită în sud-vestul României, extinzându-se treptat şi în Moldova şi Dobrogea, contribuind la formarea culturilor Babadag şi Cozia. Alte păreri susţin o contemporaneitate cu Babadag I şi II. ] [9.19]
Lepenski-Vir-Schela Cladovei [ ] [9.20]
Mormintelor cu ocru [ Tumuli funerari sau morminte tip Yamna sau tip catacombă. Ocrul roşu este presărat peste sau alături de schelete. Triburi venite din răsărit, amestecându-se cu elemente locale, în Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia. ] [9.21]
Periam-Mokrin-Pancevo [ Grup cultural complex, bronz mijlociu. ] [9.22]
Collapse <b>Precucuteni-Cucuteni</b> [ Grup, sau complex cultural, cuprinzând culturile Precucuteni şi Cucuteni. ] [9.23]Precucuteni-Cucuteni [ Grup, sau complex cultural, cuprinzând culturile Precucuteni şi Cucuteni. ] [9.23]
Radovanu [ Grup cultural din epoca bronzului târziu, apărut din combinaţia elementelor Coslogeni şi Zimnicea-Plovdiv. ] [9.24]
Sălcuţa IV-Herculane-Cheile Turzii [ Probabil formată din elemente sudice împreuna cu Cernavoda I. O largă răspândire, în Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania. Un sincronism parţial cu Cucuteni A-B. ] [9.25]
Sănislau-Nir [ Nord-vestul Transilvaniei, sec.5 a.Chr. ] [9.26]
Stânceşti [ Orizont cultural în Moldova Hallstattului târziu, sec.6-4 a.Chr. ] [9.27]
Vârtop-Plopşor [ Grup cultural (jud.Dolj), de la începutul Hallstattului, sec.12-11 a.Ch, reprezentat de tumuli cu morminte de incineraţie. Analogii cu aspectul Susani. ] [9.28]
Hallstatt A-B [ Aparţine Bronzului final sau începutului epocii fierului ?. Conform lui Reinecke şi Muller-Karpe, Hallstatt A : 1200-1000 a.Chr. iar Hallstatt B : 1000- 750 a.Chr. ] [10]
Hallstatt C [ După Reinecke, apoi Muller-Karpe : 750-600 a.Chr. ] [11]
Hallstatt D [ După Reinecke şi Muller-Karpe : 600-500 a.Chr. ] [12]
Hallstatt final [13]
La Tene A [ După Reinecke, 500-400 a. Ch., corespunzând în linii mari cu începutul La Tene. ] [14]
La Tene B [ Conform lui Reinecke, datare între 400-300 a.Chr. La noi, La Tene timpuriu. ] [15]
La Tene C [ După P.Reinecke, între 300-200 a.Chr. şi corespunde la noi cu La Tene mijlociu. ] [16]
La Tene D [ După P.Reinecke, La Tene final sau târziu, 200-1 a.Chr. ] [17]
La Tene I [ După J.Dechelette : 500-300 a.Chr. ] [18]
La Tene II [ După J.Dechelette : 300-100 a.Chr. ] [19]
La Tene III [ După J.Dechelette : 100-1 a.Chr. ] [20]
Collapse <b>Perioada</b> [21]Perioada [21]
Collapse <b>Seriile depozitelor de bronzuri</b> [ Seriile depozitelor de obiecte de bronz cuprind mai multe depozite asemănătoare d.p.d.v. al conţinutului, al tipurilor şi al tehnicilor, al ariei de răspândire şi al cronologiei absolute (limitată în general la un secol), s.a. Cercetătorii au stabilit pentru multe din aceste serii corespondenţele sau apartenenţele la o anumită cultură arheologică; în acest fel o serie de depozite de bronzuri poate fi definită drept o fază (sau subfază) a unei culturi. Multe din descoperirile viitoare vor fi plasate într- o anumită serie, care la rândul ei face parte dintr-o anume arie culturală. Motivele de mai sus, împreună cu încă altele, ne-au determinat să înscriem seriile depozitelor de bronzuri în faţeta de epoci, culturi, faze, ale tezaurului de termeni arheologici. ] [22]Seriile depozitelor de bronzuri [ Seriile depozitelor de obiecte de bronz cuprind mai multe depozite asemănătoare d.p.d.v. al conţinutului, al tipurilor şi al tehnicilor, al ariei de răspândire şi al cronologiei absolute (limitată în general la un secol), s.a. Cercetătorii au stabilit pentru multe din aceste serii corespondenţele sau apartenenţele la o anumită cultură arheologică; în acest fel o serie de depozite de bronzuri poate fi definită drept o fază (sau subfază) a unei culturi. Multe din descoperirile viitoare vor fi plasate într- o anumită serie, care la rândul ei face parte dintr-o anume arie culturală. Motivele de mai sus, împreună cu încă altele, ne-au determinat să înscriem seriile depozitelor de bronzuri în faţeta de epoci, culturi, faze, ale tezaurului de termeni arheologici. ] [22]