CIMEC. Tezaurele terminologice
Index
|
Afișare arborescentă
|
Afișare alfabetică
Aspect cultural
[1]
Ariuşd-Cucuteni
[ Aspect cultural cucutenian din sud-estul Transilvaniei, corespunzător fazelor Cucuteni A2 şi A3. La Ariuşd, com.Vâlcelele, jud.Covasna, s-a descoperit o aşezare eneolitică cu şant de apărare aparţinând fazelor amintite. ] [1.1]
Bandu
[ Complex cultural, în Transilvania, în care nu s-a constatat încă sosirea slavilor. ] [1.2]
Bârseşti
[ Hallstattul târziu. ] [1.3]
Bezid-Filiaşi
[ Complex cultural în Transilvania, în care este documentată prezenţa autohtonilor şi a slavilor. ] [1.4]
Bogdăneşti
[ ] [1.5]
Botoşana-Chiriceni
[ Complex sau aspect cultural în Moldova, ale cărui începuturi sunt anterioare venirii slavilor. ] [1.6]
Brăteşti
[ Aspect cultural eneolitic târziu, la sfârşitul culturii Gumelniţa până la instalarea culturii Cernavoda I. ] [1.7]
Cireşanu
[ Aspect cultural, cu doua faze, sec.4 - 5 p.Chr. (mai precis intre 380-450/ 457 p.Chr.). ] [1.8]
Costişa-Minoaia
[ Aspect cultural, sec.4-5 p.Chr. ] [1.9]
Gava
[ Cultură ? sau aspect cultural al grupului Gava-Reci-Mediaş. ] [1.10]
Gornea-Kalakaca
[ Orizont cultural din Hallstattul mijlociu, sec.10-9 a.Chr. Cultură anterioară culturii Basarabi. ] [1.11]
Hlincea I-Şipot
[ Complex cultural în Moldova, în care se semnalează coexistenţa autohtonilor cu slavii (la Dorobanţu). ] [1.12]
Jigodin
[ Grup cultural de la începutul bronzului, descoperit în depresiunea Ciucului. S-a deszvoltat paralel cu Glina-Schneckenberg. Alte păreri susţin că este un aspect cultural al culturii Glina în estul Transilvaniei. ] [1.13]
Mediaş
[ Aspect cultural din sec. 10-8 a.Ch ? (începutul Hallstattului; Hallstatt B ?), răspândită în sud-estul Transilvaniei. Ramură desprinsă din cultura tip Gava. ] [1.14]
Meri
[ Se afirmă că este un aspect cultural din Muntenia, derivat din cultura Susani. ] [1.15]
Miloştea
[ Aspect cultural, în Oltenia (tumuli), în perioada de trecere la Bronz dar pătrunde şi în Bronzul timpuriu, precedând Glina III-Schneckenberg. ] [1.16]
Noşlac
[ Complex cultural în Transilvania, care pare a fi anterior venirii slavilor. ] [1.17]
Petreşti-Coţofeni
[ Aspect cultural de la sfârşitul epocii eneolitice şi de la începutul epocii bronzului, identificat la şipot, jud.Olt, în punctul Sârba-La Saivane. ] [1.18]
Reci
[ Definit drept aspect cultural în sud-estul Transilvaniei. ] [1.19]
Sihleanu
[ Aspect cultural din Bronzul târziu, denumit uneori Pre-Babadag. Raspândit în nord-estul Munteniei, sud-estul Moldovei, nord-vestul Dobrogei. ] [1.20]
Stoicani-Aldeni
[ Aspect cultural neolitic, în care se împletesc elemente Gumelniţa cu Cucuteni. Răspândit în Moldova (pe valea Siretului şi Prutului inferior) şi Muntenia de nord-est. ] [1.21]
Stoicani-Aldeni I
[ ] [1.21.1]
Stoicani-Aldeni II
[ ] [1.21.2]
Stoicani-Brad
[ Aspect cultural al culturii Babadag, în Moldova. ] [1.22]
Sudiţi
[ Aspect cultural în nord-vestul Munteniei şi sud-estul Transilvaniei. Probabil reprezentat de triburi originare din Moldova, purtătoare ale culturii ceramicii liniare cu note muzicale. ] [1.23]
Susani
[ ] [1.24]
Târgşor-Gherăseni
[ ] [1.25]
Târgşor-Olteni
[ ] [1.26]
Vârtop
[ Unii autori vorbesc despre Vârtop drept aspect cultural (în Oltenia), derivat din cultura Susani. Alţi autori consideră cultură independentă. ] [1.27]
Vucedol-Zok-Nir
[ Aspect cultural din nord-vestul României (dar şi Ungaria şi Slovacia), contribuind la naşterea culturii Suciu; cu rădăcini în Otomani III B şi C. ] [1.28]
Bronz A
[ Periodizarea lui P.Reinecke: Bronz A,B,C,D. Faza A ar reprezenta Bronzul timpuriu. Faza B şi C ar reprezenta Bronzul mijlociu. Faza D - Bronzul târziu. Unii cercetători consideră perioada marilor depozite de bronzuri ca o dezvoltare a fazei D şi o denumesc Bronz final. Alţii, o concep drept începutul epocii fierului (Hallstatt A şi B). ] [2]
Bronz B
[3]
Bronz C
[4]
Bronz D
[5]
Bronz târziu-Hallstatt timpuriu
[6]
Cultura
[7]
Abbevillian
[ Facies cultural din paleoliticul inferior. Inventarul litic conţine, în afară de aşchii, piese bifaciale obţinute prin desprinderi largi cu muchiile sinuoase, cu taloane rezervate. În România : Valea Dârjovului, Mitoc. Se datează între circa 700.000 şi 650.000 a.Chr. ] [7.1]
Acheulean
[ Facies cultural al paleoliticului inferior. Materialul litic tipic cuprinde atât piese bifaciale (realizate prin cioplirea totală a suprafeţelor şi suprimarea talonului), cât şi unifaciale (răzuitoare, burine, străpungătoare). În faza mijlocie apare noua tehnică "levallois". Datat între circa 650.000-350.000 a.Chr. ] [7.2]
Alanică
[ Alani: triburi de origine sarmatică. Ajunşi în spaţiul nord-pontic în sec. 2-1 a.Chr. Asupra spaţiilor româneşti au avut influenţă în perioada sec.4-5 a. Chr. ] [7.3]
Amforelor sferice
[ Origine nord-est europeană; caracterizată prin amfore cu corp sferic. A pătruns în zona sub-carpatică şi de podiş a Moldovei. Morminte de înhumaţie, în cutii de piatră sau în gropi simple. Descoperiri la Dolheştii Mari, Grăniceşti, Piatra Neamţ ş.a. Între sfârşitul mileniului 3 a.Chr. şi începutul mileniului 2 a.Chr. ] [7.4]
Aurignacian
[ Cultură de la începutul paleoliticului superior. În România, aurignacianul prezintă faciesuri deosebite conform poziţiei sale geografice ( un facies în estul ţării, un altul în nord-vest, altul în sud-vest şi altul în sud. Datare: circa 35.000 - 25.000 a.Chr. ] [7.5]
Aurignacian inferior
[ ] [7.5.1]
Aurignacian mijlociu
[ ] [7.5.2]
Aurignacian superior pre-gravettian
[ ] [7.5.3]
Avarică
[ În România, putem vorbi despre două perioade (prima perioadă: 567-680 a. Chr.; a doua perioadă: 680-796 a.Chr.). ] [7.6]
Babadag
[ Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag. ] [7.7]
Babadag I
[ ] [7.7.1]
Babadag II
[ ] [7.7.2]
Babadag III
[ ] [7.7.3]
Stoicani-Brad
[ Aspect cultural al culturii Babadag, în Moldova. ] [7.7.4]
Baden
[ Cunoscută şi sub numele de Baden-Pecel. În România, descoperiri în Banat şi Crişana, având legături strânse cu cultura Coţofeni. ] [7.8]
Basarabi
[ Hallstatt mijlociu, sfârşitul sec.9 - 650 a.Chr. Cultură răspândită aproape pe întregul spaţiu carpato-dunărean (Câmpia Română, Banat, Moldova de sud, Valea Mureşului, Dobrogea, dar nu în zonele muntoase şi subcarpatice, şi foarte rar în stepă). Două faze de dezvoltare, greu de precizat. În ceea ce priveşte Dobrogea, se pare ca ar fi mai mult un facies Babadag III. Cultura Basarabi reprezintă în orice caz o unitate etnică şi spirituală a triburilor din acest spaţiu, probabil cu o limbă deja cristalizată. ] [7.9]
Bastarnică
[ Din punct de vedere arheologic, cultura Poieneşti-Lukaşevka, răspândită în teritoriul dintre Carpaţi şi Nistrul mijlociu (extinzându-se şi în Dobrogea). Faze: I, II şi III. Faza I şi II: al doilea sfert al sec.2 - mijlocul sec.1 a.Chr. Faza III: ultimele decenii ale sec.1 a.Chr. ] [7.10]
Bjelo-Brdo
[ La Biharia, într-o necropolă din interiorul cetăţii, sec.11-12 p.Chr., s- au descoperit vestigii ale culturii Belo-Brdo, de tip carolingian târziu- provincial. ] [7.11]
Bodrogkeresztur
[ Începutul mileniului 3 a.Chr. Derivă din cultura Tiszapolgar-Româneşti, în aceeaşi zonă. Sincronism cu Cucuteni A-B2 şi B. Cuprinde probabil aspecte tip Reci şi Gorneşti. ] [7.12]
Boian
[ Formată din contactul între cultura ceramicii liniare şi cultura Dudeşti, în centrul Munteniei. Face parte (ca primă etapă) din complexul Boian- Gumelniţa. Răspândită în Muntenia, sud-estul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei (şi chiar la sud de Dunăre, în Dobrogea). Mai multe faze culturale ( Boian I-Bolintineanu, Boian II-Giuleşti, Boian III-Vidra, iar Boian IV- Spanţov face trecerea la cultura Gumelniţa). Cronologia absolută este fixată din a doua jumătate a mileniului 5 a.Chr. (circa 4500-3900 a.Chr.). ] [7.13]
Boian I
[ ] [7.13.1]
Boian II
[ ] [7.13.2]
Boian III
[ ] [7.13.3]
Boian IV
[ Cronologie determinata pe baza C14 la Căscioarele şi Radovanu: între 4. 000 - 3.800 a.Chr. Fază de trecere de la Boian la Gumelniţa, adică de trecere de la Neoliticul dezvoltat la Eneolitic. ] [7.13.4]
Botoşana-Costişa
[ Cultură arheologică răspândită pe teritoriul Moldovei, de caracter autohton romanic (continuitate), sec.5-7 p.Chr. înainte de venirea slavilor. Două etape: între sec.5-6 şi 6-7 p.Chr. ] [7.14]
Botoşana-Chiriceni
[ Complex sau aspect cultural în Moldova, ale cărui începuturi sunt anterioare venirii slavilor. ] [7.14.1]
Brateiu
[ A doua jumătate a sec.4 - începutul sec.6 p.Chr. A cuprins întregul teritoriu al Romaniei. Aparţine populaţiei daco-romane, are caracter rural cu influenţe bizantine şi formează fondul culturii Ipoteşti-Cândeşti. ] [7.15]
Brateiu I
[ ] [7.15.1]
Brateiu II
[ ] [7.15.2]
Brateiu III
[ ] [7.15.3]
Brateiu-Moreşti
[ Complex cultural în care nu se constată încă venirea slavilor. ] [7.15.4]
Bugiuleşti
[ Sat în jud.Vâlcea, pe teritoriul căruia săpăturile (la Pietriş, Valea lui Grăuncean, Fântâna lui ţitei) au scos la lumină un bogat şi variat material osteologic datând din villafranchian. După unele păreri, modul de spargere al oaselor indică activitatea intenţionată a hominidelor. Datare aproximativă pe la 1.800.000-2.000.000. ] [7.16]
Carpică
[ Sec.2 - 3 p.Chr. Carpii - populaţie geto-dacică, locuind în sec.2-3 teritoriile est-carpatice. ] [7.17]
Carpo-dacică
[ Sec.2 - 3 p.Chr. ] [7.18]
Celtică
[ Sfârşitul sec.4 - sec.2 a.Chr., în Transilvania. La Mediaş, s-a descoperit o necropolă celtică din sec.4 a.Chr., considerată drept cel mai vechi orizont cultural celtic din România. ] [7.19]
Ceramicii liniare cu capete de note muzicale
[ Aproape simultan cu venirea culturilor Vinca şi Dudeşti, aproximativ pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr., în nord-estul României pătrunde cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale, aparţinând complexului Bandkeramik. A patruns pe teritoriul României din nord-vest, ocolind nordul Carpaţilor, ocupând aproape întreaga Moldovă (cu excepţia colţului de sud-est) , apoi sud-estul şi centrul Transilvaniei, ca ceva mai târziu să pătrundă în nord-estul Munteniei (formând aspectul Sudiţi). În Moldova şi sud-estul Transilvaniei întâlneşte supravieţuitorii culturii Starcevo-Criş pe care-i asimilează. Contribuie la formarea culturilor Boian-Bolintineanu şi Precucuteni. Datare: a doua jumătate a mileniului 5 - primul sfert al mileniului 4 a.Chr. Cinci faze de dezvoltare, ultima datată (C14) pe la 4220 şi 4295 a.Chr. ] [7.20]
Cernavoda I
[ Pătrunsă de la nordul Mării Negre în Dobrogea şi Muntenia (împingând spre zona de deal cultura Gumelniţa B2). Probabil începutul Cernavoda I este contemporan culturii Cucuteni A-B (dar nu şi Cucuteni A4), la cotitura mileniului 4 către mileniul 3 a.Chr. ] [7.21]
Renie II
[ Fază de tranziţie de la sfârşitul culturii Cernavoda I. Face trecerea de la Cernavoda I la Cernavoda III. ] [7.21.1]
Cernavoda II
[ 2.400 - 2.000 a.Chr.? Răspândită în Dobrogea şi Muntenia. ] [7.22]
Cernavoda III
[ Derivata din faza finala Cernavoda I, adaugindu-se elemente Salcuta si Gumelnita tirzii. Raspindita in Dobrogea si Muntenia. ] [7.23]
Ciumeşti
[ Cultura neolitica raspindita in Crisana si vestul Transilvaniei. ] [7.24]
Clactonian
[ Facies cultural din paleoliticul inferior, caracterizat printr-o tehnica specifica de cioplire a uneltelor de silex ("tehnica pe nicovala" sau "bloc contra bloc"). Datare aproximativa: 540.000 - 240.000 a.Chr. ] [7.25]
Cluj-Cheile Turzii
[ Complex cultural. ] [7.26]
Coslogeni
[ Primele doua faze cuprind numai Dobrogea si sudul Munteniei. Faza a treia ajunge pina la Olt. Face parte din complexul Noua-Sabatinovka-Coslogeni. Coslogeni III apartine sec.13-11 a.Chr. ] [7.27]
Coslogeni I
[ ] [7.27.1]
Coslogeni II
[ ] [7.27.2]
Coslogeni III
[ ] [7.27.3]
Costişa
[ Epoca bronzului mijlociu. Sincrona cu Monteoru IC3 si IC2. ] [7.28]
Costişa I
[ ] [7.28.1]
Costişa II
[ ] [7.28.2]
Costobocică
[ Cultura arheologica din sec.1 a.Chr. - 3 p.Chr. a dacilor liberi in zona de est pina la Nipru. Fiind la periferia Daciei sufera numeroase influente ( celtice, sarmatice, germanice, romane). Pe plan arheologic= cultura Lipita. ] [7.29]
Coţofeni
[ Formata din fuziunea Salcuta IV-Herculane-Cheile Turzii cu Cernavoda I si III, dar si impulsuri sudice balcanice. Raspindita la inceput in Oltenia, vestul Munteniei, estul Banatului si parte a Transilvaniei, apoi pina in estul Transilvaniei, Crisana, Maramures. Ultima faza face si trecerea la Bronzul timpuriu. Cultura Cotofeni este datata in a doua jumatate a mileniului 3 a.Chr., sincrona cu Baden, Vucedol, Kostolac. ] [7.30]
Câlnic
[ Între 2500-1900 a.Chr.(?). Unii cercetători o consideră chiar cultură din perioada de trecere de la eneolitic la bronz. După alţi cercetători, este o fază târzie a culturii Coţofeni. ] [7.30.1]
Coţofeni I
[ ] [7.30.2]
Coţofeni II
[ ] [7.30.3]
Coţofeni III
[ ] [7.30.4]
Cruceni
[ In vestul Bantului, convietuind cu Girla Mare in sud-estul Banatului si sudul Olteniei. Se dezvolta in trei faze: Cruceni I, II si faza Bobda. Faza Bobda trece si in Hallstatt A-B. ] [7.31]
Bobda
[ Etapă având şi ea două faze: I este asemănătoare cu faza II a culturii Cruceni, II este asemănătoare cu Hallstatt timpuriu - cultura Susani. ] [7.31.1]
Cruceni I
[ ] [7.31.2]
Cruceni II
[ ] [7.31.3]
Cucuteni
[ Aproximativ (inceputul se dateaza in al doilea sfert al mileniului 4 a. Chr.) intre 37OO-2700 a.Chr. Raspindita in Moldova, nord-estul Munteniei si sud-estul Transilvaniei. Deriva din Precucuteni III cu influente Petresti si Gumelnita. In Transilvania poarta denumirea de Ariusd. Reprezentativa este ceramica, pictata bicrom si tricrom in motive spiralice si meandrice, antropomorfe, zoomorfe, extrem de variate. ] [7.32]
Cucuteni A1-A2
[ ] [7.32.1]
Cucuteni A3
[ ] [7.32.2]
Cucuteni A4
[ ] [7.32.3]
Cucuteni AB1
[ ] [7.32.4]
Cucuteni AB2
[ ] [7.32.5]
Cucuteni B1
[ ] [7.32.6]
Cucuteni B2
[ ] [7.32.7]
Cultura de prund
[ Uneltele caracteristice erau lucrate din pietre de riu rotunjite prin rostogolire (galete). Pe acestea se lucrau cioplitoarele unifaciale si bifaciale. Descoperiri pe Valea Oltului, Dirjovului, Dimbovnicului, Mozacului, Argesului. Asupra datarii, pareri diferite. Se afirma ca se plaseaza inainte de 600.000 si dureaza cam 800.000 de ani. Cu aproximatie, intre 1.200.000-600. 000 a.Chr. ] [7.33]
Cumană
[ Cumanii : migratori, ale caror invazii pe teritoriul romanesc (si influente) dureaza din sec.11 pina in sec. 12 p.Chr. ] [7.34]
Decea Mureşului
[ Reprezentată de cimitirul de înhumaţie de la Decea. După unii autori aparţine culturii Bodrogkeresztur, după alţii culturii Tiszapolgar. ] [7.35]
Dridu
[ Sec.8 - 11 p.Chr. Cultură răspândită pe întreg teritoriul României. S-a constituit în sec.8 din componenta daco-romană a culturii Ipoteşti-Ciurel- Cândeşti (sec.6-7). Se deosebeşte un facies rural, preponderent, începând cu sec.8 şi un facies urban, din sec. 10 în cetăţile bizantine de la Dunăre. ] [7.36]
Dudeşti
[ Cam în acelaşi timp în care pătrundeau elementele Vinca, în sud-estul Olteniei şi sudul Munteniei înaintează cultura Dudeşti. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale. S-au prcizat trei faze în Oltenia şi patru faze în Muntenia. Începutul acestei culturi se plasează cam pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr. ] [7.37]
Vinca-Dudeşti
[ Aspect cultural din Oltenia de sud-centru, născut din contactul dintre Dudeşti cu Vinca-Turdaş. Sincron cu Dudeşti III-Vinca B1, continuând şi paralel cu Vadastra III-IV. ] [7.37.1]
Etruscă
[ ] [7.38]
Gârla Mare-Cârna
[ Aparţine grupului complex al câmpurilor de urne; răspândită în Oltenia şi Banat. Asupra periodizării culturii circulă mai multe opinii. Una dintre păreri susţine următoarea periodizare : Vârtop, Bistriţa-Işalniţa, Dubovăţ ( Dubovăţ ar trece şi în Hallstatt A-B). Alte păreri : faza I = Balta Verde şi faza II = Cârna. ] [7.39]
Dubovăţ
[ Ultima fază a culturii Gârla Mare, în Banat, Hallstatt A. ] [7.39.1]
Gârla Mare-Cârna I
[ ] [7.39.2]
Gârla Mare-Cârna II
[ ] [7.39.3]
Gepidică
[ Sec.5, ultimul sfert - sec.7, al treilea sfert (475 - 675) p.Chr. Prezenţa gepidică a fost atestată în Crişana şi Transilvania, iar descoperirile au fost încadrate în două orizonturi : între 475-567 şi între 567-675 p.Chr. Aşezări fortificate, morminte princiare, necropole mari de înhumaţie. ] [7.40]
Germanică
[ ] [7.41]
Geto-dacică
[ ] [7.42]
Gorodsk-Usatovo
[ ] [7.43]
Gotică
[ Între 150 - 400 p.Chr.); goţii au jucat un rol activ în regiunile nord- pontice şi la Dunărea de Jos în sec.3-4 p.Chr.,intrând în contact cu populaţiile autohtone, cu costobocii, taifalii (născându-se cultura Sântana de Mureş-Cerneahov). ] [7.44]
Gravettian oriental
[ ] [7.45]
Gravettian final
[ ] [7.45.1]
Gravettian inferior
[ ] [7.45.2]
Gravettian mijlociu
[ ] [7.45.3]
Gravettian superior
[ ] [7.45.4]
Gravettian târziu romanello-azillian
[ Aproximativ 10.000-7.000 a.Ch. Zona Porţilor de Fier. ] [7.46]
Greacă clasică
[ ] [7.47]
Gumelniţa
[ Cultură născută pe fondul local al culturii Boian, s-a răspândit în Muntenia, Dobrogea, sud-estul Moldovei. Începutul Gumelniţa (A1) datat pe la 3800 a.Chr. ] [7.48]
Brăteşti
[ Aspect cultural eneolitic târziu, la sfârşitul culturii Gumelniţa până la instalarea culturii Cernavoda I. ] [7.48.1]
Gumelniţa A1
[ ] [7.48.2]
Gumelniţa A2
[ 3.600 - 3.300 a.Chr. până la venirea purtătorilor culturii Cernavoda I. ] [7.48.3]
Gumelniţa B1
[ ] [7.48.4]
Gumelniţa B2
[ A evoluat în regiunile de deal, după venirea triburilor Cernavoda I. ] [7.48.5]
Hamangia
[ Cultură venită din Anatolia şi pătrunsă în Dobrogea. Cronologia absolută - aproximativ între 4500-4200 a.Chr. (C14). Contemporană relativ cu faze Precucuteni şi Boian. ] [7.49]
Ceamurlia
[ Faza II-a a culturii Hamangia. ] [7.49.1]
Goloviţa
[ ] [7.49.2]
Hlincea
[ Cultură din sec. 7-9 p.Chr. în Moldova. ] [7.50]
Hlincea I-Şipot
[ Complex cultural în Moldova, în care se semnalează coexistenţa autohtonilor cu slavii (la Dorobanţu). ] [7.50.1]
Hunică
[ Sec.4-5 (375 - 450) p.Chr. În 375 p.Chr. hunii atacă teritoriile locuite de goţii thervingi din Moldova şi Muntenia, apoi se stabilesc în Pannonia, de unde pornesc numeroase atacuri (sub Attila). Înfrânţi de armatele imperiului conduse de Aetius, la Campus Mauriacus, în 451. În 452 moare Attila. ] [7.51]
Ilirică
[ ] [7.52]
Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti
[ Cultură dezvoltată de populaţia autohtonă de pe teritoriul Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei de sud-est, în sec.6-7 p.Chr. ] [7.53]
Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti A
[ Fază culturală, care poate fi anterioară venirii slavilor. ] [7.53.1]
Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti B
[ Fază în care se constată coexistenţa elementului autohton cu cel slav. ] [7.53.2]
Kostolac
[ Venită din Iugoslavia, se răspândeşte sporadic în Banat. ] [7.54]
Levalloisian
[ Facies cultural al paleoliticului inferior, caracterizat printr-o tehnică specială de preparare a nucleului de silex în vederea obţinerii aşchiilor de forme predeterminate (ovale, rotunde, triunghiulare), sau lame cu laturi paralele. Aproximativ 480.000-100.000 a.Chr. Tehnica levalloisiana se prelungeşte însă şi în paleoliticul mijlociu. ] [7.55]
Lipiţa
[ Cultură a dacilor liberi (sec.1 a.Chr.-3 p.Chr.), la nord-est de provincia Dacia. Influenţe celtice, sarmatice, Przeworsk, romane. Mulţi autori consideră pe costoboci purtători ai acestei culturi. ] [7.56]
Medievală
[ ] [7.57]
Medievală dezvoltată
[ ] [7.57.1]
Otomană
[ ] [7.57.1.1]
Rusească
[ ] [7.57.1.2]
Mesopotamiană
[ ] [7.58]
Monteoru
[ Cultură formată, de fapt, înainte de a se sfârşi Bronzul timpuriu şi apoi dezvoltată până la sfârşitul Bronzului Mijlociu; se afirmă că faza ultimă Balinteşti-Gârbovăţ face trecerea la cultura Noua. Formată (din elemente din perioada de tranziţie şi Glina) în regiunea de dealuri ale Munteniei, apoi răspândită în Transilvania de sud-est şi Moldova centrală şi vestică. Sincronisme cu Wietenberg şi Tei. ] [7.59]
Balinteşti-Gârbovăţ
[ Ultima fază a culturii Monteoru; se susţine că face tranziţia la cultura Noua din bronzul târziu. ] [7.59.1]
Monteoru Ia
[ ] [7.59.2]
Monteoru Ib
[ ] [7.59.3]
Monteoru Ic1
[ ] [7.59.4]
Monteoru Ic2
[ ] [7.59.5]
Monteoru Ic3
[ ] [7.59.6]
Monteoru Ic4
[ ] [7.59.7]
Monteoru IIa
[ ] [7.59.8]
Monteoru IIb
[ ] [7.59.9]
Moravă
[ ] [7.60]
Mureş
[ ] [7.61]
Musterian
[ Aproximativ 62.000 a.Chr. (început Nandru I) - 28.000 a.Chr. (mijlocul Ohaba A). Cultură a paleoliticului mijlociu, creaţie a paleanthropinilor ( Omul de Neandertal). Pe teritoriul României, numeroase aşezări, în peşteri şi aer liber. Material litic lucrat mai ales din cuarţit. S-au constatat însă şi prelungiri levalloisiene (în Dobrogea). La Ripiceni-Izvor s-au stabilit cinci straturi musteriene (I-V), în trei faze: musterian timpuriu, musterian mijlociu şi musterian târziu (stratul V fiind considerat final). Musterian IV: 40.000-37.000 a.Chr. Musterian V: 39.000-28.000 a.Chr. ] [7.62]
Nir
[ Nord-vestul României. ] [7.63]
Noua
[ Răspândită în podişul Transilvaniei, Muntenia de nord-est, Moldova şi Dobrogea (aici ca o variantă denumită Noua-Coslogeni). Două faze: prima, datată în sec.14-13 a.Chr., a doua în sec.13, trecând însă şi în sec.12 a.Chr. ] [7.64]
Noua I
[ ] [7.64.1]
Noua II
[ Noua II, este considerată de unii autori drept Noua propriu-zisă, datată în sec.13-12 a.Chr. ] [7.64.2]
Orlea-Sadovec
[ ] [7.65]
Otomani
[ Cultură curpinzând Crişana de nord, bazinul Someşului, Câmpia Tisei. Împărţită în 3, chiar 4 faze, fiecare cu subfaze. Sincronă cu Wietenberg. Faza I coexistă cu Nir (Reinecke A1-A2). Faza II=Reinecke B1-B2. Faza de tranziţie II-III corespunde fazei de trecere Reinecke B2 la C. Faza III= Reinecke C-D. ] [7.66]
Otomani I
[ ] [7.66.1]
Otomani II
[ ] [7.66.2]
Otomani III
[ ] [7.66.3]
Pecenegă
[ Sec.10-12 p.Chr. ] [7.67]
Periam-Pecica
[ Cultură în sudul Crişanei, estul Ungariei, Iugoslavia. Unii autori o atribuie, în afara grupului Pecica-Periam, unui complex cultural numit Periam- Mokrin-Pancevo. Cultura Periam are două faze, ultima contribuind la formarea culturilor Pecica, Vatina, Verbicioara. ] [7.68]
Periam I
[ ] [7.68.1]
Periam II
[ ] [7.68.2]
Persană
[ ] [7.69]
Petreşti
[ Răspândită în Transilvania pe valea Mureşului. Unele sincronisme cu Precucuteni II şi Gumelniţa A2. Începutul culturii Petreşti se poate plasa ( C14) spre sfârşitul mileniului 4 a.Chr. (3900/3700 a.Chr.). Are o importantă contribuţie la formarea culturii Cucuteni. ] [7.70]
Petreşti A
[ ] [7.70.1]
Petreşti AB
[ ] [7.70.2]
Petreşti B
[ ] [7.70.3]
Precucuteni
[ Rezultat al contopirii elementelor târzii ale culturii ceramicii liniare cu Boian II-Giuleşti, formată mai întâi în sud-estul Transilvaniei, apoi trece în vestul Moldovei şi mai departe până la Niprul mijlociu. Se dezvoltă în trei faze, I,II şi III, ultima făcând trecerea la Eneolitic. Cronologia absolută ar fi, cu aproximaţie: de la sfârşitul ultimului sfert al mileniului 5 până în al doilea sfert al mileniului 4 a.Chr. (4200/4100-3700/3600). ] [7.71]
Precucuteni I
[ ] [7.71.1]
Precucuteni II
[ ] [7.71.2]
Precucuteni III
[ ] [7.71.3]
Proto-bulgară
[ ] [7.72]
Przeworsk
[ Cultură atribuită vandalilor şi taifalilor, asociată culturii de la Gura Vistulei (?). Pe teritoriul României, se constată influenţa Przeworsk în cultura Lipiţa, faza mai nouă, sec.2-3 p.Chr, dar şi unele elemente în sec.4. ] [7.73]
Remetea Mare
[ ] [7.74]
Sălcuţa
[ Răspândită în Oltenia (urmând ultimei faze Vinca, culturii Vădastra şi unui facies Gumelniţa A2). Apoi se extinde în Banat, şi mai departe în Iugoslavia (Bubanj), în Bulgaria (Krivodol). Are patru faze şi mai multe subfaze, unele sincrone cu Gumelniţa (al cărei început este mai vechi). Faza Salcuţa II a fost datată pe bază de C14 pe la 3500 şi 3300 a.Chr. ] [7.75]
Sălcuţa I
[ ] [7.75.1]
Sălcuţa II
[ ] [7.75.2]
Sălcuţa III
[ ] [7.75.3]
Sălcuţa IV
[ ] [7.75.4]
Sântana de Mureş
[ Sfârşitul sec.3-4 (280 - 400) p.Chr. Răspândita pe întregul teritoriu al României, urmând culturilor Poieneşti-Vârteşcoi, Chilia-Militari, iar în Transilvania, culturii secolelor 3-4. Are printre componente: daco-romană, gotică, sarmatică, taifalică. Astfel, mormintele de înhumaţie ar reprezenta componenta geto-dacică, aspectul Târgşor-Olteni ar reprezenta componenta taifalică, iar aspectul Târgşor-Gherăseni a fost interpretat de asemenea ca autohton. ] [7.76]
Târgşor-Gherăseni
[ ] [7.76.1]
Târgşor-Olteni
[ ] [7.76.2]
Sântana-Arad
[ ] [7.77]
Sarmatică
[ Sec.2 - 3 p.Chr. Morminte sarmatice s-au descoperit în Moldova, Muntenia, Dobrogea, Crişana şi Banat. Nu s-au identificat aşezări. Materiale sarmatice s-au descoperit în aşezări ale dacilor liberi şi carpilor. ] [7.78]
Schela Cladovei
[ Zona Dunării, de la Porţile de Fier până la Turnu Severin; situri de ambele părţi ale Dunării. Unelte din cuarţ şi cuarţit, os, corn (săpăligi). La Schela Cladovei s-au identificat şapte niveluri succesive de cultură. Datare între 8.000 şi 5.500 a.Chr. Opinii diferite, mai ales în legatură cu apartenenţa la grupul cultural denumit Lepenski-Vir-Schela Cladovei. ] [7.79]
Scitică
[ Sciţii s-au aşezat în stepele nord-pontice prin sec.8-7 a.Chr. Pentru zona noastră, prezenţa fizică şi influenţa scitică (sec.6-4 a.Chr.) este mult discutată. Expansiunea scitică întâlneşte opoziţia tracilor (agatirşii, geţii, odrişii). ] [7.80]
Slavă
[ ] [7.81]
Praga
[ ] [7.81.1]
Starcevo-Criş
[ Reprezintă cultura materială a unui val de triburi venite din sud. Aparţine marelui complex cultural cu ceramică pictată. S-a răspândit în toată România, exceptând Maramureşul, nordul Munteniei şi Dobrogea. Aparţine unui masiv cultural care cuprinde culturile Sesklo, Karanovo I, Kremikovti, Starcevo, Criş. Mileniul 6 - începutul mileniului 5 a.Chr. ] [7.82]
Starcevo-Criş I
[ ] [7.82.1]
Starcevo-Criş Ic
[ ] [7.82.1.1]
Starcevo-Criş Ic-IIa
[ ] [7.82.1.2]
Starcevo-Criş II
[ ] [7.82.2]
Starcevo-Criş IIa
[ ] [7.82.2.1]
Starcevo-Criş III
[ ] [7.82.3]
Glăvăneştii Vechi
[ ] [7.82.3.1]
Starcevo-Criş IV
[ ] [7.82.4]
Suciu
[ Raspândită în Transilvania, bazinul inferior al Someşului, Crişana, Maramureş. Evoluează din aspectul Vucedol-Zok-Nir plus contacte cu Otomani şi Wietenberg. Faza I coexistă cu Otomani II şi Wietenberg II şi corespunde cu Reinecke B1. Faza II este sincronă cu Otomani III şi Reinecke C. Faza III ( faza "clasică") este sincronă cu Otomani III B şi C şi cu Reinecke D, trecând şi în Hallstattul A. ] [7.83]
Lăpuş
[ Fază ultimă a culturii Suciu, corespunzând fazei Reinecke C2/D, făcând trecerea la Hallstatt A; legături în cultura Gava-Reci-Mediaş. ] [7.83.1]
Suciu I
[ ] [7.83.2]
Suciu II
[ ] [7.83.3]
Suciu III
[ ] [7.83.4]
Swiderian
[ Facies epipaleolitic caracterizat printre altele de vârfurile de sageţi pedunculate. În România doar două aşezări, la înălţime (Scaune şi Bardosu, Ceahlau). ] [7.84]
Szentes-Vekerzug-Chotin
[ Cultură datată în sec. 3-2 a.Chr., atribuită dacilor timpurii şi unei populaţii traco-scitice. Identificată la Berea, jud. Satu Mare, unde s-au descoperit şi materiale celtice. ] [7.85]
Tardenoisian
[ Cu aproximaţie între 6.500 şi 5.500 a.Chr. Abundenţă a microlitelor de forme geometrice (trapeze,triunghiuri). În România se disting două direcţii de pătrunderi (în vest: Crişana şi Transilvania, şi în est: Moldova, la Erbiceni). ] [7.86]
Tei
[ Răspândită în părţile neocupate de Monteoru în Muntenia; apoi ajunge şi în sud-estul Transilvaniei. Formată din Glina-Schneckenberg şi Cernavoda II. Sincronism cu Monteoru, iar ultima fază coexistă cu pătrunderea culturii Coslogeni în sud-estul Munteniei. ] [7.87]
Fundenii Doamnei
[ Subfază a culturii Tei, făcând trecerea la Bronz târziu. ] [7.87.1]
Tei I
[ ] [7.87.2]
Tei II
[ ] [7.87.3]
Tei III
[ ] [7.87.4]
Tei IV
[ ] [7.87.5]
Tei V
[ ] [7.87.6]
Tisa
[ Regiunile vestice ale României (şi nord-estul Ungariei). ] [7.88]
Tiszapolgar
[ Născută din elementele târzii Tisa şi componente locale, inclusiv Iclod. Răspândită în nordul Transilvaniei, în Crişana şi în Banat, apoi, după dispariţia culturii Petreşti, pătrunde în centrul şi sud-estul Transilvaniei. ] [7.89]
Tracică
[ În genere, se poate vorbi despre o cultură tracică începând din epoca bronzului dezvoltat până în La Tene (când geto-dacii sunt deplin cristalizaţi) . ] [7.90]
Vădastra
[ Dezvoltată din cultura Dudeşti, în sud-estul Olteniei, ajungând până în sud-vestul Munteniei. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu note muzicale. ] [7.91]
Vădastra I
[ ] [7.91.1]
Vădastra II
[ ] [7.91.2]
Vădastra III
[ ] [7.91.3]
Vatina
[ Răspândită în Banatul românesc şi Banatul sârbesc. Corespunde peioadelor Reinecke A2 - Reinecke B2/C. ] [7.92]
Verbicioara
[ Ultimele păreri susţin formarea acestei culturi în Banat; apoi răspândită în Oltenia şi zone din Muntenia. Primele trei faze aparţin Bronzului mijlociu, iar ultimele două faze Bronzului târziu. ] [7.93]
Vinca-Turdaş
[ ] [7.94]
Vinca-Dudeşti
[ Aspect cultural din Oltenia de sud-centru, născut din contactul dintre Dudeşti cu Vinca-Turdaş. Sincron cu Dudeşti III-Vinca B1, continuând şi paralel cu Vadastra III-IV. ] [7.94.1]
Vinca-Plocnic (etapa)
[ Ar cuprinde fazele C şi D. Cu toate că în România nu a fost identificată decât ultima fază B2/C. ] [7.94.2]
Vinca-Turdaş C
[ De fapt, o evoluţie Turdaş în Transilvania. ] [7.94.2.1]
Vinca-Turdaş D
[ Faza D nu a fost încă identificată în România. ] [7.94.2.2]
Vinca-Turdaş (etapa)
[ Ar cuprinde fazele A şi B. ] [7.94.3]
Vinca-Turdaş A
[ ] [7.94.3.1]
Vinca-Turdaş A-B1
[ ] [7.94.3.1.1]
Vinca-Turdaş B
[ ] [7.94.3.2]
Vinca-Turdaş B1-B2
[ ] [7.94.3.2.1]
Vinca-Turdaş B2
[ ] [7.94.3.2.2]
Vinca-Turdaş B2-C
[ Considerată ultima fază identificată deocamdată pe teritoriul României, în Oltenia, care ar face şi trecerea la eneolitic. ] [7.94.3.2.3]
Vucedol
[ Descoperiri în Banat. Ultima fază face trecerea la Bronzul timpuriu. ] [7.95]
Wietenberg
[ Tipică Bronzului mijlociu, în Transilvania. În sud-estul Transilvaniei înlocuieşte cultura Tei. Fazele I-III sunt sincronice cu Otomani I-III. Faza finală coincide cu începutul culturii Noua. ] [7.96]
Wietenberg I
[ ] [7.96.1]
Wietenberg II
[ ] [7.96.2]
Wietenberg III
[ ] [7.96.3]
Wietenberg IV
[ ] [7.96.4]
Zimnicea-Plovdiv
[ De origine sud-dunareană (Zimnicea-Plovdiv), s-a răspândit de-a lungul Dunării şi pe malul stâng al Oltului. Începutul culturii se poate plasa chiar la sfârşitul Bronzului mijlociu şi durează în toată epoca Bronzului târziu. ] [7.97]
Epoca
[8]
Bronz
[ Relativ la epoca bronzului, s-au emis uneori opinii contradictorii ( cronologie "lungă" şi cronologie "scurtă"). Începutul epocii bronzului se plasează între 2000 şi 1800 a.Chr. Sfârşitul s-ar afla pe la 1300/1200 a.Chr. ] [8.1]
Bronz mijlociu
[ Între 1700 şi 1350/1300 a.Chr. ] [8.1.1]
Bialyi Potok
[ Grup sau complex cultural din Ucraina, a cărui ramură sudică - cultura Costişa - a pătruns în vremea primelor faze Monteoru, apoi se răspândeşte în toată Moldova. ] [8.1.1.1]
Costişa
[ Epoca bronzului mijlociu. Sincrona cu Monteoru IC3 si IC2. ] [8.1.1.2]
Costişa I
[ ] [8.1.1.2.1]
Costişa II
[ ] [8.1.1.2.2]
Cruceni I
[ ] [8.1.1.3]
Cruceni II
[ ] [8.1.1.4]
Gârla Mare-Cârna
[ Aparţine grupului complex al câmpurilor de urne; răspândită în Oltenia şi Banat. Asupra periodizării culturii circulă mai multe opinii. Una dintre păreri susţine următoarea periodizare : Vârtop, Bistriţa-Işalniţa, Dubovăţ ( Dubovăţ ar trece şi în Hallstatt A-B). Alte păreri : faza I = Balta Verde şi faza II = Cârna. ] [8.1.1.5]
Dubovăţ
[ Ultima fază a culturii Gârla Mare, în Banat, Hallstatt A. ] [8.1.1.5.1]
Gârla Mare-Cârna I
[ ] [8.1.1.5.2]
Gârla Mare-Cârna II
[ ] [8.1.1.5.3]
Gârla Mare-Cârna-Zuto-Brdo
[ Grup cultural, în Banat, Oltenia, nord-vestul Bulgariei. ] [8.1.1.6]
Monteoru
[ Cultură formată, de fapt, înainte de a se sfârşi Bronzul timpuriu şi apoi dezvoltată până la sfârşitul Bronzului Mijlociu; se afirmă că faza ultimă Balinteşti-Gârbovăţ face trecerea la cultura Noua. Formată (din elemente din perioada de tranziţie şi Glina) în regiunea de dealuri ale Munteniei, apoi răspândită în Transilvania de sud-est şi Moldova centrală şi vestică. Sincronisme cu Wietenberg şi Tei. ] [8.1.1.7]
Balinteşti-Gârbovăţ
[ Ultima fază a culturii Monteoru; se susţine că face tranziţia la cultura Noua din bronzul târziu. ] [8.1.1.7.1]
Monteoru Ia
[ ] [8.1.1.7.2]
Monteoru Ib
[ ] [8.1.1.7.3]
Monteoru Ic1
[ ] [8.1.1.7.4]
Monteoru Ic2
[ ] [8.1.1.7.5]
Monteoru Ic3
[ ] [8.1.1.7.6]
Monteoru Ic4
[ ] [8.1.1.7.7]
Monteoru IIa
[ ] [8.1.1.7.8]
Monteoru IIb
[ ] [8.1.1.7.9]
Mureş
[ ] [8.1.1.8]
Otomani
[ Cultură curpinzând Crişana de nord, bazinul Someşului, Câmpia Tisei. Împărţită în 3, chiar 4 faze, fiecare cu subfaze. Sincronă cu Wietenberg. Faza I coexistă cu Nir (Reinecke A1-A2). Faza II=Reinecke B1-B2. Faza de tranziţie II-III corespunde fazei de trecere Reinecke B2 la C. Faza III= Reinecke C-D. ] [8.1.1.9]
Otomani I
[ ] [8.1.1.9.1]
Otomani II
[ ] [8.1.1.9.2]
Otomani III
[ ] [8.1.1.9.3]
Periam-Mokrin-Pancevo
[ Grup cultural complex, bronz mijlociu. ] [8.1.1.10]
Periam-Pecica
[ Cultură în sudul Crişanei, estul Ungariei, Iugoslavia. Unii autori o atribuie, în afara grupului Pecica-Periam, unui complex cultural numit Periam- Mokrin-Pancevo. Cultura Periam are două faze, ultima contribuind la formarea culturilor Pecica, Vatina, Verbicioara. ] [8.1.1.11]
Periam I
[ ] [8.1.1.11.1]
Periam II
[ ] [8.1.1.11.2]
Suciu
[ Raspândită în Transilvania, bazinul inferior al Someşului, Crişana, Maramureş. Evoluează din aspectul Vucedol-Zok-Nir plus contacte cu Otomani şi Wietenberg. Faza I coexistă cu Otomani II şi Wietenberg II şi corespunde cu Reinecke B1. Faza II este sincronă cu Otomani III şi Reinecke C. Faza III ( faza "clasică") este sincronă cu Otomani III B şi C şi cu Reinecke D, trecând şi în Hallstattul A. ] [8.1.1.12]
Lăpuş
[ Fază ultimă a culturii Suciu, corespunzând fazei Reinecke C2/D, făcând trecerea la Hallstatt A; legături în cultura Gava-Reci-Mediaş. ] [8.1.1.12.1]
Suciu I
[ ] [8.1.1.12.2]
Suciu II
[ ] [8.1.1.12.3]
Suciu III
[ ] [8.1.1.12.4]
Tei
[ Răspândită în părţile neocupate de Monteoru în Muntenia; apoi ajunge şi în sud-estul Transilvaniei. Formată din Glina-Schneckenberg şi Cernavoda II. Sincronism cu Monteoru, iar ultima fază coexistă cu pătrunderea culturii Coslogeni în sud-estul Munteniei. ] [8.1.1.13]
Fundenii Doamnei
[ Subfază a culturii Tei, făcând trecerea la Bronz târziu. ] [8.1.1.13.1]
Tei I
[ ] [8.1.1.13.2]
Tei II
[ ] [8.1.1.13.3]
Tei III
[ ] [8.1.1.13.4]
Tei IV
[ ] [8.1.1.13.5]
Tei V
[ ] [8.1.1.13.6]
Vatina
[ Răspândită în Banatul românesc şi Banatul sârbesc. Corespunde peioadelor Reinecke A2 - Reinecke B2/C. ] [8.1.1.14]
Verbicioara I
[ ] [8.1.1.15]
Verbicioara II
[ ] [8.1.1.16]
Verbicioara III
[ ] [8.1.1.17]
Vucedol-Zok-Nir
[ Aspect cultural din nord-vestul României (dar şi Ungaria şi Slovacia), contribuind la naşterea culturii Suciu; cu rădăcini în Otomani III B şi C. ] [8.1.1.18]
Wietenberg
[ Tipică Bronzului mijlociu, în Transilvania. În sud-estul Transilvaniei înlocuieşte cultura Tei. Fazele I-III sunt sincronice cu Otomani I-III. Faza finală coincide cu începutul culturii Noua. ] [8.1.1.19]
Wietenberg I
[ ] [8.1.1.19.1]
Wietenberg II
[ ] [8.1.1.19.2]
Wietenberg III
[ ] [8.1.1.19.3]
Wietenberg IV
[ ] [8.1.1.19.4]
Bronz târziu
[ Sfârşitul epocii bronzului (ca şi începutul epocii fierului) rămâne subiect controversat. Se desfăşoară după 1400/1300 şi se încheie odată cu începutul Hallstattului A. Datat între 1350/1300-circa 1100 a.Chr. În această perioadă a avut loc căderea oraşului Micene, puţin înainte de 1200 a.Chr. - criteriu de diviziune între Bronz şi Hallstatt timpuriu. Păreri împărţite referitoare la apartenenţa acestei perioade, sau Bronzului târziu (sau faza " finală") sau Hallstattului A şi B (timpuriu). ] [8.1.2]
Bistreţ-Işalniţa
[ Grup cultural răspândit în lunca Dunării, la sfârşitul bronzului şi începutul Hallstattului, circa sec.13 - 12 a.Chr. Aflat între cultura Gârla Mare şi cultura Vârtop. ] [8.1.2.1]
Bronz final
[ Subiect controversat. Unii autori consideră faza D (Reinecke) drept perioada Bronzului Final (perioada marilor depozite de bronzuri). Ar cuprinde, după unii autori, perioada de la 1200 până pe la 700 a.Chr., corespunzând Hallstattului timpuriu. ] [8.1.2.2]
Câmpurilor de urne
[ Mare complex cultural, cuprinzând culturile Cruceni şi Gârla Mare-Cârna. Pătrunderea purtătorilor culturilor câmpurilor de urne s-a produs probabil încă înainte de sfârşitul fazei Reinecke A2. ] [8.1.2.3]
Coslogeni
[ Primele doua faze cuprind numai Dobrogea si sudul Munteniei. Faza a treia ajunge pina la Olt. Face parte din complexul Noua-Sabatinovka-Coslogeni. Coslogeni III apartine sec.13-11 a.Chr. ] [8.1.2.4]
Coslogeni I
[ ] [8.1.2.4.1]
Coslogeni II
[ ] [8.1.2.4.2]
Coslogeni III
[ ] [8.1.2.4.3]
Cruceni II
[ ] [8.1.2.5]
Dubovăţ
[ Ultima fază a culturii Gârla Mare, în Banat, Hallstatt A. ] [8.1.2.6]
Fundenii Doamnei
[ Subfază a culturii Tei, făcând trecerea la Bronz târziu. ] [8.1.2.7]
Gârla Mare-Cârna-Zuto-Brdo
[ Grup cultural, în Banat, Oltenia, nord-vestul Bulgariei. ] [8.1.2.8]
Igriţa
[ Grup cultural din Bronzul târziu, în zona Bihor. ] [8.1.2.9]
Noua I
[ ] [8.1.2.10]
Noua II
[ Noua II, este considerată de unii autori drept Noua propriu-zisă, datată în sec.13-12 a.Chr. ] [8.1.2.11]
Radovanu
[ Grup cultural din epoca bronzului târziu, apărut din combinaţia elementelor Coslogeni şi Zimnicea-Plovdiv. ] [8.1.2.12]
Sihleanu
[ Aspect cultural din Bronzul târziu, denumit uneori Pre-Babadag. Raspândit în nord-estul Munteniei, sud-estul Moldovei, nord-vestul Dobrogei. ] [8.1.2.13]
Suciu III
[ ] [8.1.2.14]
Tei V
[ ] [8.1.2.15]
Verbicioara IV
[ ] [8.1.2.16]
Verbicioara V
[ Fază mai recent identificată, care ar face trecerea la Bronzul târziu. ] [8.1.2.17]
Vlădeşti II - Fundenii Doamnei
[ ] [8.1.2.18]
Zimnicea-Plovdiv
[ De origine sud-dunareană (Zimnicea-Plovdiv), s-a răspândit de-a lungul Dunării şi pe malul stâng al Oltului. Începutul culturii se poate plasa chiar la sfârşitul Bronzului mijlociu şi durează în toată epoca Bronzului târziu. ] [8.1.2.19]
Bronz timpuriu
[ Bronzul timpuriu incepe, dupa unii autori, in jurul anului 2000 a.Chr. ( fara perioada de trecere de la eneolitic la bronz). Dupa alti autori, incepe mult mai devreme, pe la 2200 a.Chr. Dureaza pina pe la 1800/1700 a.Chr. Doua etape: prima intre 2200-1900, a doua intre 1900-1700. ] [8.1.3]
Bogdăneşti
[ ] [8.1.3.1]
Glina-Schneckenberg
[ Unii susţin că este vorba despre o singură cultură, cu două variante; alţii că ar fi două culturi înrudite; alţii sugerează chiar formula Schneckenberg-Năieni (în Transilvania şi nordul Munteniei) şi Glina (restul Munteniei şi Oltenia). Este oricum cea mai veche cultură a epocii bronzului, dacă nu chiar începutul ei se plasează înainte de sfârşitul perioadei de tranziţie la Bronz. ] [8.1.3.2]
Glina
[ ] [8.1.3.2.1]
Gornea-Orleşti
[ Aşezări de acest tip, sau aspect cultural, din Bronzul timpuriu. ] [8.1.3.3]
Jigodin
[ Grup cultural de la începutul bronzului, descoperit în depresiunea Ciucului. S-a deszvoltat paralel cu Glina-Schneckenberg. Alte păreri susţin că este un aspect cultural al culturii Glina în estul Transilvaniei. ] [8.1.3.4]
Miloştea
[ Aspect cultural, în Oltenia (tumuli), în perioada de trecere la Bronz dar pătrunde şi în Bronzul timpuriu, precedând Glina III-Schneckenberg. ] [8.1.3.5]
Nir
[ Nord-vestul României. ] [8.1.3.6]
Dacilor liberi
[ Sec.2 - 3 p.Chr. Cultura geto-dacilor care nu au fost înglobaţi în provincia romana Dacia. Vezi culturile carpică, costobocică, Chilia-Militari, Medieşul Aurit, fiecare cu particularităţile ei. ] [8.2]
Carpică
[ Sec.2 - 3 p.Chr. Carpii - populaţie geto-dacică, locuind în sec.2-3 teritoriile est-carpatice. ] [8.2.1]
Carpo-dacică
[ Sec.2 - 3 p.Chr. ] [8.2.2]
Chilia-Militari
[ Complexul Chilia-Militari apartine dacilor liberi din Muntenia, sec.3 p. Chr. ] [8.2.3]
Costobocică
[ Cultura arheologica din sec.1 a.Chr. - 3 p.Chr. a dacilor liberi in zona de est pina la Nipru. Fiind la periferia Daciei sufera numeroase influente ( celtice, sarmatice, germanice, romane). Pe plan arheologic= cultura Lipita. ] [8.2.4]
Lipiţa
[ Cultură a dacilor liberi (sec.1 a.Chr.-3 p.Chr.), la nord-est de provincia Dacia. Influenţe celtice, sarmatice, Przeworsk, romane. Mulţi autori consideră pe costoboci purtători ai acestei culturi. ] [8.2.5]
Medieşu Aurit
[ Cultură a dacilor liberi din nordul Daciei, sec. 2-4 p.Chr., înrudită cu Sântana-Arad. S-au constatat influenţe vandalice. Alte păreri susţin că Medieşu Aurit reprezintă un aspect cultural al Sântanei-Arad. ] [8.2.6]
Sântana-Arad
[ ] [8.2.7]
Feudală
[ ] [8.3]
Feudală timpurie
[ Sec.8 - 13 p.Chr. ] [8.3.1]
Bizantină
[ ] [8.3.1.1]
Bizantină târzie
[ Sec.10-13 p.Chr. ] [8.3.1.1.1]
Bizantină timpurie
[ Sec.4 - 10 p.Chr. ] [8.3.1.1.2]
Bjelo-Brdo
[ La Biharia, într-o necropolă din interiorul cetăţii, sec.11-12 p.Chr., s- au descoperit vestigii ale culturii Belo-Brdo, de tip carolingian târziu- provincial. ] [8.3.1.2]
Carolingiană
[ Epocă ce începe cu Pepin cel Scurt (751) şi durează în Franţa până la 987, în Germania pînă la 911. În ceea ce priveşte România, se poate vorbi despre un caracter carolingian târziu - referitor la cultura Belo-Brdo. În interiorul cetăţii Biharia, jud. Bihor, s-a descoperit o necropolă cu inventar de tip Belo-Brdo, sec.11-13, printre care unele piese de caracter carolingian târziu provincial. ] [8.3.1.3]
Cumană
[ Cumanii : migratori, ale caror invazii pe teritoriul romanesc (si influente) dureaza din sec.11 pina in sec. 12 p.Chr. ] [8.3.1.4]
Dridu
[ Sec.8 - 11 p.Chr. Cultură răspândită pe întreg teritoriul României. S-a constituit în sec.8 din componenta daco-romană a culturii Ipoteşti-Ciurel- Cândeşti (sec.6-7). Se deosebeşte un facies rural, preponderent, începând cu sec.8 şi un facies urban, din sec. 10 în cetăţile bizantine de la Dunăre. ] [8.3.1.5]
Haliciană
[ ] [8.3.1.6]
Maghiară
[ ] [8.3.1.7]
Moravă
[ ] [8.3.1.8]
Pecenegă
[ Sec.10-12 p.Chr. ] [8.3.1.9]
Proto-bulgară
[ ] [8.3.1.10]
Românească
[ ] [8.3.1.11]
Kieveană
[ ] [8.3.2]
Mauro-bizantină
[ ] [8.3.3]
Tătară
[ Invazii ale tătarilor : sec.13 -16 p.Chr. ] [8.3.4]
Grecească
[ ] [8.4]
Arhaică
[ 700 - 480 a.Chr. ] [8.4.1]
Geometric
[ 900 - 700 a.Chr. ] [8.4.1.1]
Protogeometric
[ 1100 - 900 a.Chr. ] [8.4.1.2]
Subgeometric
[ ] [8.4.1.3]
Elenistică
[ Perioada datată între 322 - sfârşitul mileniului 1 a.Chr. ] [8.4.2]
Hallstatt
[ Denumire dată primei epoci a fierului, de H.Hildebrand, după localitatea Hallstatt (necropolă cu 1270 morminte),în Austria. Păreri împarţite asupra semnificaţiei termenului în ceea ce priveşte spaţiul carpato-danubian ( Halstatt sau Prima epocă a fierului ?). Se dezvoltă între sec.12 - 5/4 a.Chr. (1200-450/300 a.Chr.). Periodizare şi cronologie stabilite de P.Reinecke, apoi completări de H.Muller-Karpe (fazele A,B,C,D). ] [8.5]
Hallstatt mijlociu
[ Sec.10 - 8 a.Chr. Alte opinii : 850-650 a.Chr. ] [8.5.1]
Babadag
[ Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag. ] [8.5.1.1]
Babadag I
[ ] [8.5.1.1.1]
Babadag II
[ ] [8.5.1.1.2]
Babadag III
[ ] [8.5.1.1.3]
Stoicani-Brad
[ Aspect cultural al culturii Babadag, în Moldova. ] [8.5.1.1.4]
Basarabi
[ Hallstatt mijlociu, sfârşitul sec.9 - 650 a.Chr. Cultură răspândită aproape pe întregul spaţiu carpato-dunărean (Câmpia Română, Banat, Moldova de sud, Valea Mureşului, Dobrogea, dar nu în zonele muntoase şi subcarpatice, şi foarte rar în stepă). Două faze de dezvoltare, greu de precizat. În ceea ce priveşte Dobrogea, se pare ca ar fi mai mult un facies Babadag III. Cultura Basarabi reprezintă în orice caz o unitate etnică şi spirituală a triburilor din acest spaţiu, probabil cu o limbă deja cristalizată. ] [8.5.1.2]
Gornea-Kalakaca
[ Orizont cultural din Hallstattul mijlociu, sec.10-9 a.Chr. Cultură anterioară culturii Basarabi. ] [8.5.1.3]
Hallstatt târziu
[ Sec.7 - 5 a.Chr.; sau 650-450 (sau 400) a.Chr. ] [8.5.2]
Ciumbrud
[ Grup cultural din Hallstattul tirziu, reprezentat prin cimitire, raspindit in Transilvania, sec.7-5 a.Chr. ] [8.5.2.1]
Cotnari
[ Cotnari (Cotnari-Meresti). Orizont cultural in Hallstattul tirziu din Moldova, sec.4-3 a.Chr. ] [8.5.2.2]
Ferigile-Bârseşti
[ A doua jumătate a sec. 7 - prima jumătate a sec.5 a.Chr. De fapt aspectul Ferigile a fost răspândit în sud-vestul Munteniei, iar aspectul Bârseşti a fost răspândit în sudul Moldovei. Există păreri care susţin că avem de a face cu două culturi înrudite: Ferigile şi Bârseşti, la rândul lor înrudite cu grupul Ciumbrud. ] [8.5.2.3]
Bârseşti
[ Hallstattul târziu. ] [8.5.2.3.1]
Ferigile I
[ Începe la mijlocul sec.7 a.Chr. şi durează până la sfârşitul acestui secol. ] [8.5.2.3.2]
Ferigile II
[ Sec.7-6 a.Chr. ] [8.5.2.3.3]
Ferigile III
[ Sec.5 a.Chr. ] [8.5.2.3.4]
Sănislau-Nir
[ Nord-vestul Transilvaniei, sec.5 a.Chr. ] [8.5.2.4]
Stânceşti
[ Orizont cultural în Moldova Hallstattului târziu, sec.6-4 a.Chr. ] [8.5.2.5]
Hallstatt timpuriu
[ Inceputul epocii fierului ramine subiect controversat (Bronz final sau Hallstatt A si B ?). Se dezvolta intre 1150 si 850 a.Chr. Trebuie subliniat insa ca in aceasta etapa, metalurgia bronzului a cunoscut cea mai mare dezvoltare, fierul fiind extrem de rar sau chiar inexistent in unele zone. Cu alte cuvinte, tinind cont de metalurgia bronzului, ne aflam in epoca bronzului final, dar daca tinem cont de aspectul general al culturilor, putem vorbi de inceputul unei noi epoci (Hallstatt timpuriu). ] [8.5.3]
Bistreţ-Işalniţa
[ Grup cultural răspândit în lunca Dunării, la sfârşitul bronzului şi începutul Hallstattului, circa sec.13 - 12 a.Chr. Aflat între cultura Gârla Mare şi cultura Vârtop. ] [8.5.3.1]
Câmpurilor de urne
[ Mare complex cultural, cuprinzând culturile Cruceni şi Gârla Mare-Cârna. Pătrunderea purtătorilor culturilor câmpurilor de urne s-a produs probabil încă înainte de sfârşitul fazei Reinecke A2. ] [8.5.3.2]
Cozia
[ Sec.10 - 9 a.Chr. Grup cultural (sau cultura) raspindita in centrul si sudul Moldovei, venind din zona Portilor de Fier. Foarte interesanta este patrunderea motivelor ornamentale ale ceramicii de tip Insula Banului. ] [8.5.3.3]
Dubovăţ
[ Ultima fază a culturii Gârla Mare, în Banat, Hallstatt A. ] [8.5.3.4]
Gava-Reci-Mediaş
[ Cultură hallstattiană timpurie, răspândită în nord-vestul României. Se extinde şi în sud-estul Transilvaniei (cultura Mediaş). De fapt, Gava continuă cu Mediaş. ] [8.5.3.5]
Gava
[ Cultură ? sau aspect cultural al grupului Gava-Reci-Mediaş. ] [8.5.3.5.1]
Mediaş
[ Aspect cultural din sec. 10-8 a.Ch ? (începutul Hallstattului; Hallstatt B ?), răspândită în sud-estul Transilvaniei. Ramură desprinsă din cultura tip Gava. ] [8.5.3.5.2]
Reci
[ Definit drept aspect cultural în sud-estul Transilvaniei. ] [8.5.3.5.3]
Insula Banului
[ Sec.10-8 a.Chr. Cultură (sau grup cultural) răspândită în sud-vestul României, extinzându-se treptat şi în Moldova şi Dobrogea, contribuind la formarea culturilor Babadag şi Cozia. Alte păreri susţin o contemporaneitate cu Babadag I şi II. ] [8.5.3.6]
Meri
[ Se afirmă că este un aspect cultural din Muntenia, derivat din cultura Susani. ] [8.5.3.7]
Noua II
[ Noua II, este considerată de unii autori drept Noua propriu-zisă, datată în sec.13-12 a.Chr. ] [8.5.3.8]
Remetea Mare
[ ] [8.5.3.9]
Susani
[ ] [8.5.3.10]
Vârtop
[ Unii autori vorbesc despre Vârtop drept aspect cultural (în Oltenia), derivat din cultura Susani. Alţi autori consideră cultură independentă. ] [8.5.3.11]
Vârtop-Plopşor
[ Grup cultural (jud.Dolj), de la începutul Hallstattului, sec.12-11 a.Ch, reprezentat de tumuli cu morminte de incineraţie. Analogii cu aspectul Susani. ] [8.5.3.12]
Vlădeşti II - Fundenii Doamnei
[ ] [8.5.3.13]
Helladic târziu
[ 1.600 - 1.150 a.Chr. ] [8.6]
La Tene
[ Între 450 (sau 400) a.Chr. - sec. 1 p.Chr.(anul 106 p.Chr.). De fapt, La Tene este cultura dezvoltată de celţi, denumire care s-a extins apoi în întreaga Europă, înţelgându-se cea de A DOUA EPOCA A FIERULUI. Drep urmare se mai poate spune: La Tene geto-dacic, La Tene germanic, La Tene tracic, iberic etc.) Desigur, există păreri împarţite asupra extinderii termenului asupra spaţiilor carpato-danubiene. Cronologia şi periodizarea La Tene-ului a fost fixată mai întâi de P.Reinecke (4 etape:A,B,C,D), apoi de J.Dechelette (3 etape:I,II,III). ] [8.7]
Carpo-dacică
[ Sec.2 - 3 p.Chr. ] [8.7.1]
Celtică
[ Sfârşitul sec.4 - sec.2 a.Chr., în Transilvania. La Mediaş, s-a descoperit o necropolă celtică din sec.4 a.Chr., considerată drept cel mai vechi orizont cultural celtic din România. ] [8.7.2]
Geto-dacică
[ ] [8.7.3]
Ilirică
[ ] [8.7.4]
La Tene mijlociu
[ Din sec.3 a.Chr. până la începutul sec.2 a.Chr. ] [8.7.5]
La Tene târziu
[ De la începutul sec.2 a.Chr. până la 106 p.Chr. Corespunde maximei dezvoltări a societăţii şi civilizaţiei geto-dacilor. ] [8.7.6]
Bastarnică
[ Din punct de vedere arheologic, cultura Poieneşti-Lukaşevka, răspândită în teritoriul dintre Carpaţi şi Nistrul mijlociu (extinzându-se şi în Dobrogea). Faze: I, II şi III. Faza I şi II: al doilea sfert al sec.2 - mijlocul sec.1 a.Chr. Faza III: ultimele decenii ale sec.1 a.Chr. ] [8.7.6.1]
La Tene timpuriu
[ Intre 450 a.Chr. - inceputul sec.3 a.Chr. In aceasta epoca, pe fondul Hallstatt-ului tirziu, s-au format in aria carpato-balcanica uniunile tribale cunoscute in traditia istorica sub numele de GETI (Herodot, Tucidide), apoi de DACI. ] [8.7.7]
Scitică
[ Sciţii s-au aşezat în stepele nord-pontice prin sec.8-7 a.Chr. Pentru zona noastră, prezenţa fizică şi influenţa scitică (sec.6-4 a.Chr.) este mult discutată. Expansiunea scitică întâlneşte opoziţia tracilor (agatirşii, geţii, odrişii). ] [8.7.8]
Tracică
[ În genere, se poate vorbi despre o cultură tracică începând din epoca bronzului dezvoltat până în La Tene (când geto-dacii sunt deplin cristalizaţi) . ] [8.7.9]
La Tene geto-dacic
[ ] [8.8]
Miceniană
[ ] [8.9]
Neolitic
[ Începutul Neoliticului în România trebuie plasat ceva timp înainte de începutul mileniului 6 a.Chr., iar sfârşitul (adică sfârşitul eneoliticului) trece bine de începutul mileniului 3 a.Ch. Datarea generală a neoliticului, aproximativ 6000/5500 - 2500 a.Chr. ] [8.10]
Eneolitic
[ Cu aproximaţie, 3.600 - 2.500 a.Chr. ] [8.10.1]
Ariuşd-Cucuteni
[ Aspect cultural cucutenian din sud-estul Transilvaniei, corespunzător fazelor Cucuteni A2 şi A3. La Ariuşd, com.Vâlcelele, jud.Covasna, s-a descoperit o aşezare eneolitică cu şant de apărare aparţinând fazelor amintite. ] [8.10.1.1]
Bodrogkeresztur
[ Începutul mileniului 3 a.Chr. Derivă din cultura Tiszapolgar-Româneşti, în aceeaşi zonă. Sincronism cu Cucuteni A-B2 şi B. Cuprinde probabil aspecte tip Reci şi Gorneşti. ] [8.10.1.2]
Cernavoda I
[ Pătrunsă de la nordul Mării Negre în Dobrogea şi Muntenia (împingând spre zona de deal cultura Gumelniţa B2). Probabil începutul Cernavoda I este contemporan culturii Cucuteni A-B (dar nu şi Cucuteni A4), la cotitura mileniului 4 către mileniul 3 a.Chr. ] [8.10.1.3]
Renie II
[ Fază de tranziţie de la sfârşitul culturii Cernavoda I. Face trecerea de la Cernavoda I la Cernavoda III. ] [8.10.1.3.1]
Cluj-Cheile Turzii
[ Complex cultural. ] [8.10.1.4]
Cucuteni
[ Aproximativ (inceputul se dateaza in al doilea sfert al mileniului 4 a. Chr.) intre 37OO-2700 a.Chr. Raspindita in Moldova, nord-estul Munteniei si sud-estul Transilvaniei. Deriva din Precucuteni III cu influente Petresti si Gumelnita. In Transilvania poarta denumirea de Ariusd. Reprezentativa este ceramica, pictata bicrom si tricrom in motive spiralice si meandrice, antropomorfe, zoomorfe, extrem de variate. ] [8.10.1.5]
Cucuteni A1-A2
[ ] [8.10.1.5.1]
Cucuteni A3
[ ] [8.10.1.5.2]
Cucuteni A4
[ ] [8.10.1.5.3]
Cucuteni AB1
[ ] [8.10.1.5.4]
Cucuteni AB2
[ ] [8.10.1.5.5]
Cucuteni B1
[ ] [8.10.1.5.6]
Cucuteni B2
[ ] [8.10.1.5.7]
Decea Mureşului
[ Reprezentată de cimitirul de înhumaţie de la Decea. După unii autori aparţine culturii Bodrogkeresztur, după alţii culturii Tiszapolgar. ] [8.10.1.6]
Gumelniţa
[ Cultură născută pe fondul local al culturii Boian, s-a răspândit în Muntenia, Dobrogea, sud-estul Moldovei. Începutul Gumelniţa (A1) datat pe la 3800 a.Chr. ] [8.10.1.7]
Brăteşti
[ Aspect cultural eneolitic târziu, la sfârşitul culturii Gumelniţa până la instalarea culturii Cernavoda I. ] [8.10.1.7.1]
Gumelniţa A1
[ ] [8.10.1.7.2]
Gumelniţa A2
[ 3.600 - 3.300 a.Chr. până la venirea purtătorilor culturii Cernavoda I. ] [8.10.1.7.3]
Gumelniţa B1
[ ] [8.10.1.7.4]
Gumelniţa B2
[ A evoluat în regiunile de deal, după venirea triburilor Cernavoda I. ] [8.10.1.7.5]
Iclod
[ Urmează culturii Vinca-Turdaş în Transilvania. Grup cultural născut din contactul dintre aspectul Turdaş şi cultura cu ceramică pictată Tisa II. Răspândită în nordul Transilvaniei. ] [8.10.1.8]
Iclod I
[ ] [8.10.1.8.1]
Iclod I/II
[ ] [8.10.1.8.2]
Iclod II
[ ] [8.10.1.8.3]
Iclod III
[ ] [8.10.1.8.4]
Lumea Nouă
[ Există păreri care susţin că Lumea Nouă ar fi un grup cultural. Alte opinii consideră Lumea Nouă drept o componentă a grupului Iclod, uneori chiar denumită Lumea Nouă-Iclod. ] [8.10.1.8.5]
Petreşti
[ Răspândită în Transilvania pe valea Mureşului. Unele sincronisme cu Precucuteni II şi Gumelniţa A2. Începutul culturii Petreşti se poate plasa ( C14) spre sfârşitul mileniului 4 a.Chr. (3900/3700 a.Chr.). Are o importantă contribuţie la formarea culturii Cucuteni. ] [8.10.1.9]
Petreşti A
[ ] [8.10.1.9.1]
Petreşti AB
[ ] [8.10.1.9.2]
Petreşti B
[ ] [8.10.1.9.3]
Sălcuţa
[ Răspândită în Oltenia (urmând ultimei faze Vinca, culturii Vădastra şi unui facies Gumelniţa A2). Apoi se extinde în Banat, şi mai departe în Iugoslavia (Bubanj), în Bulgaria (Krivodol). Are patru faze şi mai multe subfaze, unele sincrone cu Gumelniţa (al cărei început este mai vechi). Faza Salcuţa II a fost datată pe bază de C14 pe la 3500 şi 3300 a.Chr. ] [8.10.1.10]
Sălcuţa I
[ ] [8.10.1.10.1]
Sălcuţa II
[ ] [8.10.1.10.2]
Sălcuţa III
[ ] [8.10.1.10.3]
Sălcuţa IV
[ ] [8.10.1.10.4]
Sălcuţa IV-Herculane-Cheile Turzii
[ Probabil formată din elemente sudice împreuna cu Cernavoda I. O largă răspândire, în Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania. Un sincronism parţial cu Cucuteni A-B. ] [8.10.1.11]
Stoicani-Aldeni
[ Aspect cultural neolitic, în care se împletesc elemente Gumelniţa cu Cucuteni. Răspândit în Moldova (pe valea Siretului şi Prutului inferior) şi Muntenia de nord-est. ] [8.10.1.12]
Stoicani-Aldeni I
[ ] [8.10.1.12.1]
Stoicani-Aldeni II
[ ] [8.10.1.12.2]
Tiszapolgar
[ Născută din elementele târzii Tisa şi componente locale, inclusiv Iclod. Răspândită în nordul Transilvaniei, în Crişana şi în Banat, apoi, după dispariţia culturii Petreşti, pătrunde în centrul şi sud-estul Transilvaniei. ] [8.10.1.13]
Neolitic mijlociu
[ ] [8.10.2]
Boian
[ Formată din contactul între cultura ceramicii liniare şi cultura Dudeşti, în centrul Munteniei. Face parte (ca primă etapă) din complexul Boian- Gumelniţa. Răspândită în Muntenia, sud-estul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei (şi chiar la sud de Dunăre, în Dobrogea). Mai multe faze culturale ( Boian I-Bolintineanu, Boian II-Giuleşti, Boian III-Vidra, iar Boian IV- Spanţov face trecerea la cultura Gumelniţa). Cronologia absolută este fixată din a doua jumătate a mileniului 5 a.Chr. (circa 4500-3900 a.Chr.). ] [8.10.2.1]
Boian I
[ ] [8.10.2.1.1]
Boian II
[ ] [8.10.2.1.2]
Boian III
[ ] [8.10.2.1.3]
Boian IV
[ Cronologie determinata pe baza C14 la Căscioarele şi Radovanu: între 4. 000 - 3.800 a.Chr. Fază de trecere de la Boian la Gumelniţa, adică de trecere de la Neoliticul dezvoltat la Eneolitic. ] [8.10.2.1.4]
Bucovăţ
[ Grup (?) cultural format din elemente ale culturii liniare cu capete de note muzicale şi elemente Vinca. ] [8.10.2.2]
Ceramicii liniare cu capete de note muzicale
[ Aproape simultan cu venirea culturilor Vinca şi Dudeşti, aproximativ pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr., în nord-estul României pătrunde cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale, aparţinând complexului Bandkeramik. A patruns pe teritoriul României din nord-vest, ocolind nordul Carpaţilor, ocupând aproape întreaga Moldovă (cu excepţia colţului de sud-est) , apoi sud-estul şi centrul Transilvaniei, ca ceva mai târziu să pătrundă în nord-estul Munteniei (formând aspectul Sudiţi). În Moldova şi sud-estul Transilvaniei întâlneşte supravieţuitorii culturii Starcevo-Criş pe care-i asimilează. Contribuie la formarea culturilor Boian-Bolintineanu şi Precucuteni. Datare: a doua jumătate a mileniului 5 - primul sfert al mileniului 4 a.Chr. Cinci faze de dezvoltare, ultima datată (C14) pe la 4220 şi 4295 a.Chr. ] [8.10.2.3]
Ciumeşti
[ Cultura neolitica raspindita in Crisana si vestul Transilvaniei. ] [8.10.2.4]
Dudeşti
[ Cam în acelaşi timp în care pătrundeau elementele Vinca, în sud-estul Olteniei şi sudul Munteniei înaintează cultura Dudeşti. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale. S-au prcizat trei faze în Oltenia şi patru faze în Muntenia. Începutul acestei culturi se plasează cam pe la mijlocul mileniului 5 a.Chr. ] [8.10.2.5]
Vinca-Dudeşti
[ Aspect cultural din Oltenia de sud-centru, născut din contactul dintre Dudeşti cu Vinca-Turdaş. Sincron cu Dudeşti III-Vinca B1, continuând şi paralel cu Vadastra III-IV. ] [8.10.2.5.1]
Hamangia
[ Cultură venită din Anatolia şi pătrunsă în Dobrogea. Cronologia absolută - aproximativ între 4500-4200 a.Chr. (C14). Contemporană relativ cu faze Precucuteni şi Boian. ] [8.10.2.6]
Ceamurlia
[ Faza II-a a culturii Hamangia. ] [8.10.2.6.1]
Goloviţa
[ ] [8.10.2.6.2]
Precucuteni
[ Rezultat al contopirii elementelor târzii ale culturii ceramicii liniare cu Boian II-Giuleşti, formată mai întâi în sud-estul Transilvaniei, apoi trece în vestul Moldovei şi mai departe până la Niprul mijlociu. Se dezvoltă în trei faze, I,II şi III, ultima făcând trecerea la Eneolitic. Cronologia absolută ar fi, cu aproximaţie: de la sfârşitul ultimului sfert al mileniului 5 până în al doilea sfert al mileniului 4 a.Chr. (4200/4100-3700/3600). ] [8.10.2.7]
Precucuteni I
[ ] [8.10.2.7.1]
Precucuteni II
[ ] [8.10.2.7.2]
Precucuteni III
[ ] [8.10.2.7.3]
Tisa
[ Regiunile vestice ale României (şi nord-estul Ungariei). ] [8.10.2.8]
Vădastra
[ Dezvoltată din cultura Dudeşti, în sud-estul Olteniei, ajungând până în sud-vestul Munteniei. Sincronism cu cultura ceramicii liniare cu note muzicale. ] [8.10.2.9]
Vădastra I
[ ] [8.10.2.9.1]
Vădastra II
[ ] [8.10.2.9.2]
Vădastra III
[ ] [8.10.2.9.3]
Vinca-Turdaş
[ ] [8.10.2.10]
Vinca-Dudeşti
[ Aspect cultural din Oltenia de sud-centru, născut din contactul dintre Dudeşti cu Vinca-Turdaş. Sincron cu Dudeşti III-Vinca B1, continuând şi paralel cu Vadastra III-IV. ] [8.10.2.10.1]
Vinca-Plocnic (etapa)
[ Ar cuprinde fazele C şi D. Cu toate că în România nu a fost identificată decât ultima fază B2/C. ] [8.10.2.10.2]
Vinca-Turdaş C
[ De fapt, o evoluţie Turdaş în Transilvania. ] [8.10.2.10.2.1]
Vinca-Turdaş D
[ Faza D nu a fost încă identificată în România. ] [8.10.2.10.2.2]
Vinca-Turdaş (etapa)
[ Ar cuprinde fazele A şi B. ] [8.10.2.10.3]
Vinca-Turdaş A
[ ] [8.10.2.10.3.1]
Vinca-Turdaş A-B1
[ ] [8.10.2.10.3.1.1]
Vinca-Turdaş B
[ ] [8.10.2.10.3.2]
Vinca-Turdaş B1-B2
[ ] [8.10.2.10.3.2.1]
Vinca-Turdaş B2
[ ] [8.10.2.10.3.2.2]
Vinca-Turdaş B2-C
[ Considerată ultima fază identificată deocamdată pe teritoriul României, în Oltenia, care ar face şi trecerea la eneolitic. ] [8.10.2.10.3.2.3]
Neolitic timpuriu
[ Cu aproximaţie între 6.000/5.500 - 4.500 a.Chr. ] [8.10.3]
Starcevo-Criş
[ Reprezintă cultura materială a unui val de triburi venite din sud. Aparţine marelui complex cultural cu ceramică pictată. S-a răspândit în toată România, exceptând Maramureşul, nordul Munteniei şi Dobrogea. Aparţine unui masiv cultural care cuprinde culturile Sesklo, Karanovo I, Kremikovti, Starcevo, Criş. Mileniul 6 - începutul mileniului 5 a.Chr. ] [8.10.3.1]
Starcevo-Criş I
[ ] [8.10.3.1.1]
Starcevo-Criş Ic
[ ] [8.10.3.1.1.1]
Starcevo-Criş Ic-IIa
[ ] [8.10.3.1.1.2]
Starcevo-Criş II
[ ] [8.10.3.1.2]
Starcevo-Criş IIa
[ ] [8.10.3.1.2.1]
Starcevo-Criş III
[ ] [8.10.3.1.3]
Glăvăneştii Vechi
[ ] [8.10.3.1.3.1]
Starcevo-Criş IV
[ ] [8.10.3.1.4]
Sudiţi
[ Aspect cultural în nord-vestul Munteniei şi sud-estul Transilvaniei. Probabil reprezentat de triburi originare din Moldova, purtătoare ale culturii ceramicii liniare cu note muzicale. ] [8.10.3.2]
Orientul antic
[ ] [8.11]
Egipteană
[ ] [8.11.1]
Imperiul de mijloc
[ ] [8.11.1.1]
Mesopotamiană
[ ] [8.11.2]
Persană
[ ] [8.11.3]
Sumeriană
[ ] [8.11.4]
Paleolitic
[ ] [8.12]
Epipaleolitic
[ Aproximativ 10.000 - 5.500 p.Chr. ] [8.12.1]
Azilian
[ În Peştera Hoţilor de la Băile Herculane, un azilian destul de contestat. ] [8.12.1.1]
Gravettian târziu romanello-azillian
[ Aproximativ 10.000-7.000 a.Ch. Zona Porţilor de Fier. ] [8.12.1.2]
Schela Cladovei
[ Zona Dunării, de la Porţile de Fier până la Turnu Severin; situri de ambele părţi ale Dunării. Unelte din cuarţ şi cuarţit, os, corn (săpăligi). La Schela Cladovei s-au identificat şapte niveluri succesive de cultură. Datare între 8.000 şi 5.500 a.Chr. Opinii diferite, mai ales în legatură cu apartenenţa la grupul cultural denumit Lepenski-Vir-Schela Cladovei. ] [8.12.1.3]
Swiderian
[ Facies epipaleolitic caracterizat printre altele de vârfurile de sageţi pedunculate. În România doar două aşezări, la înălţime (Scaune şi Bardosu, Ceahlau). ] [8.12.1.4]
Tardenoisian
[ Cu aproximaţie între 6.500 şi 5.500 a.Chr. Abundenţă a microlitelor de forme geometrice (trapeze,triunghiuri). În România se disting două direcţii de pătrunderi (în vest: Crişana şi Transilvania, şi în est: Moldova, la Erbiceni). ] [8.12.1.5]
Paleolitic inferior
[ ] [8.12.2]
Abbevillian
[ Facies cultural din paleoliticul inferior. Inventarul litic conţine, în afară de aşchii, piese bifaciale obţinute prin desprinderi largi cu muchiile sinuoase, cu taloane rezervate. În România : Valea Dârjovului, Mitoc. Se datează între circa 700.000 şi 650.000 a.Chr. ] [8.12.2.1]
Acheulean
[ Facies cultural al paleoliticului inferior. Materialul litic tipic cuprinde atât piese bifaciale (realizate prin cioplirea totală a suprafeţelor şi suprimarea talonului), cât şi unifaciale (răzuitoare, burine, străpungătoare). În faza mijlocie apare noua tehnică "levallois". Datat între circa 650.000-350.000 a.Chr. ] [8.12.2.2]
Clactonian
[ Facies cultural din paleoliticul inferior, caracterizat printr-o tehnica specifica de cioplire a uneltelor de silex ("tehnica pe nicovala" sau "bloc contra bloc"). Datare aproximativa: 540.000 - 240.000 a.Chr. ] [8.12.2.3]
Cultura de prund
[ Uneltele caracteristice erau lucrate din pietre de riu rotunjite prin rostogolire (galete). Pe acestea se lucrau cioplitoarele unifaciale si bifaciale. Descoperiri pe Valea Oltului, Dirjovului, Dimbovnicului, Mozacului, Argesului. Asupra datarii, pareri diferite. Se afirma ca se plaseaza inainte de 600.000 si dureaza cam 800.000 de ani. Cu aproximatie, intre 1.200.000-600. 000 a.Chr. ] [8.12.2.4]
Levalloisian
[ Facies cultural al paleoliticului inferior, caracterizat printr-o tehnică specială de preparare a nucleului de silex în vederea obţinerii aşchiilor de forme predeterminate (ovale, rotunde, triunghiulare), sau lame cu laturi paralele. Aproximativ 480.000-100.000 a.Chr. Tehnica levalloisiana se prelungeşte însă şi în paleoliticul mijlociu. ] [8.12.2.5]
Paleolitic mijlociu
[ ] [8.12.3]
Musterian
[ Aproximativ 62.000 a.Chr. (început Nandru I) - 28.000 a.Chr. (mijlocul Ohaba A). Cultură a paleoliticului mijlociu, creaţie a paleanthropinilor ( Omul de Neandertal). Pe teritoriul României, numeroase aşezări, în peşteri şi aer liber. Material litic lucrat mai ales din cuarţit. S-au constatat însă şi prelungiri levalloisiene (în Dobrogea). La Ripiceni-Izvor s-au stabilit cinci straturi musteriene (I-V), în trei faze: musterian timpuriu, musterian mijlociu şi musterian târziu (stratul V fiind considerat final). Musterian IV: 40.000-37.000 a.Chr. Musterian V: 39.000-28.000 a.Chr. ] [8.12.3.1]
Paleolitic superior
[ ] [8.12.4]
Aurignacian
[ Cultură de la începutul paleoliticului superior. În România, aurignacianul prezintă faciesuri deosebite conform poziţiei sale geografice ( un facies în estul ţării, un altul în nord-vest, altul în sud-vest şi altul în sud. Datare: circa 35.000 - 25.000 a.Chr. ] [8.12.4.1]
Aurignacian inferior
[ ] [8.12.4.1.1]
Aurignacian mijlociu
[ ] [8.12.4.1.2]
Aurignacian superior pre-gravettian
[ ] [8.12.4.1.3]
Gravettian
[ ] [8.12.4.2]
Gravettian oriental
[ ] [8.12.4.2.1]
Gravettian final
[ ] [8.12.4.2.1.1]
Gravettian inferior
[ ] [8.12.4.2.1.2]
Gravettian mijlociu
[ ] [8.12.4.2.1.3]
Gravettian superior
[ ] [8.12.4.2.1.4]
Perioada de trecere la epoca fierului
[ Ar cuprinde Bronzul final şi Hallstattul A şi B. În circulaţie mai multe opinii. ] [8.13]
Romană
[ ] [8.14]
Imperială
[ ] [8.14.1]
Romană târzie
[ Sec.4 - 6 p.Chr. ] [8.14.1.1]
Romană timpurie
[ Sec.2 - 3 p.Chr. ] [8.14.1.2]
Romană provincială
[ Sec.2 - 3 p.Chr. ] [8.14.1.2.1]
Republicană
[ ] [8.14.2]
Grup cultural
[ Termenul ar trebui probabil să însemne un grup compus din mai multe culturi înrudite. Dar nu totdeauna este folosit cu acest sens, dând naştere la confuzii, mai ales cu complex cultural şi chiar cu aspect cultural înrudit. ] [9]
Bialyi Potok
[ Grup sau complex cultural din Ucraina, a cărui ramură sudică - cultura Costişa - a pătruns în vremea primelor faze Monteoru, apoi se răspândeşte în toată Moldova. ] [9.1]
Bistreţ-Işalniţa
[ Grup cultural răspândit în lunca Dunării, la sfârşitul bronzului şi începutul Hallstattului, circa sec.13 - 12 a.Chr. Aflat între cultura Gârla Mare şi cultura Vârtop. ] [9.2]
Boian-Gumelniţa
[ Grup cultural, complex cultural, cuprinzând culturile Boian şi Gumelniţa. ] [9.3]
Boian
[ Formată din contactul între cultura ceramicii liniare şi cultura Dudeşti, în centrul Munteniei. Face parte (ca primă etapă) din complexul Boian- Gumelniţa. Răspândită în Muntenia, sud-estul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei (şi chiar la sud de Dunăre, în Dobrogea). Mai multe faze culturale ( Boian I-Bolintineanu, Boian II-Giuleşti, Boian III-Vidra, iar Boian IV- Spanţov face trecerea la cultura Gumelniţa). Cronologia absolută este fixată din a doua jumătate a mileniului 5 a.Chr. (circa 4500-3900 a.Chr.). ] [9.3.1]
Boian I
[ ] [9.3.1.1]
Boian II
[ ] [9.3.1.2]
Boian III
[ ] [9.3.1.3]
Boian IV
[ Cronologie determinata pe baza C14 la Căscioarele şi Radovanu: între 4. 000 - 3.800 a.Chr. Fază de trecere de la Boian la Gumelniţa, adică de trecere de la Neoliticul dezvoltat la Eneolitic. ] [9.3.1.4]
Gumelniţa
[ Cultură născută pe fondul local al culturii Boian, s-a răspândit în Muntenia, Dobrogea, sud-estul Moldovei. Începutul Gumelniţa (A1) datat pe la 3800 a.Chr. ] [9.3.2]
Brăteşti
[ Aspect cultural eneolitic târziu, la sfârşitul culturii Gumelniţa până la instalarea culturii Cernavoda I. ] [9.3.2.1]
Gumelniţa A1
[ ] [9.3.2.2]
Gumelniţa A2
[ 3.600 - 3.300 a.Chr. până la venirea purtătorilor culturii Cernavoda I. ] [9.3.2.3]
Gumelniţa B1
[ ] [9.3.2.4]
Gumelniţa B2
[ A evoluat în regiunile de deal, după venirea triburilor Cernavoda I. ] [9.3.2.5]
Bucovăţ
[ Grup (?) cultural format din elemente ale culturii liniare cu capete de note muzicale şi elemente Vinca. ] [9.4]
Câmpurilor de urne
[ Mare complex cultural, cuprinzând culturile Cruceni şi Gârla Mare-Cârna. Pătrunderea purtătorilor culturilor câmpurilor de urne s-a produs probabil încă înainte de sfârşitul fazei Reinecke A2. ] [9.5]
Celeiu
[ Grup cultural din perioada tranziţiei la bronz. Născut în sudul Olteniei din fuziunea elementelor Cernavoda I cu elemente locale Sălcuţa şi Gumelniţa. Răspândit în sud-estul Olteniei. Precede cultura Coţofeni. ] [9.6]
Ciumbrud
[ Grup cultural din Hallstattul tirziu, reprezentat prin cimitire, raspindit in Transilvania, sec.7-5 a.Chr. ] [9.7]
Cotnari
[ Cotnari (Cotnari-Meresti). Orizont cultural in Hallstattul tirziu din Moldova, sec.4-3 a.Chr. ] [9.8]
Cozia
[ Sec.10 - 9 a.Chr. Grup cultural (sau cultura) raspindita in centrul si sudul Moldovei, venind din zona Portilor de Fier. Foarte interesanta este patrunderea motivelor ornamentale ale ceramicii de tip Insula Banului. ] [9.9]
Cucuteni-Tripolie
[ ] [9.10]
Ferigile-Bârseşti
[ A doua jumătate a sec. 7 - prima jumătate a sec.5 a.Chr. De fapt aspectul Ferigile a fost răspândit în sud-vestul Munteniei, iar aspectul Bârseşti a fost răspândit în sudul Moldovei. Există păreri care susţin că avem de a face cu două culturi înrudite: Ferigile şi Bârseşti, la rândul lor înrudite cu grupul Ciumbrud. ] [9.11]
Bârseşti
[ Hallstattul târziu. ] [9.11.1]
Ferigile I
[ Începe la mijlocul sec.7 a.Chr. şi durează până la sfârşitul acestui secol. ] [9.11.2]
Ferigile II
[ Sec.7-6 a.Chr. ] [9.11.3]
Ferigile III
[ Sec.5 a.Chr. ] [9.11.4]
Gârla Mare-Cârna-Zuto-Brdo
[ Grup cultural, în Banat, Oltenia, nord-vestul Bulgariei. ] [9.12]
Gava-Reci-Mediaş
[ Cultură hallstattiană timpurie, răspândită în nord-vestul României. Se extinde şi în sud-estul Transilvaniei (cultura Mediaş). De fapt, Gava continuă cu Mediaş. ] [9.13]
Gava
[ Cultură ? sau aspect cultural al grupului Gava-Reci-Mediaş. ] [9.13.1]
Mediaş
[ Aspect cultural din sec. 10-8 a.Ch ? (începutul Hallstattului; Hallstatt B ?), răspândită în sud-estul Transilvaniei. Ramură desprinsă din cultura tip Gava. ] [9.13.2]
Reci
[ Definit drept aspect cultural în sud-estul Transilvaniei. ] [9.13.3]
Glina-Schneckenberg
[ Unii susţin că este vorba despre o singură cultură, cu două variante; alţii că ar fi două culturi înrudite; alţii sugerează chiar formula Schneckenberg-Năieni (în Transilvania şi nordul Munteniei) şi Glina (restul Munteniei şi Oltenia). Este oricum cea mai veche cultură a epocii bronzului, dacă nu chiar începutul ei se plasează înainte de sfârşitul perioadei de tranziţie la Bronz. ] [9.14]
Glina
[ ] [9.14.1]
Grup cultural Bandkeramik
[ Central european, de unde vine, printre altele, cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale. ] [9.15]
Horodiştea-Folteşti-Erbiceni
[ Complex cultural răspândit (sau culturi răspândite) în Moldova. Horodiştea corespunde culturii Gorodsk, iar Folteşti culturii Usatovo ( Ucraina). Folteşti poate fi asociată şi cu Cernavoda II. ] [9.16]
Erbiceni I
[ ] [9.16.1]
Folteşti
[ ] [9.16.2]
Horodiştea I
[ ] [9.16.3]
Horodiştea II
[ ] [9.16.4]
Izvoare III
[ ] [9.16.5]
Iclod
[ Urmează culturii Vinca-Turdaş în Transilvania. Grup cultural născut din contactul dintre aspectul Turdaş şi cultura cu ceramică pictată Tisa II. Răspândită în nordul Transilvaniei. ] [9.17]
Iclod I
[ ] [9.17.1]
Iclod I/II
[ ] [9.17.2]
Iclod II
[ ] [9.17.3]
Iclod III
[ ] [9.17.4]
Lumea Nouă
[ Există păreri care susţin că Lumea Nouă ar fi un grup cultural. Alte opinii consideră Lumea Nouă drept o componentă a grupului Iclod, uneori chiar denumită Lumea Nouă-Iclod. ] [9.17.5]
Igriţa
[ Grup cultural din Bronzul târziu, în zona Bihor. ] [9.18]
Insula Banului
[ Sec.10-8 a.Chr. Cultură (sau grup cultural) răspândită în sud-vestul României, extinzându-se treptat şi în Moldova şi Dobrogea, contribuind la formarea culturilor Babadag şi Cozia. Alte păreri susţin o contemporaneitate cu Babadag I şi II. ] [9.19]
Lepenski-Vir-Schela Cladovei
[ ] [9.20]
Mormintelor cu ocru
[ Tumuli funerari sau morminte tip Yamna sau tip catacombă. Ocrul roşu este presărat peste sau alături de schelete. Triburi venite din răsărit, amestecându-se cu elemente locale, în Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia. ] [9.21]
Periam-Mokrin-Pancevo
[ Grup cultural complex, bronz mijlociu. ] [9.22]
Precucuteni-Cucuteni
[ Grup, sau complex cultural, cuprinzând culturile Precucuteni şi Cucuteni. ] [9.23]
Cucuteni
[ Aproximativ (inceputul se dateaza in al doilea sfert al mileniului 4 a. Chr.) intre 37OO-2700 a.Chr. Raspindita in Moldova, nord-estul Munteniei si sud-estul Transilvaniei. Deriva din Precucuteni III cu influente Petresti si Gumelnita. In Transilvania poarta denumirea de Ariusd. Reprezentativa este ceramica, pictata bicrom si tricrom in motive spiralice si meandrice, antropomorfe, zoomorfe, extrem de variate. ] [9.23.1]
Cucuteni A1-A2
[ ] [9.23.1.1]
Cucuteni A3
[ ] [9.23.1.2]
Cucuteni A4
[ ] [9.23.1.3]
Cucuteni AB1
[ ] [9.23.1.4]
Cucuteni AB2
[ ] [9.23.1.5]
Cucuteni B1
[ ] [9.23.1.6]
Cucuteni B2
[ ] [9.23.1.7]
Precucuteni
[ Rezultat al contopirii elementelor târzii ale culturii ceramicii liniare cu Boian II-Giuleşti, formată mai întâi în sud-estul Transilvaniei, apoi trece în vestul Moldovei şi mai departe până la Niprul mijlociu. Se dezvoltă în trei faze, I,II şi III, ultima făcând trecerea la Eneolitic. Cronologia absolută ar fi, cu aproximaţie: de la sfârşitul ultimului sfert al mileniului 5 până în al doilea sfert al mileniului 4 a.Chr. (4200/4100-3700/3600). ] [9.23.2]
Precucuteni I
[ ] [9.23.2.1]
Precucuteni II
[ ] [9.23.2.2]
Precucuteni III
[ ] [9.23.2.3]
Radovanu
[ Grup cultural din epoca bronzului târziu, apărut din combinaţia elementelor Coslogeni şi Zimnicea-Plovdiv. ] [9.24]
Sălcuţa IV-Herculane-Cheile Turzii
[ Probabil formată din elemente sudice împreuna cu Cernavoda I. O largă răspândire, în Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania. Un sincronism parţial cu Cucuteni A-B. ] [9.25]
Sănislau-Nir
[ Nord-vestul Transilvaniei, sec.5 a.Chr. ] [9.26]
Stânceşti
[ Orizont cultural în Moldova Hallstattului târziu, sec.6-4 a.Chr. ] [9.27]
Vârtop-Plopşor
[ Grup cultural (jud.Dolj), de la începutul Hallstattului, sec.12-11 a.Ch, reprezentat de tumuli cu morminte de incineraţie. Analogii cu aspectul Susani. ] [9.28]
Hallstatt A-B
[ Aparţine Bronzului final sau începutului epocii fierului ?. Conform lui Reinecke şi Muller-Karpe, Hallstatt A : 1200-1000 a.Chr. iar Hallstatt B : 1000- 750 a.Chr. ] [10]
Hallstatt C
[ După Reinecke, apoi Muller-Karpe : 750-600 a.Chr. ] [11]
Hallstatt D
[ După Reinecke şi Muller-Karpe : 600-500 a.Chr. ] [12]
Hallstatt final
[13]
La Tene A
[ După Reinecke, 500-400 a. Ch., corespunzând în linii mari cu începutul La Tene. ] [14]
La Tene B
[ Conform lui Reinecke, datare între 400-300 a.Chr. La noi, La Tene timpuriu. ] [15]
La Tene C
[ După P.Reinecke, între 300-200 a.Chr. şi corespunde la noi cu La Tene mijlociu. ] [16]
La Tene D
[ După P.Reinecke, La Tene final sau târziu, 200-1 a.Chr. ] [17]
La Tene I
[ După J.Dechelette : 500-300 a.Chr. ] [18]
La Tene II
[ După J.Dechelette : 300-100 a.Chr. ] [19]
La Tene III
[ După J.Dechelette : 100-1 a.Chr. ] [20]
Perioada
[21]
Orientul antic
[ ] [21.1]
Egipteană
[ ] [21.1.1]
Imperiul de mijloc
[ ] [21.1.1.1]
Mesopotamiană
[ ] [21.1.2]
Persană
[ ] [21.1.3]
Sumeriană
[ ] [21.1.4]
Perioada de trecere la epoca fierului
[ Ar cuprinde Bronzul final şi Hallstattul A şi B. În circulaţie mai multe opinii. ] [21.2]
Perioada de trecere la La Tene
[ ] [21.3]
Geto-dacică
[ ] [21.3.1]
Seriile depozitelor de bronzuri
[ Seriile depozitelor de obiecte de bronz cuprind mai multe depozite asemănătoare d.p.d.v. al conţinutului, al tipurilor şi al tehnicilor, al ariei de răspândire şi al cronologiei absolute (limitată în general la un secol), s.a. Cercetătorii au stabilit pentru multe din aceste serii corespondenţele sau apartenenţele la o anumită cultură arheologică; în acest fel o serie de depozite de bronzuri poate fi definită drept o fază (sau subfază) a unei culturi. Multe din descoperirile viitoare vor fi plasate într- o anumită serie, care la rândul ei face parte dintr-o anume arie culturală. Motivele de mai sus, împreună cu încă altele, ne-au determinat să înscriem seriile depozitelor de bronzuri în faţeta de epoci, culturi, faze, ale tezaurului de termeni arheologici. ] [22]
Seria Bâlvăneşti-Ghidici
[ Sec.7 a.Chr. ] [22.1]
Seria Bârlad
[ Sec.9 a.Chr. ] [22.2]
Seria Boldeşti
[ Sec.10 a.Chr. ] [22.3]
Seria Cincu-Suseni
[ Serie de depozite de bronzuri, sec.12 a.Chr. ] [22.4]
Seria Drajna de Jos-Oinac
[ Sec.13 a.Chr. ] [22.5]
Seria Fizeşu Gherlii-Sângeorgiu de Pădure
[ Sec.9 a.Chr. ] [22.6]
Seria Moigrad-Tăuteu
[ Sec.10 a.Chr. ] [22.7]
Seria Nicolae Bălcescu-Gura Dobrogei
[ Sec.13 a.Chr. ] [22.8]
Seria Rafaila
[ Sec,10 a.Chr. ] [22.9]
Seria Râseşti-Băleni
[ Sec.13 a.Chr. ] [22.10]
Seria Sâmbata Nouă
[ Sec.10 a.Chr. ] [22.11]
Seria Şomartin-Vetiş
[ Sec.8 a.Chr. ] [22.12]
Seria Techirghiol
[ Sec.12 a.Chr. ] [22.13]
Seria Turia-Jupalnic
[ Sec.11 a.Chr. ] [22.14]
Seria Uriu-Domăneşti
[ Serie de depozite de bronzuri, sec.13 a.Chr. ] [22.15]
Seria Vinţu de Jos-Vaidei
[ Sec.7 a.Chr. ] [22.16]