CIMEC. Tezaurele terminologice

Index |  Afișare arborescentă | Afișare alfabetică

Skip Navigation Links.
Collapse <b>Arhitectură şi construcţie</b> [1]Arhitectură şi construcţie [1]
Collapse <b>Componentă de arhitectură</b> [ ] [1.1]Componentă de arhitectură [ ] [1.1]
Collapse <b>Ancadrament</b> [ ] [1.1.1]Ancadrament [ ] [1.1.1]
Antă [ Un pilastru în prelungirea zidurilor laterale care, împreună cu zidul frontal şi cu coloanele frontale, delimitează un pronaos sau un opistodom al unui templu. Astfel de edificii se mai numesc "in antis". ] [1.1.2]
Collapse <b>Antablament</b> [ Element de arhitectură clasică care susţine acoperişul, aşezat deasupra coloanelor şi zidurilor faţadei. Compus din: arhitravă, friză şi cornişă. ] [1.1.3]Antablament [ Element de arhitectură clasică care susţine acoperişul, aşezat deasupra coloanelor şi zidurilor faţadei. Compus din: arhitravă, friză şi cornişă. ] [1.1.3]
Collapse <b>Antefix</b> [ Element de arhitectură antică cu aspect decorativ, ataşat acoperişului (un olan înfundat la un capăt şi cu o placă ornamentală (Gorgona, Jupiter). ] [1.1.4]Antefix [ Element de arhitectură antică cu aspect decorativ, ataşat acoperişului (un olan înfundat la un capăt şi cu o placă ornamentală (Gorgona, Jupiter). ] [1.1.4]
Arc [ 1) Element constructiv şi arhitectonic, curb în plan vertical, sprijinit pe stâlpi, care transmite apăsările şi împingerile elementelor suprapuse. 2) Armă pentru aruncarea săgeţilor. ] [1.1.5]
Arcadă [ Element arhitectonic constituit dintr-un arc şi elemente de susţinere. Arcadele pot fi grupate în ordonanţe sau pot fi izolate. ] [1.1.6]
Attic [ Parte de arhitectură aşezată deasupra cornişei, pentru a masca acoperişul, dar şi pentru a adăuga o decoraţiune. Atic denticulat - la Monumentul triumfal de la Adamclisi; atic al unor stele funerare (Apulum, unde ţine loc de fronton). ] [1.1.7]
Collapse <b>Balustradă</b> [ ] [1.1.8]Balustradă [ ] [1.1.8]
Bază de statuie [ ] [1.1.9]
Buton ornamental [ ] [1.1.10]
Collapse <b>Coloană</b> [ Stâlp de secţiune circulară, susţinând un antablament. ] [1.1.11]Coloană [ Stâlp de secţiune circulară, susţinând un antablament. ] [1.1.11]
Collapse <b>Coronament</b> [ Partea superioară a unui edificiu (sau monument sculptural) constituind încheierea logică a unei ordonanţe constructive. Se compune din: cornişă, atic, acroterii, pină, sfinx, leu, himeră. ] [1.1.12]Coronament [ Partea superioară a unui edificiu (sau monument sculptural) constituind încheierea logică a unei ordonanţe constructive. Se compune din: cornişă, atic, acroterii, pină, sfinx, leu, himeră. ] [1.1.12]
Collapse <b>Fronton</b> [ Element de arhitectură acoperind timpanul triughiular cuprins între cornişă şi cele două pante ale acoperişului (unui templu, de ex.) decorat cu reliefuri narative sau simbolice. Dar poate fi şi fronton de ediculă şi fronton de mausoleu. ] [1.1.13]Fronton [ Element de arhitectură acoperind timpanul triughiular cuprins între cornişă şi cele două pante ale acoperişului (unui templu, de ex.) decorat cu reliefuri narative sau simbolice. Dar poate fi şi fronton de ediculă şi fronton de mausoleu. ] [1.1.13]
Leu [ ] [1.1.14]
Collapse <b>Mausoleu</b> [ Construcţie funerară monumentală (uneori cu aspect de templu). Aici ne referim doar la acele relativ mici edificii cu aspect general de mausoleu (Micia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaisa, Tomis, Napoca, Brucla). Sunt mici edificii paralelipipedice, din piatră sau caramidă, încorporând în faţadă elemente sculptate: medalioane cu portrete funerare, ancadramente profilate (care reproduc elemente de arhitectură - coloane, arhitrave, frize, frontoane). ] [1.1.15]Mausoleu [ Construcţie funerară monumentală (uneori cu aspect de templu). Aici ne referim doar la acele relativ mici edificii cu aspect general de mausoleu (Micia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaisa, Tomis, Napoca, Brucla). Sunt mici edificii paralelipipedice, din piatră sau caramidă, încorporând în faţadă elemente sculptate: medalioane cu portrete funerare, ancadramente profilate (care reproduc elemente de arhitectură - coloane, arhitrave, frize, frontoane). ] [1.1.15]
Metopă [ Element al frizei unui templu doric, cuprins între triglife, constând dintr-o placă, de obicei ornamentată cu basoreliefuri. ] [1.1.16]
Collapse <b>Mozaic</b> [ Tip de decoraţie arhitecturală realizată într-o tehnică specifică: pe un strat de mortar fin se montau cuburi mici policrome de piatră, ceramică, sticlă, rezultând motive geometrice sau figurale. ] [1.1.17]Mozaic [ Tip de decoraţie arhitecturală realizată într-o tehnică specifică: pe un strat de mortar fin se montau cuburi mici policrome de piatră, ceramică, sticlă, rezultând motive geometrice sau figurale. ] [1.1.17]
Collapse <b>Pilastru</b> [ Element de arhitectură cu rol portant; variantă de stâlp, caracterizat prin secţiune orizontală unghiulară. Se termină de obicei cu un capitel. Poate fi degajat sau angajat (prins parţial în zid), formând ordonanţe, grupându-se în portice sau şiruri. ] [1.1.18]Pilastru [ Element de arhitectură cu rol portant; variantă de stâlp, caracterizat prin secţiune orizontală unghiulară. Se termină de obicei cu un capitel. Poate fi degajat sau angajat (prins parţial în zid), formând ordonanţe, grupându-se în portice sau şiruri. ] [1.1.18]
Placaj [ ] [1.1.19]
Soclu de monument [ ] [1.1.20]
Collapse <b>Stemă</b> [ Semn convenţional distinctiv, însemn al unei ţări, al unui oraş sau domeniu feudal, al unei case nobiliare, dinastii ( ornamentat). ] [1.1.21]Stemă [ Semn convenţional distinctiv, însemn al unei ţări, al unui oraş sau domeniu feudal, al unei case nobiliare, dinastii ( ornamentat). ] [1.1.21]
Stilobat [ ] [1.1.22]
Triglifă [ Ornament al frizei templului doric, de forma unei placi dreptunghiulare, din piatră sau marmură, cu trei creste în relief (care se repetă la intervale egale de-a lungul frizei). ] [1.1.23]
Trofeu [ ] [1.1.24]
Collapse <b>Componentă de construcţie</b> [ ] [1.2]Componentă de construcţie [ ] [1.2]
Antă [ Un pilastru în prelungirea zidurilor laterale care, împreună cu zidul frontal şi cu coloanele frontale, delimitează un pronaos sau un opistodom al unui templu. Astfel de edificii se mai numesc "in antis". ] [1.2.1]
Buton ornamental [ ] [1.2.2]
Collapse <b>Cahlă</b> [ Placă de lut ars, smălţuită sau nu, folosită la construirea sobelor. Decorată (reprezentări heraldice, motive zoomorfe, antropomorfe). Utilizată şi ca piesă ornamentală de interior. Uneori îmbrăca forme speciale (circulare, rectangulare, tubular- cilindrice). în epoca medievală, ornamentarea cahlelor era bogată: pasari, lei rampanţi încoronaţi, Melusina, Manticora, Sf.Gheorghe, călăreţi în turnir, diferite blazoane etc. ] [1.2.3]Cahlă [ Placă de lut ars, smălţuită sau nu, folosită la construirea sobelor. Decorată (reprezentări heraldice, motive zoomorfe, antropomorfe). Utilizată şi ca piesă ornamentală de interior. Uneori îmbrăca forme speciale (circulare, rectangulare, tubular- cilindrice). în epoca medievală, ornamentarea cahlelor era bogată: pasari, lei rampanţi încoronaţi, Melusina, Manticora, Sf.Gheorghe, călăreţi în turnir, diferite blazoane etc. ] [1.2.3]
Capitel de sobă [ ] [1.2.4]
Cheie de boltă [ Element arhitectonic, situat în punctul cel mai înalt al unei bolţi sau al unui arc. Asigură coeziunea tuturor bolţarilor. ] [1.2.5]
Chiuvetă [ ] [1.2.6]
Consolă [ 1) Capătul liber al unei grinzi care iese în afara încastrării. 2) Element de construcţie în formă de cadru triunghiular, trapezoidal, legat de un suport astfel încât să poata fi încărcat cu sarcini pe latura superioară, orizontală. ] [1.2.7]
Collapse <b>Material de construcţie</b> [ ] [1.2.8]Material de construcţie [ ] [1.2.8]
Collapse <b>Perete</b> [ ] [1.2.9]Perete [ ] [1.2.9]
Pilă [ 1) Instrument de meşteşugar. 2) Stâlp masiv de zidarie, care preia presiunile verticale sau laterale ale unor elemente suspendate. ] [1.2.10]
Plafon [ ] [1.2.11]
Postament [ ] [1.2.12]
Prag [ ] [1.2.13]
Collapse <b>Echipament militar</b> [2]Echipament militar [2]
Collapse <b>Figurină Cucuteni B</b> [ în linii generale, figurinele Cucuteni B continuă stilizarea trăsăturilor din faza A-B. ] [3]Figurină Cucuteni B [ în linii generale, figurinele Cucuteni B continuă stilizarea trăsăturilor din faza A-B. ] [3]
Collapse <b>Figurină</b> [ ] [3.1]Figurină [ ] [3.1]
Collapse <b>Cap de figurină</b> [ ] [3.1.1]Cap de figurină [ ] [3.1.1]
Figurină "en violon" [ De acest tip o figurină din argint (cultura Cucuteni) care reprezintă cea mai veche piesă de argint descoperită în România. ] [3.1.2]
Collapse <b>Figurină antropomorfă</b> [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [3.1.3]Figurină antropomorfă [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [3.1.3]
Cap de figurină antropomorfă [ ] [3.1.3.1]
Figurină de tanagra [ ] [3.1.3.2]
Collapse <b>Figurină feminină</b> [ ] [3.1.3.3]Figurină feminină [ ] [3.1.3.3]
Collapse <b>Figurină masculină</b> [ Foarte rare. ] [3.1.3.4]Figurină masculină [ Foarte rare. ] [3.1.3.4]
Figurină tip "tesalic" [ Cultura Gumelniţa. ] [3.1.3.5]
Figurină tip Folteşti [ Formă mai grosolană, schematizată, corp ca un cub şi gât lung şi puţin curb terminat într-un fel de cap nedefinit. ] [3.1.3.6]
Collapse <b>Figurină tip Gârla Mare</b> [ ] [3.1.3.7]Figurină tip Gârla Mare [ ] [3.1.3.7]
Collapse <b>Figurină tip Gumelniţa</b> [ ] [3.1.3.8]Figurină tip Gumelniţa [ ] [3.1.3.8]
Figurină tip Hamangia [ ] [3.1.3.9]
Collapse <b>Figurină tip Precucuteni</b> [ ] [3.1.3.10]Figurină tip Precucuteni [ ] [3.1.3.10]
Figurină tip Vinca [ Un exemplar deosebit, descoperit la Turdaş, are capul înconjurat de o aureolă radiată. Tot în cultura Vinca, la Verbicioara, s-a descoperit o figurină foarte stilizată, plată, cu un fel de "ferestre". ] [3.1.3.11]
Piesă antropomorfă de aur [ Două piese descoperite la Moigrad, cultura Bodrogkeresztur. ] [3.1.3.12]
Statuetă scitică [ La Năeni, un grup statuar de bronz: o zeiţă călare pe o leoaică, cu câte un acolit de o parte şi de alta. ] [3.1.3.13]
Figurină Cucuteni A [ Dintre caracteristicile generale (care nu exclud desigur variantele), menţionăm: statueta Cucuteni A este modelată fără trăsături precise ale capului (o simplă prelungire a gâtului). Fără braţe, doar umerii profilaţi. Corpul redat mai aproape de linia reală feminină, arcuirea coapselor şi şoldurilor fiind puternică. Ornamentare incizată, după părţile corpului. Uneori apar coliere, brâuri, chiar părul. O figurină de la Truşeşti are în faţă un triplu colier, iar la spate părul este modelat într-o fâşie până la talie. ] [3.1.4]
Figurină Cucuteni AB [ în fazele A-B şi B, figurina feminină cucuteniană are un cap individualizat, cu nasul puternic reliefat "en bec d`oiseau" . Adeseori modelate braţele. Corpul este de data aceasta schematizat, stilizat, mai plat, umerii perforaţi. Arcuirea coapselor şi soldurilor mult mai puţin accentuată, silueta fiind suplă şi înaltă. Picioarele se umflă uşor a doua oară cam în dreptul muşchilor gemeni, apoi se subţiază. Sânii sunt redaţi prin două pastile, uneori mai mari. Ornamentarea a renunţat, treptat, la incizare şi devine pictată (linii, benzi). ] [3.1.5]
Figurină masculină cu braţe [ Cucuteni B, descoperită la Drăguşeni. ] [3.1.6]
Collapse <b>Figurină zoomorfă</b> [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [3.1.7]Figurină zoomorfă [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [3.1.7]
Collapse <b>Greutate de cântar</b> [4]Greutate de cântar [4]
Collapse <b>Îmbrăcăminte</b> [5]Îmbrăcăminte [5]
Collapse <b>Accesoriu de îmbrăcăminte</b> [ ] [5.1]Accesoriu de îmbrăcăminte [ ] [5.1]
Aplică vestimentară [ ] [5.1.1]
Bumb [ ] [5.1.2]
Collapse <b>Buton</b> [ ] [5.1.3]Buton [ ] [5.1.3]
Collapse <b>Centură</b> [ ] [5.1.4]Centură [ ] [5.1.4]
Collapse <b>Aplică de centură</b> [ De ex., în tezaurul de la Apahida, sec.5 p.Chr. ] [5.1.4.1]Aplică de centură [ De ex., în tezaurul de la Apahida, sec.5 p.Chr. ] [5.1.4.1]
Ataşă de spadă [ ] [5.1.4.2]
Balteus [ Tip de centură în diagonală, de care atârna spada, pumnalul; epoca romană. ] [5.1.4.3]
Centură cu astragale [ De origine ilirică. Sec.2-1 a.Chr. Terminată la capete cu două verigi triunghiulare, una având buton de prindere. ] [5.1.4.4]
Centură îngustă [ ] [5.1.4.5]
Centură lată de bronz [ Din bronz, bogat decorată: ghirlande, roţi solare, cercuri concentrice, triunghiuri haşurate. De ex. la Guşteriţa. ] [5.1.4.6]
Cingulum [ Centură (cingătoare) romană, din piele şi părţi de metal, uneori ornamentată; lată, cu catarama mare, de obicei de bronz. La Buciumi, la Sucidava. ] [5.1.4.7]
Collapse <b>Garnitură de centură</b> [ ] [5.1.4.8]Garnitură de centură [ ] [5.1.4.8]
Collapse <b>Cataramă de centură</b> [ ] [5.1.4.8.1]Cataramă de centură [ ] [5.1.4.8.1]
Cataramă avarică [ Sec.7-8. Cataramă simplă dreptunghiulară. ] [5.1.4.8.1.1]
Collapse <b>Cataramă circulară</b> [ Cu spin median. ] [5.1.4.8.1.2]Cataramă circulară [ Cu spin median. ] [5.1.4.8.1.2]
Cataramă cordiformă [ ] [5.1.4.8.1.3]
Collapse <b>Cataramă cu capete de pasăre</b> [ Are formă specifică; catarama propriu-zisă ovală, de pe laturile ei plecând două capete de pasăre cu ochi incizaţi, cu placă fixă lungă şi îngustă. Capătul la centură are formă de T. Datată în sec.7 p.Chr. (exemple la Histria, Sărata Monteoru, dar şi în morminte avare din sec.7 p.Chr.) ] [5.1.4.8.1.4]Cataramă cu capete de pasăre [ Are formă specifică; catarama propriu-zisă ovală, de pe laturile ei plecând două capete de pasăre cu ochi incizaţi, cu placă fixă lungă şi îngustă. Capătul la centură are formă de T. Datată în sec.7 p.Chr. (exemple la Histria, Sărata Monteoru, dar şi în morminte avare din sec.7 p.Chr.) ] [5.1.4.8.1.4]
Cataramă cu inel şi spin turnate [ şI PLACA DINTR-O SINGURă BUCATă - sec.4-5 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.5]
Cataramă cu limbă de centură [ De ex., la Apahida, în mormânt princiar germanic, sec.5 p. Chr. ] [5.1.4.8.1.6]
Cataramă cu placă dreptunghiulară [ Din trei bucăţi: ramă, placă avers şi placă revers. ] [5.1.4.8.1.7]
Cataramă cu placa fixă [ Cataramă dintr-un singur corp, deci cu placa fixă, alungită, frumoasă prin decorul ajurat. De ex., La Histria, Sărata Monteoru, sec.7 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.8]
Cataramă cu placă in formă de rinichi [ ] [5.1.4.8.1.9]
Cataramă cu placa in formă de scut [ ] [5.1.4.8.1.10]
Cataramă cu placă ovală [ ] [5.1.4.8.1.11]
Cataramă cu placă romboidală turnată [ Placa din două bucăţi decorată în relief. ] [5.1.4.8.1.12]
Cataramă cu placa triunghiulară [ PENTRU FIXARE ] [5.1.4.8.1.13]
Cataramă cu verigă dublă [ ] [5.1.4.8.1.14]
Cataramă cu verigă şi cârlig [ ] [5.1.4.8.1.15]
Cataramă cu verigă simplă şi spin [ ] [5.1.4.8.1.16]
Cataramă dublă [ ] [5.1.4.8.1.17]
Cataramă în formă de d [ ] [5.1.4.8.1.18]
Cataramă în formă de liră [ Cu patru compartimente. Sec.11, tip peceneg. ] [5.1.4.8.1.19]
Cataramă inelară [ ] [5.1.4.8.1.20]
Cataramă ovală cu baza dreaptă [ ] [5.1.4.8.1.21]
Cataramă policromă [ Ornamentată în stil policrom. Fie cu placa dreptunghiulară din două bucăţi şi spin, fie cu placa în formă de rinichi, fie placa ovală. ] [5.1.4.8.1.22]
Cataramă prosopomorfă [ Bizantină, sec.7 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.23]
Cataramă sarmatică [ De argint, de ex. la Mihăieşti, la Roşiorii de Vede. ] [5.1.4.8.1.24]
Cataramă tip bulb [ ] [5.1.4.8.1.25]
Cataramă tip Siracusa [ Cataramă cu partea anterioară ovală, cu placă fixă (în acelaşi corp) de forma unui scut, mai mică decât catarama, relativ rotundă, ornamentată. Rare în România. Datate în sec.7 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.26]
Inel de cataramă [ Tezaurul de la Apahida, sec.5 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.27]
Placă de cataramă [ ] [5.1.4.8.1.28]
Collapse <b>Spin de cataramă</b> [ ] [5.1.4.8.1.29]Spin de cataramă [ ] [5.1.4.8.1.29]
Limbă de centură [ Detaliu de piesă de costum, caracteristic populaţiilor nomade. De obicei din metal, de forma unui dreptunghi oblong, cu un capăt rotunjit. Cel mai cunoscut tip - cel avar, cu decor geometric în relief plat. împreună cu aplica de centură formează o garnitură caracteristică sec.6-7 p.Chr. ] [5.1.4.8.2]
Placă de centură [ ] [5.1.4.8.3]
Pandantiv de centură [ Piesă decorativă suspendată de centură. ] [5.1.4.9]
Copcă [ ] [5.1.5]
Collapse <b>Faleră</b> [ Element de podoabă, discoidal, de obicei din metal preţios, folosit ca aplică de costum, de harnaşament, ca ornament de fibulă sau în grupuri de mai multe piese (în coliere). La Surcea - faleră cu reprezentarea Cavalerului Trac. ] [5.1.6]Faleră [ Element de podoabă, discoidal, de obicei din metal preţios, folosit ca aplică de costum, de harnaşament, ca ornament de fibulă sau în grupuri de mai multe piese (în coliere). La Surcea - faleră cu reprezentarea Cavalerului Trac. ] [5.1.6]
Collapse <b>Fibulă</b> [ Agrafă, folosită în antichitate la prinderea veşmintelor ( cu rol practic şi ornamental). Formată dintr-un arc, un resort, un ac, un picior, şi un dispozitiv de fixare a acului (placa, portagrafa). Folosită un timp foarte îndelungat, din epoca bronzului până în cea a migraţiilor (sec.7 p.Chr.). Tipuri foarte numeroase. ] [5.1.7]Fibulă [ Agrafă, folosită în antichitate la prinderea veşmintelor ( cu rol practic şi ornamental). Formată dintr-un arc, un resort, un ac, un picior, şi un dispozitiv de fixare a acului (placa, portagrafa). Folosită un timp foarte îndelungat, din epoca bronzului până în cea a migraţiilor (sec.7 p.Chr.). Tipuri foarte numeroase. ] [5.1.7]
Ac de fibulă [ ] [5.1.7.1]
Arc de fibulă [ ] [5.1.7.2]
Fibulă "a navicella" [ ] [5.1.7.3]
Fibulă "clepsidră" [ La Enisala, Hallstatt. Fibulă din sârmă de bronz, cu trei bucle distanţate şi picior lăţit, în formă de clepsidră, înalt şi uşor bombat pe o faţă. ] [5.1.7.4]
Collapse <b>Fibulă "digitată"</b> [ Din bronz sau argint. Tipuri şi variante numeroase. Discuţii asupra originii lor: germanică, slavă, bizantină. Totuşi, cea mai argumentată teză este cea a originii bizantine, la Dunărea de Jos. ] [5.1.7.5]Fibulă "digitată" [ Din bronz sau argint. Tipuri şi variante numeroase. Discuţii asupra originii lor: germanică, slavă, bizantină. Totuşi, cea mai argumentată teză este cea a originii bizantine, la Dunărea de Jos. ] [5.1.7.5]
Collapse <b>Fibulă "digitată" a</b> [ Fibulă cu placa capului semicirculară, pe care sunt " degetele", arcul curbat, placa piciorului trapezoidală, a cărei parte superioară este lăţită şi depărtată de marginile arcului, terminându-se cu un cap stilizat de animal. Frumos executată şi decorată. Ca exemple: fibula I (mare) de la Histria (seria Rovine-Arcar-Histria-Artek), Sremski-Karlovici (Rovine), Arcar, Kerci. Sec.7 p.Chr. ] [5.1.7.5.1]Fibulă "digitată" a [ Fibulă cu placa capului semicirculară, pe care sunt " degetele", arcul curbat, placa piciorului trapezoidală, a cărei parte superioară este lăţită şi depărtată de marginile arcului, terminându-se cu un cap stilizat de animal. Frumos executată şi decorată. Ca exemple: fibula I (mare) de la Histria (seria Rovine-Arcar-Histria-Artek), Sremski-Karlovici (Rovine), Arcar, Kerci. Sec.7 p.Chr. ] [5.1.7.5.1]
Fibulă "digitată" a/b [ Fibulă care are placa piciorului rombo-trapezoidală, îmbinând elemente din grupele A şi B. ] [5.1.7.5.2]
Fibulă "digitată" b [ Fibulă cu placa de picior romboidală alungită, cu lăţimea părţii superioare a plăcii aproape egală cu cea a arcului. Cuprinde fibule de tipul din Transilvania (sec.5 p.Chr.); Domolospuszta (sec.5 p.Chr.); Cordoş (sec.6 p.Chr.); şeica Mică (sec.6 p.Chr.). ] [5.1.7.5.3]
Fibulă "digitată" Diergardt-Kofler-Coşoveni [ Un tip intermediar, între tipul A (Histria-Artek) şi tipul Diergardt-Kofler-Coşoveni, ar putea fi, eventual, fibula " digitată" de la Drăcşini, Botoşani. ] [5.1.7.5.4]
Fibulă tip Ipoteşti-Cândeşti [ Variantă aflată evolutiv între fibula digitata tip A/B (cu placa piciorului rombică) şi fibula tip Coşoveni (asemănătoare prin arcurile, mai mici şi laterale, între arc şi piciorul rombic). S-a mai descoperit şi o subvariantă miniaturală. ] [5.1.7.5.5]
Collapse <b>Fibulă "ochelari"</b> [ Din două mari spirale de bronz, în formă de 8; de ex. cele din depozitul de la Partoş, Alba. Sau de la Vinţu de Jos, sec.7 a.Chr. ] [5.1.7.6]Fibulă "ochelari" [ Din două mari spirale de bronz, în formă de 8; de ex. cele din depozitul de la Partoş, Alba. Sau de la Vinţu de Jos, sec.7 a.Chr. ] [5.1.7.6]
Fibulă "trompetă" [ Barboşi, în mediu dacic. ] [5.1.7.7]
Collapse <b>Fibulă celtică</b> [ ] [5.1.7.8]Fibulă celtică [ ] [5.1.7.8]
Collapse <b>Fibulă Certosa</b> [ ] [5.1.7.9]Fibulă Certosa [ ] [5.1.7.9]
Collapse <b>Fibulă cu "liră"</b> [ Sec.7 p.Chr. Sărata-Monteoru (dar şi Pergam, Kiev, Feherto, seria Daumen-Kellaren). ] [5.1.7.10]Fibulă cu "liră" [ Sec.7 p.Chr. Sărata-Monteoru (dar şi Pergam, Kiev, Feherto, seria Daumen-Kellaren). ] [5.1.7.10]
Fibulă cu caboşon [ ] [5.1.7.11]
Fibulă cu cap triunghiular şi picior rombic [ Numai două fibule de acest tip descoperite în România: la Botoşani (necropolă sec.5 p.Chr.) şi la Roman. Din bronz, în tipar, plăcile prevăzute cu ornament încrustat tip "Keilschnitt" . Analogii în Crimeea. ] [5.1.7.12]
Fibulă cu cap zoomorf [ Celtică, sec.4 a.Chr. ] [5.1.7.13]
Fibulă cu disc [ începând cu Hallstatt B2, în unele depozite de bronzuri (la Sebeş), sec.8 a.Chr. La Geoagiu s-a descoperit şi un tipar de turnat astfel de fibule. De provenienţă nordică. Placa fibulei are forma unui disc circular, uşor concav (spaţiul pentru ac sub picior), decorată cu două frumoase volute. ] [5.1.7.14]
Fibulă cu mască antropomorfă [ Fibulă cu figuri feminine, interpretate uneori ca Bendis ( exemplarele de la Bălăneşti şi Coada Malului, în mediu geto- dacic). La Tene târziu, faza a treia. ] [5.1.7.15]
Collapse <b>Fibulă cu noduri şi scut</b> [ De ex. fibula dacică de argint, cu noduri şi cu scut triunghiular, descoperită la Mediaş. ] [5.1.7.16]Fibulă cu noduri şi scut [ De ex. fibula dacică de argint, cu noduri şi cu scut triunghiular, descoperită la Mediaş. ] [5.1.7.16]
Collapse <b>Fibulă cu piciorul întors pe arc</b> [ ] [5.1.7.17]Fibulă cu piciorul întors pe arc [ ] [5.1.7.17]
Collapse <b>Fibulă cu piciorul întors pe dedesubt</b> [ Cu piciorul întors pe dedesubt şi înfăşurat. Foarte multe variante şi subvariante. ] [5.1.7.18]Fibulă cu piciorul întors pe dedesubt [ Cu piciorul întors pe dedesubt şi înfăşurat. Foarte multe variante şi subvariante. ] [5.1.7.18]
Fibulă "arcuş de vioară" [ Un tip interesant, înrudit cu tipul Unter-Radl, în depozitul de la Ghirişu Român, jud.Cluj. ] [5.1.7.18.1]
Fibulă "lingură" [ Din argint, cu placa de la resort în formă de lingură, uşor concavă, arcul lung, relativ lăţit, ornamentat cu nervuri, portagrafa lungă, din placă îndoită prin ciocănire pornind din piciorul fibulei. Numite şi tip Nauheim, au fost considerate de origine celtică, dar folosite şi de daci. Descoperiri la Tinosul, Poiana, Remetea, şeica-Mică, Peteni. La Tene târziu, faza a treia. ] [5.1.7.18.2]
Fibulă cu "scut" [ Cu scut sau cu placă, rombică sau triunghiulară, ornamentată sau nu, combinată cu nodozităţi sau nu ş.a. La Tene târziu, faza a doua. ] [5.1.7.18.3]
Collapse <b>Fibulă cu nodozităţi</b> [ Facută dintr-o singură bucată de metal, lucrată cu ciocanul. Din îndoitură s-a format arcul. Resortul este din spirale înfăşurate în jurul unei tije. Arcul e lat, îngustându-se spre picior, având nodozităţi (noduri) inelare (de obicei patru mai mari, dar şi noduri mici intermediare) şi decor din incizii. La Tene târziu, prima fază. ] [5.1.7.18.4]Fibulă cu nodozităţi [ Facută dintr-o singură bucată de metal, lucrată cu ciocanul. Din îndoitură s-a format arcul. Resortul este din spirale înfăşurate în jurul unei tije. Arcul e lat, îngustându-se spre picior, având nodozităţi (noduri) inelare (de obicei patru mai mari, dar şi noduri mici intermediare) şi decor din incizii. La Tene târziu, prima fază. ] [5.1.7.18.4]
Fibulă cu portagrafa înaltă [ Cu portagrafa înaltă şi lată. Arcul este trapezoidal, sau semicircular. Sec.2-3 p.Chr. ] [5.1.7.18.5]
Collapse <b>Fibulă dacică</b> [ Variante: - cu arc mai mult sau mai puţin pronunţat (la Ceheţel, din argint); - cu nodozităţi, de argint (Ceheţel); - chiar fibula-lingură (asa zisă Nauheim) de argint; - diferite variante ale fibulei cu piciorul întors, ş.a. ] [5.1.7.18.6]Fibulă dacică [ Variante: - cu arc mai mult sau mai puţin pronunţat (la Ceheţel, din argint); - cu nodozităţi, de argint (Ceheţel); - chiar fibula-lingură (asa zisă Nauheim) de argint; - diferite variante ale fibulei cu piciorul întors, ş.a. ] [5.1.7.18.6]
Collapse <b>Fibulă gotică</b> [ Multe variante. Tipul obişnuit - cu arc semicircular, picior întors. Uneori piciorul este trapezoidal-triunghiular. Poate avea arcul lat cu nervură mediană. Sau cu piciorul împreună cu placa, distanţate de corp. ] [5.1.7.18.7]Fibulă gotică [ Multe variante. Tipul obişnuit - cu arc semicircular, picior întors. Uneori piciorul este trapezoidal-triunghiular. Poate avea arcul lat cu nervură mediană. Sau cu piciorul împreună cu placa, distanţate de corp. ] [5.1.7.18.7]
Collapse <b>Fibulă cu balama</b> [ Sec.2-3 p.Chr. Corp drept, lat, cu creastă mediană, piciorul din placă lată, terminat în buton conic şi portagrafă lată şi înaltă. Are un semidisc la capătul de la resort. ] [5.1.7.18.7.1]Fibulă cu balama [ Sec.2-3 p.Chr. Corp drept, lat, cu creastă mediană, piciorul din placă lată, terminat în buton conic şi portagrafă lată şi înaltă. Are un semidisc la capătul de la resort. ] [5.1.7.18.7.1]
Collapse <b>Fibulă cu semidisc</b> [ Diferite variante, din epoca romană până în prefeudală. Fibule de acest tip sunt confecţionate din bronz şi din argint, cu semidisc (sau placa de la cap semicurculară) simplu sau ornamentat pe margini, cu arc scurt curbat, cu placa de la picior trapezoidală, mai mult sau mai puţin accentuată. Pot avea dublu resort. ] [5.1.7.18.7.2]Fibulă cu semidisc [ Diferite variante, din epoca romană până în prefeudală. Fibule de acest tip sunt confecţionate din bronz şi din argint, cu semidisc (sau placa de la cap semicurculară) simplu sau ornamentat pe margini, cu arc scurt curbat, cu placa de la picior trapezoidală, mai mult sau mai puţin accentuată. Pot avea dublu resort. ] [5.1.7.18.7.2]
Fibulă gotică tip I a [ Corp cu lungime medie (3,4 - 4,5 cm), cu arcuire asimetrică, resort simplu cu 2-3 spirale laterale, picior întors şi subţiat înfăşurat o dată sau de două ori. Sec.4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.3]
Fibulă gotică tip I b [ Asemănător cu tipul I, dar segmentul pentru înfaşurarea piciorului este lat, înfasurat o data şi despicat în trei fâşii. Resortul mai mare. Sec.4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.4]
Fibulă gotică tip I c [ Cu placă romboidală la picior, corp lat uşor înălţat, picior întors şi înfăşurat subţire de 2-3 ori. Resort din 4-6 spirale. ] [5.1.7.18.7.5]
Fibulă gotică tip I d [ Fibulă cu picior lung şi resort din 5-6 spirale. Sec.4-5 p. Chr. ] [5.1.7.18.7.6]
Fibulă gotică tip II [ Cu teacă laterală (piedica) pe toată lungimea piciorului, corp şi picior late, arc înalt. Sec.4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.7]
Fibulă gotică tip III [ Fibulă (de argint), cu semidisc şi picior romboidal. Sec.4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.8]
Fibulă gotică tip IV [ Are portagrafă înaltă, cu corp masiv, carenat median, piciorul îngustându-se. Sec.3-4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.9]
Fibulă în formă de ancoră [ La Vârtopu, Soporu de Câmpie, Aţel. La Aţel, de argint, sec. 2-3 p.Chr. are la bază două plăcuţe drepte laterale acoperind spiralele resortului. Braţele curbate ale ancorei, groase, se termină în butoni mici. La extremitatea piciorului este un buton mare. Două aripioare laterale, rotunde, la punctul de întâlnire între corp şi picior. Ornamentată. Răspândită în Balcani, probabil origine tracică. Astfel de fibule apar prinse la capetele unor coliere (Artchar). ] [5.1.7.18.8]
Fibulă în formă de t [ Romană timpurie. Se află la baza fibulelor-arbaletă. ] [5.1.7.18.9]
Collapse <b>Fibulă romană</b> [ Cu multe variante (tipuri). ] [5.1.7.18.10]Fibulă romană [ Cu multe variante (tipuri). ] [5.1.7.18.10]
Fibulă sarmatică [ Arcul şi piciorul sunt în continuare, nu sunt separate (sau altfel spus piciorul în continuarea corpului). Piciorul se lăţeşte uşor triunghiular. Portagrafa este întoarsă pe dedesubt, dar placa este distanţată de picior, cu fir înfăşurat de două- patru ori. ] [5.1.7.18.11]
Fibulă cu placă oval-ascuţită [ Placa are formă ovală, lunguiaţă, ascuţită (ca o lanţetă), la capăt o prelungire (din turnare) în fir spiralic. Un frumos exemplar în depozitul de la Cincu. ] [5.1.7.19]
Fibulă cu placă triunghiulară [ ] [5.1.7.20]
Collapse <b>Fibulă cu resort</b> [ ] [5.1.7.21]Fibulă cu resort [ ] [5.1.7.21]
Fibulă miniaturală tip "slav" [ De fapt în mediu autohton. La Tei, Dămăroaia, Soldat Ghivan, sec.7 p.Chr. ] [5.1.7.22]
Fibulă passementerie [ Unul dintre cele mai frumoase tipuri de fibule, având un mare disc spiralic în dreptul portagrafei şi discuri spiralice mai mici pe arc. Arcul este format din mai multe fire alăturate plat, legate prin inele (de obicei trei). De ex. la Suseni, sec. 12 a.Chr. Două exemplare frumoase, în depozitul de la Rafaila, Hallstatt B1, sec,10 a.Chr. O fibulă aproape întreagă, în depozitul de la Bârlad, sec.9 a.Chr. ] [5.1.7.23]
Fibulă Peschiera [ La Cernatu, în asezarea hallstattiană Mediaş. ] [5.1.7.24]
Fibulă pomeraniană [ ] [5.1.7.25]
Fibulă simplă cu arc [ ] [5.1.7.26]
Fibulă tip egeic [ Cultura Cozia-Brad, sec.10-9 a.Chr. (la Brad). ] [5.1.7.27]
Fibulă tip norico-panonic [ Sec.1 p.Chr. Tip Doppelknopf A 236. ] [5.1.7.28]
Fibulă tip Poiana [ La Poiana. Hallstatt mijlociu. ] [5.1.7.29]
Fibulă tip tracic [ ] [5.1.7.30]
Fibulă zoomorfă [ Un exemplu este fibula cu cap de leu, de la şimleu Silvaniei. De amintit şi fibula în formă de pasăre de pradă, de la Pietroasa. ] [5.1.7.31]
Fibulă-faleră [ La Herastrău-Bucureşti, s-a descoperit un tezaur dacic de argint din sec.1 p.Chr., care cuprindea două fibule-falere discoidale, cu câte un medalion ciocănit în relief cu o efigie umană, probabil feminină. ] [5.1.7.32]
Picior de fibulă [ ] [5.1.7.33]
Placă de fibulă [ ] [5.1.7.34]
Resort de fibulă [ ] [5.1.7.35]
Închizătoare pentru lenjerie de corp [ ] [5.1.8]
Nasture [ ] [5.1.9]
Pafta [ încheietoare ornamentală, de obicei din metal, la cingători, caracteristică epocii medievale. De ex. la Ester, jud. Constanţa. ] [5.1.10]
Caftan [ Manta orientală, albă, lungă, largă, împodobită cu fire de mătase sau aur, cu blană, purtată de boierii şi domnitorii români. ] [5.2]
Mantie [ ] [5.3]
Collapse <b>Rochie</b> [ ] [5.4]Rochie [ ] [5.4]
Collapse <b>Încălţăminte</b> [6]Încălţăminte [6]
Collapse <b>Inscripţie</b> [ Text, gravat pe piatră, metal, lemn, având scopul de a consacra memoria unor persoane, a unor evenimente etc. ] [7]Inscripţie [ Text, gravat pe piatră, metal, lemn, având scopul de a consacra memoria unor persoane, a unor evenimente etc. ] [7]
Altar cu inscripţie [ ] [7.1]
Arhitravă cu inscripţie [ ] [7.2]
Collapse <b>Cărămidă cu inscripţie</b> [ ] [7.3]Cărămidă cu inscripţie [ ] [7.3]
Cip [ Bloc de piatră, rotund sau paralelipipedic, folosit pentru a marca distanţele, ca stâlp de hotar sau ca stâlp miliar, dar şi ca piatră funerară (cu sau fără inscripţie). ] [7.4]
Coloană cu inscripţie [ ] [7.5]
Cornişă cu inscripţie [ ] [7.6]
Decret [ ] [7.7]
Diplomă militară [ Document înscris pe două tăbliţe de bronz prin care se acordă "civitas romana" (cetăţenie romană) şi "ius conubii" ( legalizarea căsătoriei) soldaţilor, la încheierea serviciului militar. Practică începută în vremea lui Claudius. ] [7.8]
Ediculă cu inscripţie [ ] [7.9]
Filacteră [ 1)Fâşie (bucată) de pergament cu versete biblice, purtată ca talisman de vechii evrei. în timpul rugăciunii, era pusă pe frunte şi pe braţul stâng. 2)Inscripţie în formă de banderolă ( pe monumente). Interesantă este descoperirea la Sărata-Monteoru, în mediul culturii Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti, sec.6-7 p.Chr., a unei filactere din sticlă, în teacă de argint. ] [7.10]
Inel cu inscripţie [ Un inel cu inscripţie (Omharus) şi alt inel cu o monogramă ( cu acelaşi nume), s-au descoperit la Apahida (mormânt princiar german, sec.5 p.Chr. ] [7.11]
Inscripţie cu relief [ ] [7.12]
Inscripţie funerară [ ] [7.13]
Inscripţie militară [ ] [7.14]
Collapse <b>Inscripţie onorifică</b> [ ] [7.15]Inscripţie onorifică [ ] [7.15]
Collapse <b>Inscripţie runică</b> [ ] [7.16]Inscripţie runică [ ] [7.16]
Medalion cu inscripţie [ ] [7.17]
Miliar [ Bornă (stâlp) aşezat de-a lungul şoselelor romane, pentru a indica distanţele de la o localitate la alta. De obicei, are o inscripţie care precizează numele împăratului sau guverantorului în vremea caruia s-a efectuat construirea sau repararea drumului, distanţa în mii de paşi (de unde numele) faţă de o localitate. ] [7.18]
Monument funerar cu inscripţie [ ] [7.19]
Mozaic cu inscripţie [ ] [7.20]
Opaiţ cu inscripţie [ ] [7.21]
Piatră de mormânt cu inscripţie şi relief [ ] [7.22]
Pisanie [ Inscripţie pictată sau săpată care se aşază de obicei pe faţada unei cladiri (monument), deasupra intrării principale. Uneori tratată artistic, mai ales când este realizată în piatră. Poate avea caracter votiv. ] [7.23]
Sarcofag cu inscripţie [ ] [7.24]
Sarcofag cu inscripţie şi reliefuri [ ] [7.25]
Collapse <b>Stelă</b> [ Lespede de piatră, gravată sau/şi sculptată, cu inscripţii şi/sau cu reliefuri, având rol votiv, funerar, onorific, administrativ, aşezată într-un loc public, la un monument, la un mormânt. Stelele sunt de mai multe tipuri şi variante. ] [7.26]Stelă [ Lespede de piatră, gravată sau/şi sculptată, cu inscripţii şi/sau cu reliefuri, având rol votiv, funerar, onorific, administrativ, aşezată într-un loc public, la un monument, la un mormânt. Stelele sunt de mai multe tipuri şi variante. ] [7.26]
Tabletă cu semne pictografice [ Trei plăcuţe de lut ars, cu semne pictografice, descoperite la Tărtăria, în mediu Vinca-Turdaş, eneolitic. Tabliţele sunt de tip mesopotamian: una reprezentând o scenă de vânatoare schematizată; celelalte două au suprafeţele acoperite de semne dispuse în registre, interpretate drept elemente de scriere rudimentară pictografică (asociată scrierii pictografice din Mesopotamia, perioada predinastică, cultura Uruk III-Djemdet Nasr). Apartenenţa la cultura Vinca-Turdaş, ramâne încă subiect controversat. ] [7.27]
Tăbliţă cerată [ ] [7.28]
Tabula ansata [ Un tip de ancadrament de formă dreptunghiulară, cu două ataşe pe laturile înguste. Reproduce forma tablei de bronz cu ataşe laterale de fixare, pe care se gravau inscripţii. Tabula ansata a devenit specifică în sculptura romană, pe sarcofage sau pe monumente. ] [7.29]
Terminus [ Stâlp sau stelă, militară sau civilă, care marchează limitele unui teritoriu sau proprietăţi. Exemple bine cunoscute, de ex. în Dobrogea : "Horothesia consularului Laberius Maximus" (care fixa în sec.2 p.Chr. hotarele teritoriului rural al Histriei); terminus-ul privitor la pământurile deţinute de " civitas Ausdecensium"; un stâlp al prefectului flotei dunărene Vindius Verianus, care delimitează teritoriul Buteridavei de proprietatea Messiei Pudentilla. ] [7.30]
Vas cu inscripţie [ în afară de celebrul vas cu inscripţie "Decebalus per ...", la Ocniţa-Vâlcea, s-a descoperit un vas cu inscripţia în greacă: "regele Thiamarkos a făcut". ] [7.31]
Collapse <b>Însemn de autoritate</b> [8]Însemn de autoritate [8]
Collapse <b>Buzdugan</b> [ Maciucă (ghioagă) de bronz, de fier, cu măciulie în ţinte, folosită ca armă de luptă. ] [8.1]Buzdugan [ Maciucă (ghioagă) de bronz, de fier, cu măciulie în ţinte, folosită ca armă de luptă. ] [8.1]
Cilindru sigilar [ ] [8.2]
Coroană [ O coroană de aur cu pietre pretioase, în mormântul hunic de la Conţeşti. ] [8.3]
Collapse <b>Diademă</b> [ ] [8.4]Diademă [ ] [8.4]
Engolpion [ însemn ierarhic şi podoabă rituală. Are forma unei cruci sau iconiţe, de obicei din metal preţios, smălţuită, cu pietre preţioase, bogat împodobită. Pe faţa engolpionului este uneori reprezentat Isus Hristos, răstignit. Folosit ca semn distinctiv al arhiereilor bisericii ortodoxe. ] [8.5]
Jilţ [ ] [8.6]
Collapse <b>Sceptru</b> [ însemn personal de autoritate, în formă de baston scurt decorat cu simboluri. ] [8.7]Sceptru [ însemn personal de autoritate, în formă de baston scurt decorat cu simboluri. ] [8.7]
Collapse <b>Sigiliu</b> [ 1) Obiect alcătuit dintr-o placă pe care este gravată o inscripţie, o emblemă, o efigie. Se aplica pe acte, ca dovadă a autenticităţii. 2) Se întelege şi semnul imprimat prin aplicarea sigiliului. 3) Pecete de ceară pe care s-a aplicat o ştampilă. ] [8.8]Sigiliu [ 1) Obiect alcătuit dintr-o placă pe care este gravată o inscripţie, o emblemă, o efigie. Se aplica pe acte, ca dovadă a autenticităţii. 2) Se întelege şi semnul imprimat prin aplicarea sigiliului. 3) Pecete de ceară pe care s-a aplicat o ştampilă. ] [8.8]
Collapse <b>Ştampilă</b> [ ] [8.9]Ştampilă [ ] [8.9]
Collapse <b>Stemă</b> [ Semn convenţional distinctiv, însemn al unei ţări, al unui oraş sau domeniu feudal, al unei case nobiliare, dinastii ( ornamentat). ] [8.10]Stemă [ Semn convenţional distinctiv, însemn al unei ţări, al unui oraş sau domeniu feudal, al unei case nobiliare, dinastii ( ornamentat). ] [8.10]
Vârf scitic de sceptru [ Poate capăt de stindard ? ] [8.11]
Collapse <b>Instalaţie</b> [9]Instalaţie [9]
Collapse <b>Apeduct</b> [ ] [9.1]Apeduct [ ] [9.1]
Collapse <b>Cuptor</b> [ ] [9.2]Cuptor [ ] [9.2]
Collapse <b>Hipocaust</b> [ Sistem de încălzire centrală, în subsol; o reţea de canale sub pardoseală prin care circula aerul supraîncălzit întreţinut de un cuptor. Planşeul este suspendat pe picioare (suspensurae). Aerul circula prin conducte de ţiglă (tubuli), sau prin ţigle cu protuberanţe (tegulae mammatae) spre etaje. ] [9.3]Hipocaust [ Sistem de încălzire centrală, în subsol; o reţea de canale sub pardoseală prin care circula aerul supraîncălzit întreţinut de un cuptor. Planşeul este suspendat pe picioare (suspensurae). Aerul circula prin conducte de ţiglă (tubuli), sau prin ţigle cu protuberanţe (tegulae mammatae) spre etaje. ] [9.3]
Collapse <b>Instalaţie de redus minereu</b> [ O asemenea descoperire s-a facut la Cireşu (instalaţie de redus cu dublă rafinare a fierului). ] [9.4]Instalaţie de redus minereu [ O asemenea descoperire s-a facut la Cireşu (instalaţie de redus cu dublă rafinare a fierului). ] [9.4]
Roată hidraulică [ ] [9.5]
Collapse <b>Sobă</b> [ ] [9.6]Sobă [ ] [9.6]
Teasc [ ] [9.7]
Vas-cuptor [ ] [9.8]
Collapse <b>Vatră</b> [ ] [9.9]Vatră [ ] [9.9]
Collapse <b>Lobdă</b> [10]Lobdă [10]
Collapse <b>Mijloc de transport</b> [11]Mijloc de transport [11]
Collapse <b>Mobilier</b> [12]Mobilier [12]
Collapse <b>Obiect de cult</b> [ Obiect servind, în general, ansamblului de motive şi fapte de natură religioasă (rituri, ritualuri, datini, ierarhii). ] [13]Obiect de cult [ Obiect servind, în general, ansamblului de motive şi fapte de natură religioasă (rituri, ritualuri, datini, ierarhii). ] [13]
Collapse <b>Altar</b> [ Element antic, de cult, de forma unei platforme, a unei construcţii paralelipipedice, cu inscripţii sau nu, cu ornamente sau nu. ] [13.1]Altar [ Element antic, de cult, de forma unei platforme, a unei construcţii paralelipipedice, cu inscripţii sau nu, cu ornamente sau nu. ] [13.1]
Căţel de vatră [ Piesă din lut sau fier, prevăzută cu protome zoomorfe, folosită atât pentru aşezarea lemnelor pe foc, cât şi în cultele preistorice (casnice şi funerare). Cele mai vechi exemplare, în cultura Monteoru. Dar şi în mediul geto-dac şi scitic. ] [13.2]
Collapse <b>Clopot</b> [ ] [13.3]Clopot [ ] [13.3]
Coarne de consacraţie [ în culturile Vinca, Gumelniţa. ] [13.4]
Donariu [ în latină: donarius. Obiect destinat să fie oferit zeilor. în arheologia românească, singura piesă denumită astfel este " donariul de la Biertan", din sec.4 p.Chr. Este compus dintr-o " tabula ansata" din bronz, turnată, ajurată, având o inscripţie votivă în limba latină ("EGO ZENO/VIVS VOT/UM POSUI") şi un disc cu două tortiţe simetrice pentru atârnat, având în interior monograma lui Hristos (X+P). ] [13.5]
Falus [ ] [13.6]
Ferecătură de carte [ ] [13.7]
Collapse <b>Figurină</b> [ ] [13.8]Figurină [ ] [13.8]
Collapse <b>Cap de figurină</b> [ ] [13.8.1]Cap de figurină [ ] [13.8.1]
Figurină "en violon" [ De acest tip o figurină din argint (cultura Cucuteni) care reprezintă cea mai veche piesă de argint descoperită în România. ] [13.8.2]
Collapse <b>Figurină antropomorfă</b> [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [13.8.3]Figurină antropomorfă [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [13.8.3]
Cap de figurină antropomorfă [ ] [13.8.3.1]
Figurină de tanagra [ ] [13.8.3.2]
Collapse <b>Figurină feminină</b> [ ] [13.8.3.3]Figurină feminină [ ] [13.8.3.3]
Collapse <b>Figurină masculină</b> [ Foarte rare. ] [13.8.3.4]Figurină masculină [ Foarte rare. ] [13.8.3.4]
Figurină tip "tesalic" [ Cultura Gumelniţa. ] [13.8.3.5]
Figurină tip Folteşti [ Formă mai grosolană, schematizată, corp ca un cub şi gât lung şi puţin curb terminat într-un fel de cap nedefinit. ] [13.8.3.6]
Collapse <b>Figurină tip Gârla Mare</b> [ ] [13.8.3.7]Figurină tip Gârla Mare [ ] [13.8.3.7]
Collapse <b>Figurină tip Gumelniţa</b> [ ] [13.8.3.8]Figurină tip Gumelniţa [ ] [13.8.3.8]
Figurină tip Hamangia [ ] [13.8.3.9]
Collapse <b>Figurină tip Precucuteni</b> [ ] [13.8.3.10]Figurină tip Precucuteni [ ] [13.8.3.10]
Figurină tip Vinca [ Un exemplar deosebit, descoperit la Turdaş, are capul înconjurat de o aureolă radiată. Tot în cultura Vinca, la Verbicioara, s-a descoperit o figurină foarte stilizată, plată, cu un fel de "ferestre". ] [13.8.3.11]
Piesă antropomorfă de aur [ Două piese descoperite la Moigrad, cultura Bodrogkeresztur. ] [13.8.3.12]
Statuetă scitică [ La Năeni, un grup statuar de bronz: o zeiţă călare pe o leoaică, cu câte un acolit de o parte şi de alta. ] [13.8.3.13]
Figurină Cucuteni A [ Dintre caracteristicile generale (care nu exclud desigur variantele), menţionăm: statueta Cucuteni A este modelată fără trăsături precise ale capului (o simplă prelungire a gâtului). Fără braţe, doar umerii profilaţi. Corpul redat mai aproape de linia reală feminină, arcuirea coapselor şi şoldurilor fiind puternică. Ornamentare incizată, după părţile corpului. Uneori apar coliere, brâuri, chiar părul. O figurină de la Truşeşti are în faţă un triplu colier, iar la spate părul este modelat într-o fâşie până la talie. ] [13.8.4]
Figurină Cucuteni AB [ în fazele A-B şi B, figurina feminină cucuteniană are un cap individualizat, cu nasul puternic reliefat "en bec d`oiseau" . Adeseori modelate braţele. Corpul este de data aceasta schematizat, stilizat, mai plat, umerii perforaţi. Arcuirea coapselor şi soldurilor mult mai puţin accentuată, silueta fiind suplă şi înaltă. Picioarele se umflă uşor a doua oară cam în dreptul muşchilor gemeni, apoi se subţiază. Sânii sunt redaţi prin două pastile, uneori mai mari. Ornamentarea a renunţat, treptat, la incizare şi devine pictată (linii, benzi). ] [13.8.5]
Figurină masculină cu braţe [ Cucuteni B, descoperită la Drăguşeni. ] [13.8.6]
Collapse <b>Figurină zoomorfă</b> [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [13.8.7]Figurină zoomorfă [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [13.8.7]
Filacteră [ 1)Fâşie (bucată) de pergament cu versete biblice, purtată ca talisman de vechii evrei. în timpul rugăciunii, era pusă pe frunte şi pe braţul stâng. 2)Inscripţie în formă de banderolă ( pe monumente). Interesantă este descoperirea la Sărata-Monteoru, în mediul culturii Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti, sec.6-7 p.Chr., a unei filactere din sticlă, în teacă de argint. ] [13.9]
Gemă gnostică [ Gemă care poartă înscris cuvântul grecesc "Abraxas" (zeul adorat de secta gnostică a lui Basilides). Literele greceşti componente ale acestui nume, adunate ca valori cifrice (adică 1+ 2+100+1+60+1+200) dau suma de 365. Un tip de astfel de geme, folosite şi ca amulete, au circulat şi pe teritoriul Daciei, după sec.2 p.Chr. Pe geme, Abraxas este reprezentat cu cap de cocoş, trup de om, picioare ca nişte şerpi. ] [13.10]
Hermă [ Stâlp de hotar, de piatră, terminat cu un bust dublu. La început bustul reprezenta pe Hermes, apoi şi efigiile altor zei sau muritori. Uneori, un phalus. ] [13.11]
Icoană [ ] [13.12]
Leu apotropaic [ Motiv figurativ reprezentând un leu (cap de leu), aşezat pe diferite monumente, cu rol de apărare împotriva spiritelor rele. ] [13.13]
Menhir [ Statuie monumentală. Apare pe teritoriul României în perioada de trecere de la neolitic la bronz. ] [13.14]
Collapse <b>Model miniatural</b> [ Obiect de mici dimensiuni, reprezentare plastică în lut ars, metal sau piatră. Putea avea caracter votiv, dar putea servi şi ca model după care se executa un obiect de dimensiuni normale. ] [13.15]Model miniatural [ Obiect de mici dimensiuni, reprezentare plastică în lut ars, metal sau piatră. Putea avea caracter votiv, dar putea servi şi ca model după care se executa un obiect de dimensiuni normale. ] [13.15]
Collapse <b>Obiect de cult creştin</b> [ ] [13.16]Obiect de cult creştin [ ] [13.16]
Collapse <b>Obiect funerar</b> [ ] [13.17]Obiect funerar [ ] [13.17]
Cistă [ (Casetă, cutie, cufăr). Termen folosit pentru recipientele de piatră din cultura Glina-Schneckenberg şi Ferigile, ca şi pentru cutiile din antichitatea clasică. Pe unele reliefuri apare "cista mistica"- un coşulet acoperit, care conţinea elemente sacre ale divinităţii. ] [13.17.1]
Cistă funerară [ Mormânt în cutie de piatră, ca de ex. la Dolheştii Mari, cultura amforelor sferice. ] [13.17.2]
Collapse <b>Ediculă</b> [ Tip de monument de origine elenistică, având forma unui mic edificiu (templu), adăpostind statuia sau basorelieful defunctului (e.funerară), sau a unei zeităţi (e.votivă). De asemenea, motiv compoziţional pentru stelele şi altarele care reproduc arhitectura ediculei. ] [13.17.3]Ediculă [ Tip de monument de origine elenistică, având forma unui mic edificiu (templu), adăpostind statuia sau basorelieful defunctului (e.funerară), sau a unei zeităţi (e.votivă). De asemenea, motiv compoziţional pentru stelele şi altarele care reproduc arhitectura ediculei. ] [13.17.3]
Leu funerar [ Motiv figurativ reprezentând un leu, folosit drept coronament la monumentele funerare. ] [13.17.4]
Mască funerară [ ] [13.17.5]
Collapse <b>Monument funerar</b> [ Formă de marcare (în elevaţie) a unui mormânt: movilă de pământ, stâlp, construcţie, statuie, placă sau stelă cu sculptură şi inscripţie, mausoleu ş.a. ] [13.17.6]Monument funerar [ Formă de marcare (în elevaţie) a unui mormânt: movilă de pământ, stâlp, construcţie, statuie, placă sau stelă cu sculptură şi inscripţie, mausoleu ş.a. ] [13.17.6]
Mumie [ ] [13.17.7]
Collapse <b>Piatră de mormânt</b> [ Lespede (dală) paralelipipedică sau trapezoidală care se aşază deasupra sau la capătul unui mormânt. Deseori ornamentată cu reliefuri care încadrează o inscripţie. ] [13.17.8]Piatră de mormânt [ Lespede (dală) paralelipipedică sau trapezoidală care se aşază deasupra sau la capătul unui mormânt. Deseori ornamentată cu reliefuri care încadrează o inscripţie. ] [13.17.8]
Collapse <b>Sarcofag</b> [ Recipient, de cele mai multe ori din piatră, dar şi din metal (plumb) în care se depune cadavrul (direct sau în coşciug) . în mod obişnuit, constă dintr-o albie scobită adânc şi un capac în formă de acoperiş în două ape, cu pseudoacrotere. Deseori, cu inscripţie şi ornamentat cu reliefuri. ] [13.17.9]Sarcofag [ Recipient, de cele mai multe ori din piatră, dar şi din metal (plumb) în care se depune cadavrul (direct sau în coşciug) . în mod obişnuit, constă dintr-o albie scobită adânc şi un capac în formă de acoperiş în două ape, cu pseudoacrotere. Deseori, cu inscripţie şi ornamentat cu reliefuri. ] [13.17.9]
Sicriu [ ] [13.17.10]
Collapse <b>Obiect profilactic</b> [ ] [13.18]Obiect profilactic [ ] [13.18]
Pumnal în formă de flamă [ Pumnal din aur. Piesă cu caracter ritual-simbolic sau schimb premonetar. Epoca bronzului. Vezi pumnalele în formă de flamă de tip micenian, de la Perşinari. ] [13.19]
Collapse <b>Relicvariu</b> [ Piesă de metal, goală în interior (de forma unei casete, a unei cruci sau a unui membru omenesc). Folosită pentru conservarea unei relicve sfinte. Cunoscut încă din sec.9-11. ] [13.20]Relicvariu [ Piesă de metal, goală în interior (de forma unei casete, a unei cruci sau a unui membru omenesc). Folosită pentru conservarea unei relicve sfinte. Cunoscut încă din sec.9-11. ] [13.20]
Sanctuar [ La Parţa, cultura Vinca, un sanctuar monumental. La Căscioarele, faza Boian IV-Spanţov, un sanctuar cu patru " capele" şi coloane. La Poduri, cultura Precucuteni, un sanctuar cu 20 de figurine feminine. în cultura Otomani, la Sălacea (2 camere, cu 3 altare, ofrande şi vase de cult), decorat în relief cu motive unghiulare şi spiralice. ] [13.21]
Stelă cu inscripţie [ ] [13.22]
Stelă cu inscripţie şi relief [ ] [13.23]
Stelă cu relief [ ] [13.24]
Stelă funerară [ ] [13.25]
Stelă votivă [ ] [13.26]
Tăbliţă votivă [ ] [13.27]
Topor votiv [ în aria Wietenberg s-au descoperit topoare din aur, cu caracter votiv (depozitul de la ţufalău). ] [13.28]
Collapse <b>Vas cu decor aplicat</b> [ ] [13.29]Vas cu decor aplicat [ ] [13.29]
Collapse <b>Vas de cult</b> [ ] [13.30]Vas de cult [ ] [13.30]
Afumătoare [ ] [13.30.1]
Alabastron [ Vas mic (de obicei din alabastru) folosit pentru păstrarea parfumurilor. ] [13.30.2]
Collapse <b>Aryballos</b> [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [13.30.3]Aryballos [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [13.30.3]
Ceaşcă dacică [ Tip de vas ceramic, de obicei de formă tronconică sau semisferică, folosit ca obiect de cult, ca afumătoare. Răspândit din sec.3 a.Ch. până în sec.4 p.Chr. ] [13.30.4]
Exaleiptron [ ] [13.30.5]
Collapse <b>Lekythos</b> [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [13.30.6]Lekythos [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [13.30.6]
Lydion [ ] [13.30.7]
Phiale [ Vas de metal, formă specifică, plată, cu margini cochiliate, de obicei decorat "au repousse", cu lobi reproducând rozeta de lotus. în interior, un "umbo". Folosit la libaţii. ] [13.30.8]
Potir [ Vas liturgic, alcătuit dintr-o cupă suspendată pe un picior cu talpă. De obicei, din argint. ] [13.30.9]
Collapse <b>Pyxis</b> [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [13.30.10]Pyxis [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [13.30.10]
Collapse <b>Riton</b> [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [13.30.11]Riton [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [13.30.11]
Turibulum [ Vas pentru ars tămâie. ] [13.30.12]
Collapse <b>Unguentarium</b> [ ] [13.30.13]Unguentarium [ ] [13.30.13]
Collapse <b>Vas antropomorf</b> [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [13.30.14]Vas antropomorf [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [13.30.14]
Vas bizantin de cult [ O ampulla,, sau eulogia, din plumb, în formă de ploscă cu corp rotund aplatizat, cu gât relativ în formă de pâlnie, gură ovală, două tortiţe pentru suspendare; pe o faţă, în chenar circular, o cruce dublă (gemina) cu braţe simple inegale. Descoperit la Iaşi, sec.10-11 p.Chr. Alte vase de acest tip sunt confecţionate din lut ars, sticlă, argint. ] [13.30.15]
Vas dublu [ Vas cu corp dublu. ] [13.30.16]
Vas funerar [ ] [13.30.17]
Vas liturgic [ De ex., la Biertan, cană şi castron de bronz liturgice, sec. 4 p.Chr. ] [13.30.18]
Collapse <b>Vas ritual</b> [ ] [13.30.19]Vas ritual [ ] [13.30.19]
Collapse <b>Vas zoomorf</b> [ ] [13.30.20]Vas zoomorf [ ] [13.30.20]
Collapse <b>Vas-binoclu</b> [ ] [13.30.21]Vas-binoclu [ ] [13.30.21]
Vas-solniţă [ ] [13.30.22]
Vatră de cult [ Frumoasa vatră de cult de la Sighişoara-Wietenberg. ] [13.31]
Collapse <b>Obiect de gliptică</b> [ Obiect de podoabă realizat prin arta gravării pietrelor dure (în adâncime). ] [14]Obiect de gliptică [ Obiect de podoabă realizat prin arta gravării pietrelor dure (în adâncime). ] [14]
Collapse <b>Obiect de sigilografie</b> [15]Obiect de sigilografie [15]
Collapse <b>Obiect divers</b> [16]Obiect divers [16]
Collapse <b>Obiect plastic</b> [17]Obiect plastic [17]
Collapse <b>Figurină</b> [ ] [17.1]Figurină [ ] [17.1]
Collapse <b>Cap de figurină</b> [ ] [17.1.1]Cap de figurină [ ] [17.1.1]
Figurină "en violon" [ De acest tip o figurină din argint (cultura Cucuteni) care reprezintă cea mai veche piesă de argint descoperită în România. ] [17.1.2]
Collapse <b>Figurină antropomorfă</b> [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [17.1.3]Figurină antropomorfă [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [17.1.3]
Cap de figurină antropomorfă [ ] [17.1.3.1]
Figurină de tanagra [ ] [17.1.3.2]
Collapse <b>Figurină feminină</b> [ ] [17.1.3.3]Figurină feminină [ ] [17.1.3.3]
Collapse <b>Figurină masculină</b> [ Foarte rare. ] [17.1.3.4]Figurină masculină [ Foarte rare. ] [17.1.3.4]
Figurină tip "tesalic" [ Cultura Gumelniţa. ] [17.1.3.5]
Figurină tip Folteşti [ Formă mai grosolană, schematizată, corp ca un cub şi gât lung şi puţin curb terminat într-un fel de cap nedefinit. ] [17.1.3.6]
Collapse <b>Figurină tip Gârla Mare</b> [ ] [17.1.3.7]Figurină tip Gârla Mare [ ] [17.1.3.7]
Collapse <b>Figurină tip Gumelniţa</b> [ ] [17.1.3.8]Figurină tip Gumelniţa [ ] [17.1.3.8]
Figurină tip Hamangia [ ] [17.1.3.9]
Collapse <b>Figurină tip Precucuteni</b> [ ] [17.1.3.10]Figurină tip Precucuteni [ ] [17.1.3.10]
Figurină tip Vinca [ Un exemplar deosebit, descoperit la Turdaş, are capul înconjurat de o aureolă radiată. Tot în cultura Vinca, la Verbicioara, s-a descoperit o figurină foarte stilizată, plată, cu un fel de "ferestre". ] [17.1.3.11]
Piesă antropomorfă de aur [ Două piese descoperite la Moigrad, cultura Bodrogkeresztur. ] [17.1.3.12]
Statuetă scitică [ La Năeni, un grup statuar de bronz: o zeiţă călare pe o leoaică, cu câte un acolit de o parte şi de alta. ] [17.1.3.13]
Figurină Cucuteni A [ Dintre caracteristicile generale (care nu exclud desigur variantele), menţionăm: statueta Cucuteni A este modelată fără trăsături precise ale capului (o simplă prelungire a gâtului). Fără braţe, doar umerii profilaţi. Corpul redat mai aproape de linia reală feminină, arcuirea coapselor şi şoldurilor fiind puternică. Ornamentare incizată, după părţile corpului. Uneori apar coliere, brâuri, chiar părul. O figurină de la Truşeşti are în faţă un triplu colier, iar la spate părul este modelat într-o fâşie până la talie. ] [17.1.4]
Figurină Cucuteni AB [ în fazele A-B şi B, figurina feminină cucuteniană are un cap individualizat, cu nasul puternic reliefat "en bec d`oiseau" . Adeseori modelate braţele. Corpul este de data aceasta schematizat, stilizat, mai plat, umerii perforaţi. Arcuirea coapselor şi soldurilor mult mai puţin accentuată, silueta fiind suplă şi înaltă. Picioarele se umflă uşor a doua oară cam în dreptul muşchilor gemeni, apoi se subţiază. Sânii sunt redaţi prin două pastile, uneori mai mari. Ornamentarea a renunţat, treptat, la incizare şi devine pictată (linii, benzi). ] [17.1.5]
Figurină masculină cu braţe [ Cucuteni B, descoperită la Drăguşeni. ] [17.1.6]
Collapse <b>Figurină zoomorfă</b> [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [17.1.7]Figurină zoomorfă [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [17.1.7]
Collapse <b>Mască</b> [ ] [17.2]Mască [ ] [17.2]
Mască de coif [ Menţionăm frumoasa mască de bronz de la un coif de paradă a unui cavalerist roman, din sec.3 p.Chr. de la Carsium (Hârşova). ] [17.3]
Medalion în piatră [ ] [17.4]
Collapse <b>Model miniatural</b> [ Obiect de mici dimensiuni, reprezentare plastică în lut ars, metal sau piatră. Putea avea caracter votiv, dar putea servi şi ca model după care se executa un obiect de dimensiuni normale. ] [17.5]Model miniatural [ Obiect de mici dimensiuni, reprezentare plastică în lut ars, metal sau piatră. Putea avea caracter votiv, dar putea servi şi ca model după care se executa un obiect de dimensiuni normale. ] [17.5]
Collapse <b>Relief</b> [ ] [17.6]Relief [ ] [17.6]
Collapse <b>Vas plastic</b> [ ] [17.7]Vas plastic [ ] [17.7]
Aryballos în formă de sirenă [ ] [17.7.1]
Collapse <b>Capac plastic antropomorf</b> [ în cultura Gumelniţa, la Căscioarele, capac de vas cu trăsături umane stilizate. ] [17.7.2]Capac plastic antropomorf [ în cultura Gumelniţa, la Căscioarele, capac de vas cu trăsături umane stilizate. ] [17.7.2]
Capac plastic zoomorf [ în cultura Vinca, capace de vase plastice în formă de bufniţă. ] [17.7.3]
Suport antropomorf de vas [ Celebra "Hora de la Frumuşica", cultura Cucuteni, sau statueta feminină cu un vas pe cap, cultura Gumelniţa. ] [17.7.4]
Collapse <b>Vas antropomorf</b> [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [17.7.5]Vas antropomorf [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [17.7.5]
Vas cu buza în colţuri şi toartă interioară [ La Dersida, cultura Wietenberg. Buză în colţuri pronunţate puternic, înalte, iar toarta lată este prinsă în interiorul vasului. ] [17.7.6]
Collapse <b>Vas cu toarte antropomorfe</b> [ ] [17.7.7]Vas cu toarte antropomorfe [ ] [17.7.7]
Vas cu toarte zoomorfe [ Destul de frecvente. în Cucuteni B, o toartă zoomorfă reprezentând un animal gata de atac. în cultura Monteoru, vas cu toarte în protome de berbec. Dar şi în mediu carpic. ] [17.7.8]
Vas în formă de cizmuliţă [ Frumos modelat, forma unei cizmuliţe cu vârf ascuţit, cu carâmbi scunzi, având un mic castron bitronconic în capătul carâmbilor; ornamentat cu linii de puncte încrustate. Descoperit la Curtuişeni, probabil celtic. ] [17.7.9]
Vas în formă de stea [ în cultura câmpurilor de urne din epoca bronzului, în Banat, apar unele vase în formă de stea (cu sens simbolic solar). ] [17.7.10]
Collapse <b>Vas zoomorf</b> [ ] [17.7.11]Vas zoomorf [ ] [17.7.11]
Collapse <b>Piesă de harnaşament</b> [18]Piesă de harnaşament [18]
Collapse <b>Aplică de harnaşament</b> [ ] [18.1]Aplică de harnaşament [ ] [18.1]
Collapse <b>Armură de cal</b> [ ] [18.2]Armură de cal [ ] [18.2]
Atârnătoare de harnaşament [ ] [18.3]
Buton de harnaşament [ ] [18.4]
Căpăstru [ De ex., la Apahida, într-un mormânt princiar germanic, a fost descoperit un căpăstru ornamentat cu rozete de diferite mărimi (sec.5 p.Chr.). ] [18.5]
Cataramă de harnaşament [ ] [18.6]
Distribuitor de curele [ ] [18.7]
Collapse <b>Faleră</b> [ Element de podoabă, discoidal, de obicei din metal preţios, folosit ca aplică de costum, de harnaşament, ca ornament de fibulă sau în grupuri de mai multe piese (în coliere). La Surcea - faleră cu reprezentarea Cavalerului Trac. ] [18.8]Faleră [ Element de podoabă, discoidal, de obicei din metal preţios, folosit ca aplică de costum, de harnaşament, ca ornament de fibulă sau în grupuri de mai multe piese (în coliere). La Surcea - faleră cu reprezentarea Cavalerului Trac. ] [18.8]
Collapse <b>Fruntar</b> [ Piesă de podoabă pentru harnaşament, din metal, care acoperă fruntea calului. întâlnită în tezaurele traco-getice. Formă zoomorfă, de taur, leu, grifon (Craiova, Agighiol). ] [18.9]Fruntar [ Piesă de podoabă pentru harnaşament, din metal, care acoperă fruntea calului. întâlnită în tezaurele traco-getice. Formă zoomorfă, de taur, leu, grifon (Craiova, Agighiol). ] [18.9]
Opritoare de harnaşament [ Din bronz, în depozitul de la Zagon, Covasna. O opritoare din trei inele prinse unele în altele, două purtând pandantive conice. ] [18.10]
Collapse <b>Pandantiv de harnaşament</b> [ Piesă decorativă suspendată de curelele harnaşamentului. ] [18.11]Pandantiv de harnaşament [ Piesă decorativă suspendată de curelele harnaşamentului. ] [18.11]
Collapse <b>Potcoavă</b> [ ] [18.12]Potcoavă [ ] [18.12]
Collapse <b>Şa</b> [ ] [18.13]Şa [ ] [18.13]
Tutul [ ] [18.14]
Collapse <b>Zăbală</b> [ Piesă a căpăstrului constând dintr-o bară subţire de metal cu două braţe, care se introduce în gura calului pentru a-l struni şi a-l conduce. ] [18.15]Zăbală [ Piesă a căpăstrului constând dintr-o bară subţire de metal cu două braţe, care se introduce în gura calului pentru a-l struni şi a-l conduce. ] [18.15]
Collapse <b>Podoabă</b> [ Obiect cu funcţie de înfrumuseţare. Variante: podoabe de purtat pe corp (mâini, picioare, gât), de atârnat (cercei, mărgele, inele), de îmbrăcăminte (ace, fibule, piese de centură) . ] [19]Podoabă [ Obiect cu funcţie de înfrumuseţare. Variante: podoabe de purtat pe corp (mâini, picioare, gât), de atârnat (cercei, mărgele, inele), de îmbrăcăminte (ace, fibule, piese de centură) . ] [19]
Collapse <b>Ac ornamental</b> [ Apare abia din epoca bronzului. Tipologia acelor este foarte diversificată, importantă pentru cronologia epocii bronzului. ] [19.1]Ac ornamental [ Apare abia din epoca bronzului. Tipologia acelor este foarte diversificată, importantă pentru cronologia epocii bronzului. ] [19.1]
Ac cu boabă octogonală [ Din aur, la Brateiu, sec.8 p.Chr., în cimitirul nr.2. ] [19.1.1]
Ac cu cap bilobat [ Tip de ac de bronz, cu cap în formă de disc, dar modificat în formă foliacee cu capătul bilobat şi nervură mediană. De ex., depozitul de bronzuri de la Băleni. De asemenea, ] [19.1.2]
Ac cu cap conic [ Depozitul de la Aiud. ] [19.1.3]
Ac cu cap globular [ De ex. în depozitul de bronzuri de la Aiud. ] [19.1.4]
Ac cu cap în dublă spirală [ Un tip de obiect din cupru, utilizat frecvent în eneolitic ( cultura Gumelniţa). ] [19.1.5]
Ac cu cap oval [ ] [19.1.6]
Ac cu cap poliedric [ ] [19.1.7]
Ac cu cap-fus [ Are capul în formă de fus şi gâtul modelat frumos. ] [19.1.8]
Collapse <b>Ac cu disc</b> [ Cultura Coslogeni. Diferite forme ale discului: buton conic, disc-pecete, disc rombic ş.a. Ac cu cap din placă rombică decorată în tehnica "au repousse", în depozitul de la Medgidia. ] [19.1.9]Ac cu disc [ Cultura Coslogeni. Diferite forme ale discului: buton conic, disc-pecete, disc rombic ş.a. Ac cu cap din placă rombică decorată în tehnica "au repousse", în depozitul de la Medgidia. ] [19.1.9]
Collapse <b>Ac cu gât umflat</b> [ Din bronz, gâtul decorat. ] [19.1.10]Ac cu gât umflat [ Din bronz, gâtul decorat. ] [19.1.10]
Collapse <b>Ac cu protuberanţe</b> [ De obicei, cu patru protuberanţe. ] [19.1.11]Ac cu protuberanţe [ De obicei, cu patru protuberanţe. ] [19.1.11]
Collapse <b>Ac de păr</b> [ ] [19.1.12]Ac de păr [ ] [19.1.12]
Ac în formă de seceră [ în depozite de bronzuri (de ex. la Vârşand). ] [19.1.13]
Ac serpentiform [ Din bronz, cu capul răsucit spiralic (8-10 spirale) şi acul propriu-zis urmează linia unei serpentine, uneori regulată, cu spirale mari, relativ egale. Depozitele de la Cincu, de la Cugir. ] [19.1.14]
Ac tip "Aunjetitz" [ La Aunjetitz, în Boemia, a existat un mare centru cultural în epoca bronzului timpuriu (1800 a.Chr.), unde s-au confecţionat multe tipuri de bronzuri (podoabe şi arme). Corespunde în linii mari primei jumătăţi a epocii mijlocii a bronzului din România. ] [19.1.15]
Ac tip cipriot [ Tip de ac din bronz, cu capătul întors ca o urechiuşă, apoi răsucit în jurul părţii superioare. în culturile Periam, Monteoru. în depozite de bronzuri: de ex. în depozitul de la Băleni (Galaţi). ] [19.1.16]
Apărătoare de ac [ Aşa zisă "apărătoare de ac". în multe depozite de bronzuri. De ex. Band, jud.Mureş. ] [19.1.17]
Collapse <b>Aplică</b> [ Ornament (metal, os) aplicat pe diferite obiecte (veşminte, vase, mobilier, pereţi, arme, piese de harnaşament, ş.a.). Forme şi dimensiuni foarte variate (rozete, cruci, pelta). Din os, bronz, aur, argint. Antropomorfe şi mai ales zoomorfe. Realizate prin ştantare, gravare, ciocanire "au repousse", turnare (ronde-bosse), în tehnica "cloisonne", ajurare etc. ] [19.2]Aplică [ Ornament (metal, os) aplicat pe diferite obiecte (veşminte, vase, mobilier, pereţi, arme, piese de harnaşament, ş.a.). Forme şi dimensiuni foarte variate (rozete, cruci, pelta). Din os, bronz, aur, argint. Antropomorfe şi mai ales zoomorfe. Realizate prin ştantare, gravare, ciocanire "au repousse", turnare (ronde-bosse), în tehnica "cloisonne", ajurare etc. ] [19.2]
Aplică ajurată [ ] [19.2.1]
Aplică antropomorfă [ De ex., cea cu figură feminină de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din bronz, epoca romană. La Piatra Roşie, un mic bust de bronz, de fapt o aplică, cu detalii ajurate, reprezentând-o pe Bendis cu braţele întinse lateral şi antebraţele ridicate. ] [19.2.2]
Aplică circulară [ ] [19.2.3]
Aplică conică [ ] [19.2.4]
Aplică cordiformă [ ] [19.2.5]
Aplică cu decor antropomorf [ ] [19.2.6]
Aplică cu decor vegetal [ ] [19.2.7]
Aplică cu figuri in relief [ ] [19.2.8]
Aplică de balama [ ] [19.2.9]
Aplică de car [ ] [19.2.10]
Aplică de cataramă [ ] [19.2.11]
Aplică de diademă [ De ex., la Histria, sec.2-3 p.Chr. ] [19.2.12]
Aplică de mobilier [ ] [19.2.13]
Aplică de scut [ ] [19.2.14]
Aplică de sicriu [ ] [19.2.15]
Aplică de spadă [ Tezaurul de la Apahida, cultura Sântana de Mureş, sec.5 p. Chr. ] [19.2.16]
Collapse <b>Aplică de tolbă</b> [ ] [19.2.17]Aplică de tolbă [ ] [19.2.17]
Aplică de uşă [ ] [19.2.18]
Aplică ecuson [ Aplice de bronz în ecuson, cu decor simplu, descoperite la Capidava şi Garvăn. Alt tip: aplice în formă de ecuson de tip maghiar, cu decor floral stilizat adâncit, prin presare, descoperite în morminte din sec.10 p.Chr. - la Cluj. ] [19.2.19]
Aplică în formă de frunză [ ] [19.2.20]
Aplică în formă de cap de cal [ ] [19.2.21]
Aplică în formă de elice [ ] [19.2.22]
Aplică în formă de liră [ ] [19.2.23]
Aplică în formă de roată [ ] [19.2.24]
Aplică în formă de secure [ ] [19.2.25]
Aplică în formă de tabula ansata [ ] [19.2.26]
Collapse <b>Aplică scitică</b> [ ] [19.2.27]Aplică scitică [ ] [19.2.27]
Aplică tetraskelion [ Aplică în formă de tetraskelion, adică în formă de cruce cu braţe egale şi extremităţile frânte. De obicei stilizată, în forma unor capete de animale. Din bronz. ] [19.2.28]
Aplică triskelion [ Aplică cu trei braţe, variantî a tetraskelion-ului. ] [19.2.29]
Aplică-buton [ Unele au tortiţe, altele cârlige mici. ] [19.2.30]
Disc în formă de roată [ în depozite de bronzuri (Suseni, Uioara de Sus). Forma unei roţi, cu spiţe de roată în interiorul cercului (sau cercurilor). ] [19.2.31]
Disc solar [ Disc ajurat, din bronz, în depozite (şpălnaca II). ] [19.2.32]
Collapse <b>Brăţară</b> [ ] [19.3]Brăţară [ ] [19.3]
Brăţară cu cap de prindere în ochi [ ] [19.3.1]
Brăţară cu capete înfăşurate [ Geto-dacică. ] [19.3.2]
Brăţară cu capete îngroşate [ ] [19.3.3]
Brăţară cu capete petrecute şi răsucite [ ] [19.3.4]
Brăţară cu capete semilunare [ De ex., la Biia, sec.13 a.Chr. şi la Apa, mare, lată, decorată. ] [19.3.5]
Brăţară cu capete spiralice [ ] [19.3.6]
Brăţară cu capete suprapuse [ ] [19.3.7]
Collapse <b>Brăţară cu capete zoomorfe</b> [ ] [19.3.8]Brăţară cu capete zoomorfe [ ] [19.3.8]
Brăţară cu închidere prin îmbucare [ La Tene B. ] [19.3.9]
Brăţară cu manşon [ ] [19.3.10]
Brăţară cu nodozităţi [ De ex., în mormânt celtic de înhumaţie, sec.5-4 a.Chr., la Aiud. ] [19.3.11]
Brăţară cu pandantive [ ] [19.3.12]
Brăţară cu patru semiove mari [ La Tene C. ] [19.3.13]
Brăţară cu semiove mici [ Pot fi ornamentate sau nu. Datate în sec. 3 a.Chr. ] [19.3.14]
Brăţară cu trei ove mari [ Sec.3-2 a.Chr. Celtică. ] [19.3.15]
Brăţară cu volute [ ] [19.3.16]
Brăţară deschisă [ ] [19.3.17]
Brăţară împletită deschisă [ ] [19.3.18]
Collapse <b>Brăţară spiralică</b> [ Sub forma unei spirale, care se încolăceşte de mai multe ori (9-23), urmând un traseu cilindric. în depozite de bronzuri (Săpânţa, Sânnicolau Român, Maglavit, Crişana II, Sighişoara). Brăţări de bronz, spiralice, din bandă lată frumos decorată, la capetele superioare având verigi şi mici discuri din spirale, în depozitul Pecica II. ] [19.3.19]Brăţară spiralică [ Sub forma unei spirale, care se încolăceşte de mai multe ori (9-23), urmând un traseu cilindric. în depozite de bronzuri (Săpânţa, Sânnicolau Român, Maglavit, Crişana II, Sighişoara). Brăţări de bronz, spiralice, din bandă lată frumos decorată, la capetele superioare având verigi şi mici discuri din spirale, în depozitul Pecica II. ] [19.3.19]
Brăţară tip Riegsee [ Brăţară masivă din bronz cu corpul din inele mari (din turnare). Depozitul de la Suseni. ] [19.3.20]
Brăţară torsionată [ ] [19.3.21]
Brăţară tubulară [ ] [19.3.22]
Broşă [ ] [19.4]
Caboşon [ Termenul caboşon înseamnă şi obiectul de podoabă: 1) piatră preţioasă sau semipreţioasă montată în metal (filigranat); 2) în arhitectură înseamnă ornament mic de piatră încrustat într-o faţadă. ] [19.5]
Camee [ Tip de piatră semipreţioasă (agat, onix ) cu figuri tăiate în relief. ] [19.6]
Collapse <b>Cercel</b> [ ] [19.7]Cercel [ ] [19.7]
Cercel cu boabă octogonală [ Brateiu, aşezarea nr.1, sec.4-6 p.Chr. ] [19.7.1]
Cercel cu bulină [ ] [19.7.2]
Cercel cu buton stelat [ Sec.6-8 p.Chr. ] [19.7.3]
Cercel cu camee [ ] [19.7.4]
Cercel cu cap ascuţit şi înfăşurat [ Unul din capete este ascuţit, celălalt este înfăşurat. Sec. 6-8 p.Chr. ] [19.7.5]
Cercel cu cap conic [ ] [19.7.6]
Cercel cu cap în s [ ] [19.7.7]
Cercel cu cap spiralic [ Sec.6-8 p.Chr. ] [19.7.8]
Cercel cu capete apropiate [ Sec.6-4 a.Chr. Din bronz sau argint. ] [19.7.9]
Cercel cu capete ascuţite [ Sec.5-6 p.Chr. ] [19.7.10]
Cercel cu capete conice [ Sec.6-4 a.Chr. ] [19.7.11]
Cercel cu capete discoidale [ Sec.6-4 a.Chr. ] [19.7.12]
Cercel cu coşulet [ De ex., din aur, la Abrud, sec.7 p.Chr. ] [19.7.13]
Cercel cu cub ajurat [ Sec.5-6 p.Chr. ] [19.7.14]
Cercel cu cub poliedric [ Cub poliedric masiv. Sec.5-6 p.Chr. ] [19.7.15]
Cercel cu disc [ ] [19.7.16]
Cercel cu eros [ ] [19.7.17]
Cercel cu glob terminal şi manşon [ Aur şi argint, peceneg. La capăt un glob făcut din două emisfere şi cu manşon deasupra, la îmbinarea lor). ] [19.7.18]
Cercel cu mărgică polifaţetată [ De ex., în necropola de la Botoşani, sec.5 p.Chr. ] [19.7.19]
Cercel cu pandantiv [ ] [19.7.20]
Cercel cu perle [ Epoca romană. ] [19.7.21]
Cercel cu piatră preţioasă [ ] [19.7.22]
Cercel cu protomă [ Sec.6-4 a.Chr. Din aur. ] [19.7.23]
Cercel cu scut circular şi pandantiv [ Scut bombat. Epoca romană. ] [19.7.24]
Cercel cu verigă şi sferă [ Sec.6-8 p.Chr. ] [19.7.25]
Cercel din sârmă înfăşurată [ Sec.6-4 a,Chr. ] [19.7.26]
Cercel în formă de ţap stilizat [ ] [19.7.27]
Cercel pentru urechea dreaptă [ Epoca medievală, sec.15. Din argint aurit, cu pandantive. ( La Olteni, de ex). S-au stabilit trei variante. ] [19.7.28]
Cercel poliedric [ ] [19.7.29]
Cercel semilunar [ ] [19.7.30]
Cercel stelat [ în formă de stea, decorat în filigran, sau cu granule. Origine bizantină. Sec.6-7 p.Chr. Descoperiri la Sadoveţ,la Coşoveni. ] [19.7.31]
Colan [ 1) Lanţ de metal (din bronz, aur, argint) pe care sunt fixate pandantive, decoraţii. 2) şirag de pietre preţioase sau semipreţioase, care se poartă la gât. 3) Cingătoare împodobită. ] [19.8]
Con miniatural [ ] [19.9]
Collapse <b>Diademă</b> [ ] [19.10]Diademă [ ] [19.10]
Engolpion [ însemn ierarhic şi podoabă rituală. Are forma unei cruci sau iconiţe, de obicei din metal preţios, smălţuită, cu pietre preţioase, bogat împodobită. Pe faţa engolpionului este uneori reprezentat Isus Hristos, răstignit. Folosit ca semn distinctiv al arhiereilor bisericii ortodoxe. ] [19.11]
Collapse <b>Ferecătură</b> [ O îmbrăcăminte, integrală sau parţială, din metal preţios, aplicată pe obiecte de cult (icoane, cărţi, racle, cruci de mână). Ornamentare prin ciocănire, gravare, cizelare. Poate fi emailată, şi cu pietre preţioase. ] [19.12]Ferecătură [ O îmbrăcăminte, integrală sau parţială, din metal preţios, aplicată pe obiecte de cult (icoane, cărţi, racle, cruci de mână). Ornamentare prin ciocănire, gravare, cizelare. Poate fi emailată, şi cu pietre preţioase. ] [19.12]
Collapse <b>Fibulă</b> [ Agrafă, folosită în antichitate la prinderea veşmintelor ( cu rol practic şi ornamental). Formată dintr-un arc, un resort, un ac, un picior, şi un dispozitiv de fixare a acului (placa, portagrafa). Folosită un timp foarte îndelungat, din epoca bronzului până în cea a migraţiilor (sec.7 p.Chr.). Tipuri foarte numeroase. ] [19.13]Fibulă [ Agrafă, folosită în antichitate la prinderea veşmintelor ( cu rol practic şi ornamental). Formată dintr-un arc, un resort, un ac, un picior, şi un dispozitiv de fixare a acului (placa, portagrafa). Folosită un timp foarte îndelungat, din epoca bronzului până în cea a migraţiilor (sec.7 p.Chr.). Tipuri foarte numeroase. ] [19.13]
Ac de fibulă [ ] [19.13.1]
Arc de fibulă [ ] [19.13.2]
Fibulă "a navicella" [ ] [19.13.3]
Fibulă "clepsidră" [ La Enisala, Hallstatt. Fibulă din sârmă de bronz, cu trei bucle distanţate şi picior lăţit, în formă de clepsidră, înalt şi uşor bombat pe o faţă. ] [19.13.4]
Collapse <b>Fibulă "digitată"</b> [ Din bronz sau argint. Tipuri şi variante numeroase. Discuţii asupra originii lor: germanică, slavă, bizantină. Totuşi, cea mai argumentată teză este cea a originii bizantine, la Dunărea de Jos. ] [19.13.5]Fibulă "digitată" [ Din bronz sau argint. Tipuri şi variante numeroase. Discuţii asupra originii lor: germanică, slavă, bizantină. Totuşi, cea mai argumentată teză este cea a originii bizantine, la Dunărea de Jos. ] [19.13.5]
Collapse <b>Fibulă "digitată" a</b> [ Fibulă cu placa capului semicirculară, pe care sunt " degetele", arcul curbat, placa piciorului trapezoidală, a cărei parte superioară este lăţită şi depărtată de marginile arcului, terminându-se cu un cap stilizat de animal. Frumos executată şi decorată. Ca exemple: fibula I (mare) de la Histria (seria Rovine-Arcar-Histria-Artek), Sremski-Karlovici (Rovine), Arcar, Kerci. Sec.7 p.Chr. ] [19.13.5.1]Fibulă "digitată" a [ Fibulă cu placa capului semicirculară, pe care sunt " degetele", arcul curbat, placa piciorului trapezoidală, a cărei parte superioară este lăţită şi depărtată de marginile arcului, terminându-se cu un cap stilizat de animal. Frumos executată şi decorată. Ca exemple: fibula I (mare) de la Histria (seria Rovine-Arcar-Histria-Artek), Sremski-Karlovici (Rovine), Arcar, Kerci. Sec.7 p.Chr. ] [19.13.5.1]
Fibulă "digitată" a/b [ Fibulă care are placa piciorului rombo-trapezoidală, îmbinând elemente din grupele A şi B. ] [19.13.5.2]
Fibulă "digitată" b [ Fibulă cu placa de picior romboidală alungită, cu lăţimea părţii superioare a plăcii aproape egală cu cea a arcului. Cuprinde fibule de tipul din Transilvania (sec.5 p.Chr.); Domolospuszta (sec.5 p.Chr.); Cordoş (sec.6 p.Chr.); şeica Mică (sec.6 p.Chr.). ] [19.13.5.3]
Fibulă "digitată" Diergardt-Kofler-Coşoveni [ Un tip intermediar, între tipul A (Histria-Artek) şi tipul Diergardt-Kofler-Coşoveni, ar putea fi, eventual, fibula " digitată" de la Drăcşini, Botoşani. ] [19.13.5.4]
Fibulă tip Ipoteşti-Cândeşti [ Variantă aflată evolutiv între fibula digitata tip A/B (cu placa piciorului rombică) şi fibula tip Coşoveni (asemănătoare prin arcurile, mai mici şi laterale, între arc şi piciorul rombic). S-a mai descoperit şi o subvariantă miniaturală. ] [19.13.5.5]
Collapse <b>Fibulă "ochelari"</b> [ Din două mari spirale de bronz, în formă de 8; de ex. cele din depozitul de la Partoş, Alba. Sau de la Vinţu de Jos, sec.7 a.Chr. ] [19.13.6]Fibulă "ochelari" [ Din două mari spirale de bronz, în formă de 8; de ex. cele din depozitul de la Partoş, Alba. Sau de la Vinţu de Jos, sec.7 a.Chr. ] [19.13.6]
Fibulă "trompetă" [ Barboşi, în mediu dacic. ] [19.13.7]
Collapse <b>Fibulă celtică</b> [ ] [19.13.8]Fibulă celtică [ ] [19.13.8]
Collapse <b>Fibulă Certosa</b> [ ] [19.13.9]Fibulă Certosa [ ] [19.13.9]
Collapse <b>Fibulă cu "liră"</b> [ Sec.7 p.Chr. Sărata-Monteoru (dar şi Pergam, Kiev, Feherto, seria Daumen-Kellaren). ] [19.13.10]Fibulă cu "liră" [ Sec.7 p.Chr. Sărata-Monteoru (dar şi Pergam, Kiev, Feherto, seria Daumen-Kellaren). ] [19.13.10]
Fibulă cu caboşon [ ] [19.13.11]
Fibulă cu cap triunghiular şi picior rombic [ Numai două fibule de acest tip descoperite în România: la Botoşani (necropolă sec.5 p.Chr.) şi la Roman. Din bronz, în tipar, plăcile prevăzute cu ornament încrustat tip "Keilschnitt" . Analogii în Crimeea. ] [19.13.12]
Fibulă cu cap zoomorf [ Celtică, sec.4 a.Chr. ] [19.13.13]
Fibulă cu disc [ începând cu Hallstatt B2, în unele depozite de bronzuri (la Sebeş), sec.8 a.Chr. La Geoagiu s-a descoperit şi un tipar de turnat astfel de fibule. De provenienţă nordică. Placa fibulei are forma unui disc circular, uşor concav (spaţiul pentru ac sub picior), decorată cu două frumoase volute. ] [19.13.14]
Fibulă cu mască antropomorfă [ Fibulă cu figuri feminine, interpretate uneori ca Bendis ( exemplarele de la Bălăneşti şi Coada Malului, în mediu geto- dacic). La Tene târziu, faza a treia. ] [19.13.15]
Collapse <b>Fibulă cu noduri şi scut</b> [ De ex. fibula dacică de argint, cu noduri şi cu scut triunghiular, descoperită la Mediaş. ] [19.13.16]Fibulă cu noduri şi scut [ De ex. fibula dacică de argint, cu noduri şi cu scut triunghiular, descoperită la Mediaş. ] [19.13.16]
Collapse <b>Fibulă cu piciorul întors pe arc</b> [ ] [19.13.17]Fibulă cu piciorul întors pe arc [ ] [19.13.17]
Collapse <b>Fibulă cu piciorul întors pe dedesubt</b> [ Cu piciorul întors pe dedesubt şi înfăşurat. Foarte multe variante şi subvariante. ] [19.13.18]Fibulă cu piciorul întors pe dedesubt [ Cu piciorul întors pe dedesubt şi înfăşurat. Foarte multe variante şi subvariante. ] [19.13.18]
Fibulă "arcuş de vioară" [ Un tip interesant, înrudit cu tipul Unter-Radl, în depozitul de la Ghirişu Român, jud.Cluj. ] [19.13.18.1]
Fibulă "lingură" [ Din argint, cu placa de la resort în formă de lingură, uşor concavă, arcul lung, relativ lăţit, ornamentat cu nervuri, portagrafa lungă, din placă îndoită prin ciocănire pornind din piciorul fibulei. Numite şi tip Nauheim, au fost considerate de origine celtică, dar folosite şi de daci. Descoperiri la Tinosul, Poiana, Remetea, şeica-Mică, Peteni. La Tene târziu, faza a treia. ] [19.13.18.2]
Fibulă cu "scut" [ Cu scut sau cu placă, rombică sau triunghiulară, ornamentată sau nu, combinată cu nodozităţi sau nu ş.a. La Tene târziu, faza a doua. ] [19.13.18.3]
Collapse <b>Fibulă cu nodozităţi</b> [ Facută dintr-o singură bucată de metal, lucrată cu ciocanul. Din îndoitură s-a format arcul. Resortul este din spirale înfăşurate în jurul unei tije. Arcul e lat, îngustându-se spre picior, având nodozităţi (noduri) inelare (de obicei patru mai mari, dar şi noduri mici intermediare) şi decor din incizii. La Tene târziu, prima fază. ] [19.13.18.4]Fibulă cu nodozităţi [ Facută dintr-o singură bucată de metal, lucrată cu ciocanul. Din îndoitură s-a format arcul. Resortul este din spirale înfăşurate în jurul unei tije. Arcul e lat, îngustându-se spre picior, având nodozităţi (noduri) inelare (de obicei patru mai mari, dar şi noduri mici intermediare) şi decor din incizii. La Tene târziu, prima fază. ] [19.13.18.4]
Fibulă cu portagrafa înaltă [ Cu portagrafa înaltă şi lată. Arcul este trapezoidal, sau semicircular. Sec.2-3 p.Chr. ] [19.13.18.5]
Collapse <b>Fibulă dacică</b> [ Variante: - cu arc mai mult sau mai puţin pronunţat (la Ceheţel, din argint); - cu nodozităţi, de argint (Ceheţel); - chiar fibula-lingură (asa zisă Nauheim) de argint; - diferite variante ale fibulei cu piciorul întors, ş.a. ] [19.13.18.6]Fibulă dacică [ Variante: - cu arc mai mult sau mai puţin pronunţat (la Ceheţel, din argint); - cu nodozităţi, de argint (Ceheţel); - chiar fibula-lingură (asa zisă Nauheim) de argint; - diferite variante ale fibulei cu piciorul întors, ş.a. ] [19.13.18.6]
Collapse <b>Fibulă gotică</b> [ Multe variante. Tipul obişnuit - cu arc semicircular, picior întors. Uneori piciorul este trapezoidal-triunghiular. Poate avea arcul lat cu nervură mediană. Sau cu piciorul împreună cu placa, distanţate de corp. ] [19.13.18.7]Fibulă gotică [ Multe variante. Tipul obişnuit - cu arc semicircular, picior întors. Uneori piciorul este trapezoidal-triunghiular. Poate avea arcul lat cu nervură mediană. Sau cu piciorul împreună cu placa, distanţate de corp. ] [19.13.18.7]
Collapse <b>Fibulă cu balama</b> [ Sec.2-3 p.Chr. Corp drept, lat, cu creastă mediană, piciorul din placă lată, terminat în buton conic şi portagrafă lată şi înaltă. Are un semidisc la capătul de la resort. ] [19.13.18.7.1]Fibulă cu balama [ Sec.2-3 p.Chr. Corp drept, lat, cu creastă mediană, piciorul din placă lată, terminat în buton conic şi portagrafă lată şi înaltă. Are un semidisc la capătul de la resort. ] [19.13.18.7.1]
Collapse <b>Fibulă cu semidisc</b> [ Diferite variante, din epoca romană până în prefeudală. Fibule de acest tip sunt confecţionate din bronz şi din argint, cu semidisc (sau placa de la cap semicurculară) simplu sau ornamentat pe margini, cu arc scurt curbat, cu placa de la picior trapezoidală, mai mult sau mai puţin accentuată. Pot avea dublu resort. ] [19.13.18.7.2]Fibulă cu semidisc [ Diferite variante, din epoca romană până în prefeudală. Fibule de acest tip sunt confecţionate din bronz şi din argint, cu semidisc (sau placa de la cap semicurculară) simplu sau ornamentat pe margini, cu arc scurt curbat, cu placa de la picior trapezoidală, mai mult sau mai puţin accentuată. Pot avea dublu resort. ] [19.13.18.7.2]
Fibulă gotică tip I a [ Corp cu lungime medie (3,4 - 4,5 cm), cu arcuire asimetrică, resort simplu cu 2-3 spirale laterale, picior întors şi subţiat înfăşurat o dată sau de două ori. Sec.4 p.Chr. ] [19.13.18.7.3]
Fibulă gotică tip I b [ Asemănător cu tipul I, dar segmentul pentru înfaşurarea piciorului este lat, înfasurat o data şi despicat în trei fâşii. Resortul mai mare. Sec.4 p.Chr. ] [19.13.18.7.4]
Fibulă gotică tip I c [ Cu placă romboidală la picior, corp lat uşor înălţat, picior întors şi înfăşurat subţire de 2-3 ori. Resort din 4-6 spirale. ] [19.13.18.7.5]
Fibulă gotică tip I d [ Fibulă cu picior lung şi resort din 5-6 spirale. Sec.4-5 p. Chr. ] [19.13.18.7.6]
Fibulă gotică tip II [ Cu teacă laterală (piedica) pe toată lungimea piciorului, corp şi picior late, arc înalt. Sec.4 p.Chr. ] [19.13.18.7.7]
Fibulă gotică tip III [ Fibulă (de argint), cu semidisc şi picior romboidal. Sec.4 p.Chr. ] [19.13.18.7.8]
Fibulă gotică tip IV [ Are portagrafă înaltă, cu corp masiv, carenat median, piciorul îngustându-se. Sec.3-4 p.Chr. ] [19.13.18.7.9]
Fibulă în formă de ancoră [ La Vârtopu, Soporu de Câmpie, Aţel. La Aţel, de argint, sec. 2-3 p.Chr. are la bază două plăcuţe drepte laterale acoperind spiralele resortului. Braţele curbate ale ancorei, groase, se termină în butoni mici. La extremitatea piciorului este un buton mare. Două aripioare laterale, rotunde, la punctul de întâlnire între corp şi picior. Ornamentată. Răspândită în Balcani, probabil origine tracică. Astfel de fibule apar prinse la capetele unor coliere (Artchar). ] [19.13.18.8]
Fibulă în formă de t [ Romană timpurie. Se află la baza fibulelor-arbaletă. ] [19.13.18.9]
Collapse <b>Fibulă romană</b> [ Cu multe variante (tipuri). ] [19.13.18.10]Fibulă romană [ Cu multe variante (tipuri). ] [19.13.18.10]
Fibulă sarmatică [ Arcul şi piciorul sunt în continuare, nu sunt separate (sau altfel spus piciorul în continuarea corpului). Piciorul se lăţeşte uşor triunghiular. Portagrafa este întoarsă pe dedesubt, dar placa este distanţată de picior, cu fir înfăşurat de două- patru ori. ] [19.13.18.11]
Fibulă cu placă oval-ascuţită [ Placa are formă ovală, lunguiaţă, ascuţită (ca o lanţetă), la capăt o prelungire (din turnare) în fir spiralic. Un frumos exemplar în depozitul de la Cincu. ] [19.13.19]
Fibulă cu placă triunghiulară [ ] [19.13.20]
Collapse <b>Fibulă cu resort</b> [ ] [19.13.21]Fibulă cu resort [ ] [19.13.21]
Fibulă miniaturală tip "slav" [ De fapt în mediu autohton. La Tei, Dămăroaia, Soldat Ghivan, sec.7 p.Chr. ] [19.13.22]
Fibulă passementerie [ Unul dintre cele mai frumoase tipuri de fibule, având un mare disc spiralic în dreptul portagrafei şi discuri spiralice mai mici pe arc. Arcul este format din mai multe fire alăturate plat, legate prin inele (de obicei trei). De ex. la Suseni, sec. 12 a.Chr. Două exemplare frumoase, în depozitul de la Rafaila, Hallstatt B1, sec,10 a.Chr. O fibulă aproape întreagă, în depozitul de la Bârlad, sec.9 a.Chr. ] [19.13.23]
Fibulă Peschiera [ La Cernatu, în asezarea hallstattiană Mediaş. ] [19.13.24]
Fibulă pomeraniană [ ] [19.13.25]
Fibulă simplă cu arc [ ] [19.13.26]
Fibulă tip egeic [ Cultura Cozia-Brad, sec.10-9 a.Chr. (la Brad). ] [19.13.27]
Fibulă tip norico-panonic [ Sec.1 p.Chr. Tip Doppelknopf A 236. ] [19.13.28]
Fibulă tip Poiana [ La Poiana. Hallstatt mijlociu. ] [19.13.29]
Fibulă tip tracic [ ] [19.13.30]
Fibulă zoomorfă [ Un exemplu este fibula cu cap de leu, de la şimleu Silvaniei. De amintit şi fibula în formă de pasăre de pradă, de la Pietroasa. ] [19.13.31]
Fibulă-faleră [ La Herastrău-Bucureşti, s-a descoperit un tezaur dacic de argint din sec.1 p.Chr., care cuprindea două fibule-falere discoidale, cu câte un medalion ciocănit în relief cu o efigie umană, probabil feminină. ] [19.13.32]
Picior de fibulă [ ] [19.13.33]
Placă de fibulă [ ] [19.13.34]
Resort de fibulă [ ] [19.13.35]
Collapse <b>Gemă</b> [ Piatra dură, semipreţioasă (agat, cornalină, onix, calcedonie), folosită la decorarea unui inel sau pandantiv pectoral, gravată în adâncime (săpată) cu motive variate. ] [19.14]Gemă [ Piatra dură, semipreţioasă (agat, cornalină, onix, calcedonie), folosită la decorarea unui inel sau pandantiv pectoral, gravată în adâncime (săpată) cu motive variate. ] [19.14]
Collapse <b>Inel</b> [ Piesă de podoabă, din metal (de forma unei verigi). Sunt de mai multe tipuri : digitale, de buclă, cu camee sau geme, cu intalii, sigilare. ] [19.15]Inel [ Piesă de podoabă, din metal (de forma unei verigi). Sunt de mai multe tipuri : digitale, de buclă, cu camee sau geme, cu intalii, sigilare. ] [19.15]
Caston [ îngroşarea verigii unui inel, care are pe faţa superioară ( externă) o alveolă în care se încastrează o gemă sau un simbol gravat. ] [19.15.1]
Inel cu camee [ Inel care are în caston o camee. ] [19.15.2]
Inel cu gemă [ Inel care are fixată în caston o gemă. ] [19.15.3]
Inel cu inscripţie [ Un inel cu inscripţie (Omharus) şi alt inel cu o monogramă ( cu acelaşi nume), s-au descoperit la Apahida (mormânt princiar german, sec.5 p.Chr. ] [19.15.4]
Inel cu şarpe [ şarpe încolăcit cu capul ridicat. Micăsasa, sec.2-3 p.Chr, pus în legatură cu Serapis. ] [19.15.5]
Inel cu şerpi încolăciţi [ ] [19.15.6]
Collapse <b>Inel de buclă</b> [ Se purta atârnat în păr. Cel mai vechi tip a fost confecţionat din cupru, în cultura mormintelor cu ocru. Se mai întâlnesc în epoca bronzului (în cultura Gârla Mare-Cârna, în cultura Monteoru). Inelele de buclă sau de tâmplă se purtau atârnaţi în "colţurile" pieptănăturii, la tâmple. Un inel de buclă cu trei braţe, în formă de barcă, s-a descoperit în depozitul de la Aiud. în vremea greco-romană şi prefeudală se purtau cercei. Moda revine la începutul evului mediu (inele de tâmplă). De obicei de argint, cu perle, cu verigi cu granulaţii, încrustaţii sau filigran. ] [19.15.7]Inel de buclă [ Se purta atârnat în păr. Cel mai vechi tip a fost confecţionat din cupru, în cultura mormintelor cu ocru. Se mai întâlnesc în epoca bronzului (în cultura Gârla Mare-Cârna, în cultura Monteoru). Inelele de buclă sau de tâmplă se purtau atârnaţi în "colţurile" pieptănăturii, la tâmple. Un inel de buclă cu trei braţe, în formă de barcă, s-a descoperit în depozitul de la Aiud. în vremea greco-romană şi prefeudală se purtau cercei. Moda revine la începutul evului mediu (inele de tâmplă). De obicei de argint, cu perle, cu verigi cu granulaţii, încrustaţii sau filigran. ] [19.15.7]
Inel paleocreştin [ ] [19.15.8]
Inel tip Blucina [ Din foiţă de metal, cu decor "au repousse". La Păuleasa, sec.9-10 p.Chr. ] [19.15.9]
Inel torsadat [ ] [19.15.10]
Inel-sigilar [ Are un caston masiv, în care este gravat un simbol sigilar, uneori cu o inscripţie. ] [19.15.11]
Inel-verigă [ ] [19.15.12]
Piatră de inel [ ] [19.15.13]
Lanţ din zale "împăturite" [ în tezaure de argint dacice, La Tene târziu, prima fază. ] [19.16]
Lanţ din zale "împletite" [ La Tene tirziu, a doua faza. In tezaure de argint dacice. ] [19.17]
Lanţ ornamental [ ] [19.18]
Collapse <b>Mărgea</b> [ ] [19.19]Mărgea [ ] [19.19]
Collapse <b>Medalion</b> [ Cadru circular, plat, în care este reprezentată o efigie sau o scenă figurată. Diferite tipuri : 1) m. pandantiv - podoabă care se purta la gât; 2) m. funerar - ansamblu decorativ pe monumente funerare romane provinciale; 3) m. pe monumente creştine, cu rol decorativ arhitectural. ] [19.20]Medalion [ Cadru circular, plat, în care este reprezentată o efigie sau o scenă figurată. Diferite tipuri : 1) m. pandantiv - podoabă care se purta la gât; 2) m. funerar - ansamblu decorativ pe monumente funerare romane provinciale; 3) m. pe monumente creştine, cu rol decorativ arhitectural. ] [19.20]
Collapse <b>Pandantiv</b> [ Podoabă, bijuterie, care se poartă la gât, atârnată de un lănţişor sau de o panglică. ] [19.21]Pandantiv [ Podoabă, bijuterie, care se poartă la gât, atârnată de un lănţişor sau de o panglică. ] [19.21]
Pandantiv "antropomorf" [ Poate fi din alabastru, în formă de figură umană stilizată, în neo-eneolitic. Din bronz: de ex. în depozitul de la Băleni ( Bronz târziu-Hallstatt timpuriu), asa zis "antropomorf", o asemănare relativă cu figurinele cu braţe în cruce). şi la Ulmi (Iasi). ] [19.21.1]
Pandantiv "şurub" [ La Tene târziu, faza a doua. ] [19.21.2]
Pandantiv cordiform ajurat [ Peceneg. La Străuleşti. Exemplare analoage (sec.11 p.Chr.) la Histria, Dinogetia. Piesa de la Histria, de bronz, are în centru trei tije în formă de frunze, cu urechiuşe. ] [19.21.3]
Pandantiv de alabastru [ Stilizat, cimitirul Brăiliţa, cultura Cernavoda I. ] [19.21.4]
Pandantiv de centură [ Piesă decorativă suspendată de centură. ] [19.21.5]
Pandantiv de colier [ Spre exemplificare, pandantivul de colier de la Someşeni- Cluj, din sec.5 p.Chr. (hunic ?), în mediu cultural Sântana de Mureş. ] [19.21.6]
Pandantiv de marmură, cruciform [ în cimitirul de la Cernavoda, cultura Boian. ] [19.21.7]
Pandantiv hunic [ La Rotopăneşti, Suceava, a fost descoperit un pandantiv din foiţe de aur, ornamentat pe o faţă cu granule (una centrală rotundă şi patru radiare, ovoidal-ascuţite, ca petale). Atribuit hunilor (?). ] [19.21.8]
Pandantiv in formă de bară [ La Tene târziu, prima fază. ] [19.21.9]
Pandantiv in formă de roată [ De obicei cu patru spiţe. în depozitele de bronzuri. Un exemplar întreg, cu patru spiţe în cruce în interiorul unor cercuri incizate, cu o mică tortiţă pentru agăţat, în depozitul de la Fizeşu Gherlii I. ] [19.21.10]
Pandantiv in formă de scut beoţian [ în depozitul de la Posaga de Sus (Alba). ] [19.21.11]
Pandantiv în formă de topor [ La Tene târziu. ] [19.21.12]
Pandantiv romboidal [ De bronz, cu o urechiuşă. La Histria, sec.11-12 p.Chr. ] [19.21.13]
Pandantiv semilunar [ în depozitul de la Fizeşu-Gherlii I, ş.a. ] [19.21.14]
Pandantiv-ampyx [ ] [19.21.15]
Pandantiv-căldăruşă [ Sec.3-4 p.Chr. ] [19.21.16]
Pandantiv-coşulet [ în mediu carpic. ] [19.21.17]
Pandantiv-medalion [ ] [19.21.18]
Pandantiv-ochelari [ Pandantiv din două spirale de cupru în formă de ochelari. în cultura Coţofeni, în cultura Periam. ] [19.21.19]
Saltaleone [ Colier compus dintr-un lanţ metalic, terminat cu tuburi de tablă prinse cu o verigă, de care atârnau pandantive. Apare în depozitele de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului. ] [19.22]
Torques [ Colier de metal (aur, argint, bronz), în formă de torsadă, terminat de obicei cu două tampoane, uneori ornamentale (capete stilizate de animale, de ex. şerpi). Răspândit la perşi, sciţi, celţi, daci. ] [19.23]
Trunchi de con [ De aur, în depozitul de la Poarta Albă. Posibil să reprezinte podoabă de antebraţ? Cele mai multe sunt însă din bronz (în depozitele de bronzuri), şi sunt considerate piese de podoabă de harnaşament - pandantive de harnaşament. ] [19.24]
Collapse <b>Verigă-podoabă</b> [ ] [19.25]Verigă-podoabă [ ] [19.25]
Collapse <b>Pumnal de paradă</b> [20]Pumnal de paradă [20]
Collapse <b>Armă</b> [ ] [20.1]Armă [ ] [20.1]
Collapse <b>Armă de piatră cioplită</b> [ ] [20.1.1]Armă de piatră cioplită [ ] [20.1.1]
Collapse <b>Cuţit curb de piatră</b> [ Cultura Monteoru. Are un mic mâner. Din piatră, diorit, gresie. ] [20.1.1.1]Cuţit curb de piatră [ Cultura Monteoru. Are un mic mâner. Din piatră, diorit, gresie. ] [20.1.1.1]
Collapse <b>Microlită</b> [ Termen generic pentru desemnarea pieselor din piatră cioplită, de mici dimensiuni, 1-2 cm. Au aparut în paleoliticul superior, devenind foarte numeroase în epipaleolitic. Au forme geometrice, de unde şi denumirea lor: trapeze, romburi, triunghiuri, segmente de cerc, dreptunghiuri. ] [20.1.1.2]Microlită [ Termen generic pentru desemnarea pieselor din piatră cioplită, de mici dimensiuni, 1-2 cm. Au aparut în paleoliticul superior, devenind foarte numeroase în epipaleolitic. Au forme geometrice, de unde şi denumirea lor: trapeze, romburi, triunghiuri, segmente de cerc, dreptunghiuri. ] [20.1.1.2]
Collapse <b>Topor de piatră cioplită</b> [ ] [20.1.1.3]Topor de piatră cioplită [ ] [20.1.1.3]
Collapse <b>Vârf</b> [ Unealtă din silex caracteristică paleoliticului. ] [20.1.1.4]Vârf [ Unealtă din silex caracteristică paleoliticului. ] [20.1.1.4]
Vârf "la gravette" [ Vârf zvelt de silex, cu marginea retuşată abrupt. ] [20.1.1.4.1]
Collapse <b>Vârf "levallois"</b> [ ] [20.1.1.4.2]Vârf "levallois" [ ] [20.1.1.4.2]
Vârf cu baza neretuşată [ ] [20.1.1.4.3]
Vârf cu baza retuşată [ ] [20.1.1.4.4]
Vârf de săgeată cu bază dreaptă [ Din silex, în neolitic. ] [20.1.1.4.5]
Vârf de săgeată cu bază scobită [ De ex. în cultura Costişa şi Noua. ] [20.1.1.4.6]
Vârf de săgeată swiderian [ Cu peduncul, triunghiular, simetric. ] [20.1.1.4.7]
Vârf de săgeată triunghiular [ în eneolitic, din silex, de ex. Gumelniţa. Din fier, cu tub de înmănuşare, sec.4 p.Chr. (Leţcani). ] [20.1.1.4.8]
Vârf de suliţă de os [ De os şlefuit. Schela Cladovei. ] [20.1.1.4.9]
Collapse <b>Vârf de suliţă de silex</b> [ în eneolitic (la Vidra, cultura Gumelniţa). Lungime = 9,3 cm.; lăţime = 2,3 cm. Retuşe de tip "în pojghiţă" pe ambele laturi. ] [20.1.1.4.10]Vârf de suliţă de silex [ în eneolitic (la Vidra, cultura Gumelniţa). Lungime = 9,3 cm.; lăţime = 2,3 cm. Retuşe de tip "în pojghiţă" pe ambele laturi. ] [20.1.1.4.10]
Vârf foliaceu bifacial [ ] [20.1.1.4.11]
Vârf font-yves [ în aurignacianul de tip central-european, de la Tincova, s- au descoperit vârfuri de acest tip. Sunt lucrate pe lamele subţiri, înguste, cu retuşe fine pe ambele feţe. ] [20.1.1.4.12]
Collapse <b>Vârf microlitic</b> [ ] [20.1.1.4.13]Vârf microlitic [ ] [20.1.1.4.13]
Vârf musterian [ ] [20.1.1.4.14]
Vârf pe aşchie [ ] [20.1.1.4.15]
Vârf tardenoisian [ ] [20.1.1.4.16]
Vârf tip "a gibbosite" [ ] [20.1.1.4.17]
Vârf tip "point a cran atypique" [ ] [20.1.1.4.18]
Vârf tip "vielle" [ ] [20.1.1.4.19]
Vârf tip azillian [ Cu o latură arcuită, retuşată abrupt. ] [20.1.1.4.20]
Collapse <b>Vârf triunghiular</b> [ ] [20.1.1.4.21]Vârf triunghiular [ ] [20.1.1.4.21]
Collapse <b>Armă defensivă</b> [ ] [20.1.2]Armă defensivă [ ] [20.1.2]
Collapse <b>Apărătoare de braţ</b> [ Din piele sau metal (placă mulată după forma braţului sau antebraţului); sau din mai multe părţi; uneori, dintr-o tijă metalică înfăţurată pe braţ (tipul spiralic de bronz, brăţară de braţ spiralică - tipul cel mai interesant şi mai frecvent în arheologie). ] [20.1.2.1]Apărătoare de braţ [ Din piele sau metal (placă mulată după forma braţului sau antebraţului); sau din mai multe părţi; uneori, dintr-o tijă metalică înfăţurată pe braţ (tipul spiralic de bronz, brăţară de braţ spiralică - tipul cel mai interesant şi mai frecvent în arheologie). ] [20.1.2.1]
Apărătoare de mână [ Plăcuţe dreptunghiulare, cu orificii de prindere, din lut ars, descoperite la Mihăeşti, jud. Vâlcea, în mediu Glina. Pot fi şi din os (Gumelniţa), sau piatră. Se legau la încheietura mâinii, pentru a o proteja de plesnitura corzii arcului. Unii autori le-au raportat la cultura "vaselor-clopot" (" Glockenbecher"). ] [20.1.2.2]
Armă cu inscripţie [ ] [20.1.2.3]
Collapse <b>Armură</b> [ Echipament defensiv, din metal sau piele (din placă întreagă sau din plăcuţe-părţi) care apără pieptul. Pentru abdomen, se ataşau la pieptar, plăcuţe. Armura putea fi şi din pânză de in, cu placuţe de bronz. începând cu sec.6 a.Chr., respectă forma corpului. ] [20.1.2.4]Armură [ Echipament defensiv, din metal sau piele (din placă întreagă sau din plăcuţe-părţi) care apără pieptul. Pentru abdomen, se ataşau la pieptar, plăcuţe. Armura putea fi şi din pânză de in, cu placuţe de bronz. începând cu sec.6 a.Chr., respectă forma corpului. ] [20.1.2.4]
Collapse <b>Coif</b> [ Element de armură, destinat să apere capul luptătorului. Compus din calotă, apărători de ceafă şi de obraji şi (uneori) vizieră. Lucrat din tablă de bronz, apare la mijlocul epocii bronzului. Geto-dacii foloseau coiful de bronz de tip grecesc sau traco-ilir. Celţii răspândesc coiful de fier. ] [20.1.2.5]Coif [ Element de armură, destinat să apere capul luptătorului. Compus din calotă, apărători de ceafă şi de obraji şi (uneori) vizieră. Lucrat din tablă de bronz, apare la mijlocul epocii bronzului. Geto-dacii foloseau coiful de bronz de tip grecesc sau traco-ilir. Celţii răspândesc coiful de fier. ] [20.1.2.5]
Apărătoare de ceafă [ ] [20.1.2.5.1]
Apărătoare de urechi [ ] [20.1.2.5.2]
Calotă [ De ex., frumosul coif de la Băiceni, traco-getic, sec.4 a. Chr., cu o calotă decorată în relief ciocănit, spirale care redau o pieptănătură. ] [20.1.2.5.3]
Coif avaro-gepidic [ Coiful de la Bandu de Câmpie, sec.6 p.Chr. Adus de avari sau gepizi. Este un coif din lamele de argint, legate cu sârmă sau curele. ] [20.1.2.5.4]
Collapse <b>Coif celtic</b> [ La Ciumeşti, de fier, în vârf cu o pasăre cu aripi deschise, din bronz; la Apahida, de bronz; la Silivaş, coif celtic de fier decorat în tehnica "niello" pe apărătoarea de ceafă; la Ocna Sibiului, de bronz. Coifurile celtice de fier au fost folosite şi de geto-daci. ] [20.1.2.5.5]Coif celtic [ La Ciumeşti, de fier, în vârf cu o pasăre cu aripi deschise, din bronz; la Apahida, de bronz; la Silivaş, coif celtic de fier decorat în tehnica "niello" pe apărătoarea de ceafă; la Ocna Sibiului, de bronz. Coifurile celtice de fier au fost folosite şi de geto-daci. ] [20.1.2.5.5]
Coif cu apărători bilaterale [ De ex. la Bandu de Câmpie, într-un mormânt gepidic, sec.6 p. Chr. ] [20.1.2.5.6]
Coif de argint geto-dacic [ Coifurile din sec.5-4 a.Chr. (Agighiol, Peretu), considerate, de unii autori, tipice geto-dacilor. ] [20.1.2.5.7]
Collapse <b>Coif tip grecesc</b> [ ] [20.1.2.5.8]Coif tip grecesc [ ] [20.1.2.5.8]
Coif tip Haguenau [ ] [20.1.2.5.9]
Coif tip Niederbiber [ Sec.3, a doua jumătate a.Chr. Lunca Mureşului. Folosit de cavalerie. ] [20.1.2.5.10]
Collapse <b>Coif tip roman</b> [ La Cugir, sec.1 a.Chr. La Bumbeşti, Berzovia, Ocna Mureş. ] [20.1.2.5.11]Coif tip roman [ La Cugir, sec.1 a.Chr. La Bumbeşti, Berzovia, Ocna Mureş. ] [20.1.2.5.11]
Coif tip Weissenau [ Castrul Berzovia. ] [20.1.2.5.12]
Coif-clopot [ Coif de bronz, în formă simplă de clopot, cu vârful prelungit şi terminat cu un buton sferic. în depozitul de la Pişcolţ. Un alt frumos exemplar, în depozitul de la şoars, Braşov. Un alt coif de bronz (fragmentar) de la Sâg - Salaj, are doar un buton simplu ca un mic disc. ] [20.1.2.5.13]
Crista [ Unele coifuri prezintă o "creastă". ] [20.1.2.5.14]
Mască de coif [ Menţionăm frumoasa mască de bronz de la un coif de paradă a unui cavalerist roman, din sec.3 p.Chr. de la Carsium (Hârşova). ] [20.1.2.5.15]
Nazal [ Apărătoare de nas, la coif. ] [20.1.2.5.16]
Obrăzar [ ] [20.1.2.5.17]
Port-panaş [ ] [20.1.2.5.18]
Vizieră [ ] [20.1.2.5.19]
Mănuşă de zale [ ] [20.1.2.6]
Collapse <b>Scut</b> [ Element de armament defensiv, de forma unui disc sau segment de cilindru, purtat pe mâna stângă pentru a proteja corpul luptătorului. ] [20.1.2.7]Scut [ Element de armament defensiv, de forma unui disc sau segment de cilindru, purtat pe mâna stângă pentru a proteja corpul luptătorului. ] [20.1.2.7]
Collapse <b>Armă ofensivă</b> [ ] [20.1.3]Armă ofensivă [ ] [20.1.3]
Collapse <b>Arbaletă</b> [ ] [20.1.3.1]Arbaletă [ ] [20.1.3.1]
Arc [ 1) Element constructiv şi arhitectonic, curb în plan vertical, sprijinit pe stâlpi, care transmite apăsările şi împingerile elementelor suprapuse. 2) Armă pentru aruncarea săgeţilor. ] [20.1.3.2]
Armă cu inscripţie [ ] [20.1.3.3]
Balistă [ ] [20.1.3.4]
Collapse <b>Berbec</b> [ ] [20.1.3.5]Berbec [ ] [20.1.3.5]
Bici de luptă [ Sau buzdugan-bici. La Dinogetia-Garvăn, sec.10-12 p.Chr., mânere din corn de cerb şi greutăţi de bronz, piatră, corn de cerb pentru biciul de luptă (analogii în stepele nord-pontice). ] [20.1.3.6]
Bombardă [ Maşină de razboi din evul mediu, cu care se aruncau proiectile grele asupra fortificaţiilor. ] [20.1.3.7]
Collapse <b>Buzdugan</b> [ Maciucă (ghioagă) de bronz, de fier, cu măciulie în ţinte, folosită ca armă de luptă. ] [20.1.3.8]Buzdugan [ Maciucă (ghioagă) de bronz, de fier, cu măciulie în ţinte, folosită ca armă de luptă. ] [20.1.3.8]
Collapse <b>Car de luptă</b> [ ] [20.1.3.9]Car de luptă [ ] [20.1.3.9]
Catapultă [ ] [20.1.3.10]
Collapse <b>Cuţit de luptă</b> [ De ex., la celţi. ] [20.1.3.11]Cuţit de luptă [ De ex., la celţi. ] [20.1.3.11]
Ghiulea [ ] [20.1.3.12]
Glonţ [ ] [20.1.3.13]
Halebardă [ Armă în formă de suliţă, terminată cu un vârf de fier ascuţit, dar prevazută cu o secure pe o parte şi cu un cârlig pe cealaltă parte. ] [20.1.3.14]
Collapse <b>Lance</b> [ ] [20.1.3.15]Lance [ ] [20.1.3.15]
Măciucă [ Poate fi din piatră (din silex şlefuit). Dar şi din bronz ( în depozitele de bronzuri). La Zlatna III, la Fizeşu Gherlii II (o măciucă cu patru protuberanţe, Hallstatt B2, sec.9 a.Chr). O altă măciuca de bronz în formă de disc cu colţi, în depozitul de la Târgu Secuiesc. ] [20.1.3.16]
Onager [ ] [20.1.3.17]
Proiectil [ ] [20.1.3.18]
Collapse <b>Pumnal</b> [ Apare în neolitic, sub forma unei lame de silex, sau sub forma unei lame subţiri de aramă, obţinută prin batere la cald. Din epoca bronzului se lucrează prin turnare, cu multe variante. O formă specială este akinakes-ul. ] [20.1.3.19]Pumnal [ Apare în neolitic, sub forma unei lame de silex, sau sub forma unei lame subţiri de aramă, obţinută prin batere la cald. Din epoca bronzului se lucrează prin turnare, cu multe variante. O formă specială este akinakes-ul. ] [20.1.3.19]
Collapse <b>Akinakes</b> [ Tip de spadă scurtă sau pumnal cu două taişuri şi garda în formă de inimă. Răspândit în România începind din 550-400 a.Chr. Denumire folosită de Herodot pentru spada scurtă a perşilor şi sciţilor. Unele piese au fost ornamentate (precum spada-emblemă de la Medgidia), cu decor zoomorf stilizat. La Ferigile, câteva exemplare cu gardă cordiformă şi mâner terminat cu bară transversală, ] [20.1.3.19.1]Akinakes [ Tip de spadă scurtă sau pumnal cu două taişuri şi garda în formă de inimă. Răspândit în România începind din 550-400 a.Chr. Denumire folosită de Herodot pentru spada scurtă a perşilor şi sciţilor. Unele piese au fost ornamentate (precum spada-emblemă de la Medgidia), cu decor zoomorf stilizat. La Ferigile, câteva exemplare cu gardă cordiformă şi mâner terminat cu bară transversală, ] [20.1.3.19.1]
Clunaculum [ Tip de pumnal roman, mai scurt decât pugio. La Arutela. ] [20.1.3.19.2]
Collapse <b>Mâner de pumnal</b> [ ] [20.1.3.19.3]Mâner de pumnal [ ] [20.1.3.19.3]
Pugio [ Pumnal roman. în castrele de la Bucium, de la Racoviţa. ] [20.1.3.19.4]
Pumnal cu mâner în "t" [ Pumnal din fier cu mânerul în forma literei T, descoperit de ex. la Basarabi, Hallstatt mijlociu. ] [20.1.3.19.5]
Pumnal cu mâner trapezoidal [ în depozitul de la Pecica I, Bronz mijlociu. Placa mânerului este trapezoidală, cu două nituri. ] [20.1.3.19.6]
Pumnal peschiera [ Pumnal din bronz, de tip Peschiera, sec.13-12 a.Chr. La Susani, Bronz târziu-Hallstatt timpuriu. în depozite de bronzuri, ca cel de la Iara, Cluj. ] [20.1.3.19.7]
Pumnal tip cicladic [ ] [20.1.3.19.8]
Pumnal tip răsăritean [ Din bronz. în depozite de bronzuri, Bronz final-Hallstatt timpuriu. Are o formă de frunză de salcie, alungită, de dimensiuni mai mari decât un vârf de lance foliform, cu mâner plin îngust şi relativ lung, cu nervura mediană longitudinală reliefată uşor. în depozitele de la Băleni (Galaţi), Duda ( Vaslui). ] [20.1.3.19.9]
Collapse <b>Pumnal triunghiular</b> [ în eneolitic, apar pumnale triunghiulare din cupru, de tip egeean. şi în epoca bronzului (de ex. în cultura Cruceni). ] [20.1.3.19.10]Pumnal triunghiular [ în eneolitic, apar pumnale triunghiulare din cupru, de tip egeean. şi în epoca bronzului (de ex. în cultura Cruceni). ] [20.1.3.19.10]
Pumnal-akinakes cu gardă cordiformă [ La Ciumbrud. ] [20.1.3.19.11]
Collapse <b>Teacă de pumnal</b> [ ] [20.1.3.19.12]Teacă de pumnal [ ] [20.1.3.19.12]
Collapse <b>Sabie</b> [ Armă cu lama lungă şi cu un singur tăiş. Mai multe variante. Remarcăm că termenul de sabie (armă cu un singur tăiş) se foloseşte în literatura de specialitate şi cu sensul de spadă. Asa că pentru tipurile de "săbii" din preistorie, vezi: SPADă. ] [20.1.3.20]Sabie [ Armă cu lama lungă şi cu un singur tăiş. Mai multe variante. Remarcăm că termenul de sabie (armă cu un singur tăiş) se foloseşte în literatura de specialitate şi cu sensul de spadă. Asa că pentru tipurile de "săbii" din preistorie, vezi: SPADă. ] [20.1.3.20]
Collapse <b>Săgeată</b> [ Armă cunoscută prin vârfurile din silex, bronz, fier, din paleolitic până în epoca feudală. Vârfurile din bronz apar în sec. 7-6 a.Chr. (imitând la început pe cele din piatră). Odată cu venirea sciţilor, se răspândesc vârfurile piramidale alungite, cu trei muchii (folosite şi de geto-daci). ] [20.1.3.21]Săgeată [ Armă cunoscută prin vârfurile din silex, bronz, fier, din paleolitic până în epoca feudală. Vârfurile din bronz apar în sec. 7-6 a.Chr. (imitând la început pe cele din piatră). Odată cu venirea sciţilor, se răspândesc vârfurile piramidale alungite, cu trei muchii (folosite şi de geto-daci). ] [20.1.3.21]
Collapse <b>Spadă</b> [ Armă cu lamă lungă şi două tăişuri, creaţie a epocii mijlocii a bronzului. în sec.14-15 a.Chr. s-a răspândit spada de tip micenian, lungă şi subţire (rapiera), dar şi spada scurtă şi lată. La începutul Hallstattului, o mare varietate de spade scurte. Spada lungă ca un paloş a fost răspândită de celţi în sec.4-3 a.Chr. Trebuie să remarcăm că în literatura de specialitate se foloseşte foarte des termenul de sabie (armă cu un singur tăiş) şi pentru a indica spada (ca şi termenul de spadă pentru sabie). ] [20.1.3.22]Spadă [ Armă cu lamă lungă şi două tăişuri, creaţie a epocii mijlocii a bronzului. în sec.14-15 a.Chr. s-a răspândit spada de tip micenian, lungă şi subţire (rapiera), dar şi spada scurtă şi lată. La începutul Hallstattului, o mare varietate de spade scurte. Spada lungă ca un paloş a fost răspândită de celţi în sec.4-3 a.Chr. Trebuie să remarcăm că în literatura de specialitate se foloseşte foarte des termenul de sabie (armă cu un singur tăiş) şi pentru a indica spada (ca şi termenul de spadă pentru sabie). ] [20.1.3.22]
Aplică de spadă [ Tezaurul de la Apahida, cultura Sântana de Mureş, sec.5 p. Chr. ] [20.1.3.22.1]
Ataşă de spadă [ ] [20.1.3.22.2]
Lamă de spadă [ ] [20.1.3.22.3]
Collapse <b>Mâner de spadă</b> [ ] [20.1.3.22.4]Mâner de spadă [ ] [20.1.3.22.4]
Collapse <b>Spadă de bronz</b> [ ] [20.1.3.22.5]Spadă de bronz [ ] [20.1.3.22.5]
Collapse <b>Rapieră</b> [ Denumire pentru spada lunga miceniană, din sec.16-13 a.Chr., folosită în lupta călare sau în carul de luptă. Răspândită în Transilvania, în epoca bronzului. Exemple: spada de la Castelu, spada de la Roşiorii de Vede. De amintit şi spada de aur din tezaurul de la Perşinari. ] [20.1.3.22.5.1]Rapieră [ Denumire pentru spada lunga miceniană, din sec.16-13 a.Chr., folosită în lupta călare sau în carul de luptă. Răspândită în Transilvania, în epoca bronzului. Exemple: spada de la Castelu, spada de la Roşiorii de Vede. De amintit şi spada de aur din tezaurul de la Perşinari. ] [20.1.3.22.5.1]
Collapse <b>Spadă cu limbă la mâner</b> [ în depozite de bronzuri. Uioara de Sus, diferite variante ale ecestui tip. ] [20.1.3.22.5.2]Spadă cu limbă la mâner [ în depozite de bronzuri. Uioara de Sus, diferite variante ale ecestui tip. ] [20.1.3.22.5.2]
Collapse <b>Spadă cu mâner plin</b> [ ] [20.1.3.22.5.3]Spadă cu mâner plin [ ] [20.1.3.22.5.3]
Collapse <b>Spadă cu antene</b> [ Tipul comun al spadei cu antene, este din bronz, cu antenele larg deschise, cu brâuri pe mâner, sau cu antene involuntate. Unele sunt decorate. Un exemplu, la şimleul Silvanei. ] [20.1.3.22.5.3.1]Spadă cu antene [ Tipul comun al spadei cu antene, este din bronz, cu antenele larg deschise, cu brâuri pe mâner, sau cu antene involuntate. Unele sunt decorate. Un exemplu, la şimleul Silvanei. ] [20.1.3.22.5.3.1]
Collapse <b>Spadă cu cupă la mâner</b> [ De ex., în depozitele de la Cobor (Braşov), de la Silivaşu de Câmpie, sec.9 a.Chr. De asemenea, la Dragu, la Turia II. Are mâner asemănător cu unele variante cu disc, cu sau fără cele trei brâuri pe mâner. Are cupă şi buton la capătul mânerului, lamă uşor lăţită spre vârf. Decorate excepţional, în sistem radiar. Doua subtipuri: I şi II. ] [20.1.3.22.5.3.2]Spadă cu cupă la mâner [ De ex., în depozitele de la Cobor (Braşov), de la Silivaşu de Câmpie, sec.9 a.Chr. De asemenea, la Dragu, la Turia II. Are mâner asemănător cu unele variante cu disc, cu sau fără cele trei brâuri pe mâner. Are cupă şi buton la capătul mânerului, lamă uşor lăţită spre vârf. Decorate excepţional, în sistem radiar. Doua subtipuri: I şi II. ] [20.1.3.22.5.3.2]
Collapse <b>Spadă cu disc la mâner</b> [ Spadele de la Hida şi Buneşti. Mâner plin, disc cu buton. Garda mică, lama se lăţeşte uşor spre vârf. Mânerul are trei brâuri reliefate uşor, decorate, reprezentând registrele ornamentaţiei. ] [20.1.3.22.5.3.3]Spadă cu disc la mâner [ Spadele de la Hida şi Buneşti. Mâner plin, disc cu buton. Garda mică, lama se lăţeşte uşor spre vârf. Mânerul are trei brâuri reliefate uşor, decorate, reprezentând registrele ornamentaţiei. ] [20.1.3.22.5.3.3]
Collapse <b>Spadă tip apa</b> [ Răspândită mai ales în regiunile de nord-vest ale României, în epoca bronzului. La lama cu două tăişuri se ataşa un mâner plin de bronz, terminat la capăt cu o umflătură globulară cu patru butoni aplatizaţi (Apa 1). Nervura mediană încadrată de doua şiruri de elemente meandrice. Varianta Apa 2 are mânerul plin terminat în disc cu buton. La Apa, Satu Mare, la Oradea ( Bronz mijlociu). ] [20.1.3.22.5.3.4]Spadă tip apa [ Răspândită mai ales în regiunile de nord-vest ale României, în epoca bronzului. La lama cu două tăişuri se ataşa un mâner plin de bronz, terminat la capăt cu o umflătură globulară cu patru butoni aplatizaţi (Apa 1). Nervura mediană încadrată de doua şiruri de elemente meandrice. Varianta Apa 2 are mânerul plin terminat în disc cu buton. La Apa, Satu Mare, la Oradea ( Bronz mijlociu). ] [20.1.3.22.5.3.4]
Spadă tip Riegsee [ Mâner plin, disc cu buton, lama ovală sau rombică plată în secţiune, garda mică. Lama este egală ca lăţime. Mânerul şi discul, frumos ornamentate cu decor radiar variat. ] [20.1.3.22.5.3.5]
Collapse <b>Spadă de fier</b> [ ] [20.1.3.22.6]Spadă de fier [ ] [20.1.3.22.6]
Gladius [ Spadă romană, relativ scurtă şi lată, cu tăişuri paralele şi vârf triunghiular. Pentru infanterie, lungimea era de 50-55 cm; pentru cavalerie, avea 70-75 cm. Mânerul avea patru şănţuiri pentru degete, terminat în cap sferic sau bilenticular, masiv şi cu buton aplatizat. Un ex. este lama de gladius de fier din castrul roman de la Buciumi. ] [20.1.3.22.6.1]
Paloş [ ] [20.1.3.22.6.2]
Collapse <b>Spadă medievală</b> [ ] [20.1.3.22.6.3]Spadă medievală [ ] [20.1.3.22.6.3]
Collapse <b>Spadă tip celtic</b> [ în epoca fierului; spade lungi de fier, cu limbă de înmănuşare, găsite în morminte (îndoite ritual). ] [20.1.3.22.6.4]Spadă tip celtic [ în epoca fierului; spade lungi de fier, cu limbă de înmănuşare, găsite în morminte (îndoite ritual). ] [20.1.3.22.6.4]
Spadă tip germanic [ ] [20.1.3.22.6.5]
Collapse <b>Spatha</b> [ Spadă romană târzie, din a doua jumătate a sec.2 şi începutul sec.3. Era destinată iniţial cavaleriei, dar se va generaliza spre sfârşitul sec.3, înlocuind gladius-ul. Are lama lungă de 85-95 cm. şi mâner mai lung, până la 15 cm. ] [20.1.3.22.6.6]Spatha [ Spadă romană târzie, din a doua jumătate a sec.2 şi începutul sec.3. Era destinată iniţial cavaleriei, dar se va generaliza spre sfârşitul sec.3, înlocuind gladius-ul. Are lama lungă de 85-95 cm. şi mâner mai lung, până la 15 cm. ] [20.1.3.22.6.6]
Collapse <b>Teacă de spadă</b> [ ] [20.1.3.22.7]Teacă de spadă [ ] [20.1.3.22.7]
Collapse <b>Suliţă</b> [ ] [20.1.3.23]Suliţă [ ] [20.1.3.23]
Collapse <b>Topor de luptă</b> [ ] [20.1.3.24]Topor de luptă [ ] [20.1.3.24]
Topor cu ceafă cilindrică [ Din bronz, are o ceafă cilindrică, ca un ciocan înalt. De ex. în depozitul de la Tufa (Bronz mijlociu). ] [20.1.3.24.1]
Collapse <b>Topor cu ceafă prelungă</b> [ Din bronz. Depozitele de la Crăciuneşti, Drajna de Jos, Valea lui Mihai, Ungureni II. ] [20.1.3.24.2]Topor cu ceafă prelungă [ Din bronz. Depozitele de la Crăciuneşti, Drajna de Jos, Valea lui Mihai, Ungureni II. ] [20.1.3.24.2]
Collapse <b>Topor cu disc pe ceafă</b> [ De ex. la Ighiel (Alba) topoare de bronz cu disc pe ceafă, cu decor gravat: pe disc - un motiv stelat, pe lamă - registre verticale de romburi, şiruri de cercuri, zigzaguri. Topoarele cu disc pe ceafă sunt frecvente în depozitele de bronzuri (de ex. şi la Drajna de Jos), acoperind mai multe variante (vezi clasificarea Ion Nestor). ] [20.1.3.24.3]Topor cu disc pe ceafă [ De ex. la Ighiel (Alba) topoare de bronz cu disc pe ceafă, cu decor gravat: pe disc - un motiv stelat, pe lamă - registre verticale de romburi, şiruri de cercuri, zigzaguri. Topoarele cu disc pe ceafă sunt frecvente în depozitele de bronzuri (de ex. şi la Drajna de Jos), acoperind mai multe variante (vezi clasificarea Ion Nestor). ] [20.1.3.24.3]
Topor cu tăiş-halebardă [ ] [20.1.3.24.4]
Collapse <b>Topor cu tub cilindric transversal</b> [ De ex., la Căuaş, Satu Mare, un exemplar cu tubul pentru mâner lung de 6 cm. şi un diametru de 3 cm. ] [20.1.3.24.5]Topor cu tub cilindric transversal [ De ex., la Căuaş, Satu Mare, un exemplar cu tubul pentru mâner lung de 6 cm. şi un diametru de 3 cm. ] [20.1.3.24.5]
Collapse <b>Topor de silex cioplit</b> [ Poate avea mari dimensiuni (20 cm). Secţiune rectangulară, trapezoidală, plan-convexă. ] [20.1.3.24.6]Topor de silex cioplit [ Poate avea mari dimensiuni (20 cm). Secţiune rectangulară, trapezoidală, plan-convexă. ] [20.1.3.24.6]
Collapse <b>Topor de silex şlefuit</b> [ De ex., în cultura amforelor sferice. ] [20.1.3.24.7]Topor de silex şlefuit [ De ex., în cultura amforelor sferice. ] [20.1.3.24.7]
Collapse <b>Armă romană</b> [ ] [20.1.4]Armă romană [ ] [20.1.4]
Aries [ Berbec de asediu roman. ] [20.1.4.1]
Balistă [ ] [20.1.4.2]
Catapultă [ ] [20.1.4.3]
Clava [ Un tip de buzdugan roman. Un exemplar descoperit la Romula. ] [20.1.4.4]
Clunaculum [ Tip de pumnal roman, mai scurt decât pugio. La Arutela. ] [20.1.4.5]
Collapse <b>Coif tip roman</b> [ La Cugir, sec.1 a.Chr. La Bumbeşti, Berzovia, Ocna Mureş. ] [20.1.4.6]Coif tip roman [ La Cugir, sec.1 a.Chr. La Bumbeşti, Berzovia, Ocna Mureş. ] [20.1.4.6]
Gladius [ Spadă romană, relativ scurtă şi lată, cu tăişuri paralele şi vârf triunghiular. Pentru infanterie, lungimea era de 50-55 cm; pentru cavalerie, avea 70-75 cm. Mânerul avea patru şănţuiri pentru degete, terminat în cap sferic sau bilenticular, masiv şi cu buton aplatizat. Un ex. este lama de gladius de fier din castrul roman de la Buciumi. ] [20.1.4.7]
Hasta [ Tip de lance romană. Armă uşoară, folosită în lupta corp la corp. Poate fi foliformă sau romboidală, cu tub de fixare pentru coadă. ] [20.1.4.8]
Lorica segmentata [ La Slăveni, Micia, Buciumi. ] [20.1.4.9]
Onager [ ] [20.1.4.10]
Collapse <b>Pilum</b> [ Suliţă romană. Avea 6-12 cm., vârf cu patru muchii, sau în formă conică multifaţetată; terminată în peduncul sau manşon, sau proeminenţe inelare (din sec.2 p.Chr.). Se aplica la hampă. ] [20.1.4.11]Pilum [ Suliţă romană. Avea 6-12 cm., vârf cu patru muchii, sau în formă conică multifaţetată; terminată în peduncul sau manşon, sau proeminenţe inelare (din sec.2 p.Chr.). Se aplica la hampă. ] [20.1.4.11]
Pugio [ Pumnal roman. în castrele de la Bucium, de la Racoviţa. ] [20.1.4.12]
Scutum [ Scut roman. Formă ovală, cu umbo (la Copăceni). De la sfârşitul sec.2 s-a generalizat scutul roman dreptunghiular, iar din sec.3 scutul de formă hexagonală. ] [20.1.4.13]
Securis [ Secure romană, devenită armă principală în sec.5-6 p.Chr. ] [20.1.4.14]
Collapse <b>Spatha</b> [ Spadă romană târzie, din a doua jumătate a sec.2 şi începutul sec.3. Era destinată iniţial cavaleriei, dar se va generaliza spre sfârşitul sec.3, înlocuind gladius-ul. Are lama lungă de 85-95 cm. şi mâner mai lung, până la 15 cm. ] [20.1.4.15]Spatha [ Spadă romană târzie, din a doua jumătate a sec.2 şi începutul sec.3. Era destinată iniţial cavaleriei, dar se va generaliza spre sfârşitul sec.3, înlocuind gladius-ul. Are lama lungă de 85-95 cm. şi mâner mai lung, până la 15 cm. ] [20.1.4.15]
Scut de paradă [ ] [20.1.5]
Seceră tip "Tupik" [ Din os şi corn. în cultura Noua. ] [20.1.6]
Secure de luptă [ ] [20.1.7]
Secure dublă [ La Bâlvăneşti, epoca Hallstattiană târzie, sec.7 a.Chr., securi duble din fier, cu braţele egale. ] [20.1.8]
Spadă varianta Uciumi [ ] [20.1.9]
Spadă-emblemă [ De la Medgidia. Sec.5 a.Chr. Din bronz, format akinakes, cu gardă tipică şi cu ataşă de prins la centură. Partea superioară decorată stil animalier (garda spadei, mânerul, garda). ] [20.1.10]
Topor bipen [ Topor de fier, bipen, cu două tăişuri paralele. Exemple: Ferigile. ] [20.1.11]
Topor de luptă-de paradă [ Probabil topoarele de lupta din bronz, atât de elegante şi atât de bogat ornamentate, descoperite în depozitele de bronzuri de la sfârşitul epocii Bronzului şi începutul Hallstattului. ] [20.1.12]
Topor-ciocan naviform [ De piatră, cultura Monteoru. ] [20.1.13]
Topor-ciocan seria A [ Beşineu-Cioka. ] [20.1.14]
Topor-ciocan seria B [ Curbat, cu lama teşită. La Tufa, la Perşinari. ] [20.1.15]
Topor-ciocan tip Crestur [ ] [20.1.16]
Topor-ciocan tip Gorica [ De cupru. Culturile Petreşti, Vinca-Plocnik. ] [20.1.17]
Topor-ciocan tip Halic [ ] [20.1.18]
Topor-ciocan tip Vidra [ Din cupru. La Vidra, Lupeşti, Prundu, Cucuteni-Băiceni. în ariile culturilor Cucuteni şi Gumelniţa. ] [20.1.19]
Vârf de mână [ Piesă ascuţită la un capăt, din piatră, silex sau os, ţinută direct în pumn, folosită ca armă. Vârful de mâna este caracteristic mai ales paleoliticului. Se putea monta şi la capătul unei tije de lemn. Vârfuri ascuţite s-au confecţionat apoi şi din metal. ] [20.1.20]
Collapse <b>Ţesătură</b> [21]Ţesătură [21]
Topor cu tăiş şi ciocan [ Era un topor de luptă. De ex., cele de la Ferigile şi Bârseşti. ] [22]
Collapse <b>Unealtă</b> [ Piesă sau dispozitiv cu care se realizează fie prelucrarea mecanică a unor corpuri solide, fie efectuarea unor operaţii de asamblare ş.a. Partea activă a uneltei, cea care vine în contact direct cu obiectul de prelucrat, se numeşte sculă. Uneltele de muncă, sau de producţie, cuprind: scule, instrumente, mecanisme, maşini, de la cele mai simple (ciocan, daltă, topor) până la maşini automate. ] [23]Unealtă [ Piesă sau dispozitiv cu care se realizează fie prelucrarea mecanică a unor corpuri solide, fie efectuarea unor operaţii de asamblare ş.a. Partea activă a uneltei, cea care vine în contact direct cu obiectul de prelucrat, se numeşte sculă. Uneltele de muncă, sau de producţie, cuprind: scule, instrumente, mecanisme, maşini, de la cele mai simple (ciocan, daltă, topor) până la maşini automate. ] [23]
Collapse <b>Instrument</b> [ 1) Unealtă, ustensilă, aparat, folosit pentru a executa o anumită operaţie. 2) Aparat cu care se produc sunete muzicale. în genere, instrumentele pot fi: acustice-muzicale, optice, de masurat etc. ] [23.1]Instrument [ 1) Unealtă, ustensilă, aparat, folosit pentru a executa o anumită operaţie. 2) Aparat cu care se produc sunete muzicale. în genere, instrumentele pot fi: acustice-muzicale, optice, de masurat etc. ] [23.1]
Collapse <b>Instrument de măsură</b> [ ] [23.1.1]Instrument de măsură [ ] [23.1.1]
Collapse <b>Cadran solar</b> [ Instrument care indică ora temporară (a 12-a parte din timpul scurs de la răsăritul soarelui). Perfecţionat începând cu sec. 4 a.Chr. ] [23.1.1.1]Cadran solar [ Instrument care indică ora temporară (a 12-a parte din timpul scurs de la răsăritul soarelui). Perfecţionat începând cu sec. 4 a.Chr. ] [23.1.1.1]
Collapse <b>Cântar</b> [ De obicei din bronz (balanţă). La Dinogetia, Sacidava s.a. ] [23.1.1.2]Cântar [ De obicei din bronz (balanţă). La Dinogetia, Sacidava s.a. ] [23.1.1.2]
Clepsidră [ Instrument pentru măsurarea părţilor egale de timp, pe baza scurgerii unui volum determinat de lichid (apă sau ulei), cu debit constant, printr-un orificiu la baza unui vas. ] [23.1.1.3]
Collapse <b>Măsură de capacitate</b> [ ] [23.1.1.4]Măsură de capacitate [ ] [23.1.1.4]
Collapse <b>Modius</b> [ Unitate de măsură de capacitate, din piatră, lemn, metal. Avea forma unui con convex sau a unui cilindru. Un modius din ceramică s-a descoperit la Ulpia Traiana. ] [23.1.1.5]Modius [ Unitate de măsură de capacitate, din piatră, lemn, metal. Avea forma unui con convex sau a unui cilindru. Un modius din ceramică s-a descoperit la Ulpia Traiana. ] [23.1.1.5]
Modul [ ] [23.1.1.6]
Collapse <b>Instrument medical</b> [ ] [23.1.2]Instrument medical [ ] [23.1.2]
Collapse <b>Instrument muzical</b> [ ] [23.1.3]Instrument muzical [ ] [23.1.3]
Collapse <b>Instrument optic</b> [ ] [23.1.4]Instrument optic [ ] [23.1.4]
Collapse <b>Instrument pentru decorat ceramica</b> [ ] [23.1.5]Instrument pentru decorat ceramica [ ] [23.1.5]
Collapse <b>Instrument pentru fumat</b> [ ] [23.1.6]Instrument pentru fumat [ ] [23.1.6]
Collapse <b>Instrument pentru iluminat</b> [ ] [23.1.7]Instrument pentru iluminat [ ] [23.1.7]
Afumătoare [ ] [23.1.7.1]
Collapse <b>Amnar</b> [ ] [23.1.7.2]Amnar [ ] [23.1.7.2]
Candelabru [ ] [23.1.7.3]
Collapse <b>Lampă</b> [ ] [23.1.7.4]Lampă [ ] [23.1.7.4]
Collapse <b>Opaiţ</b> [ Corp de iluminat. Compus dintr-un rezervor în care se turna uleiul, cu unul sau mai multe "ciocuri" (prin care trecea feştila) şi dintr-o toartă. ] [23.1.7.5]Opaiţ [ Corp de iluminat. Compus dintr-un rezervor în care se turna uleiul, cu unul sau mai multe "ciocuri" (prin care trecea feştila) şi dintr-o toartă. ] [23.1.7.5]
Collapse <b>Sfeşnic</b> [ Instrument de iluminat constând dintr-o tijă suspendată sau sprijinită pe un suport şi purtând în vârf fie o lumânare, fie un opaiţ. Confecţionat din ceramică, din bronz sau din fier. ] [23.1.7.6]Sfeşnic [ Instrument de iluminat constând dintr-o tijă suspendată sau sprijinită pe un suport şi purtând în vârf fie o lumânare, fie un opaiţ. Confecţionat din ceramică, din bronz sau din fier. ] [23.1.7.6]
Collapse <b>Instrument pentru ştampilat</b> [ ] [23.1.8]Instrument pentru ştampilat [ ] [23.1.8]
Collapse <b>Instrument pentru toaletă</b> [ ] [23.1.9]Instrument pentru toaletă [ ] [23.1.9]
Auriscalpium [ Instrument de curăţat urechea. ] [23.1.9.1]
Baghetă [ ] [23.1.9.2]
Brici [ Descoperiri în mormintele celtice din Transilvania, împreună şi cu pietre de ascuţit. ] [23.1.9.3]
Linguriţă de fard [ ] [23.1.9.4]
Collapse <b>Oglindă</b> [ Multe tipuri şi variante. Oglinda de tip grecesc are disc de bronz lustruit, mâner ca o bară, uneori ornamentat. în epoca romană, apare oglinda de sticlă cu rama de plumb. ] [23.1.9.5]Oglindă [ Multe tipuri şi variante. Oglinda de tip grecesc are disc de bronz lustruit, mâner ca o bară, uneori ornamentat. în epoca romană, apare oglinda de sticlă cu rama de plumb. ] [23.1.9.5]
Paletă [ ] [23.1.9.6]
Pensetă [ ] [23.1.9.7]
Collapse <b>Pieptene</b> [ ] [23.1.9.8]Pieptene [ ] [23.1.9.8]
Spatulă [ ] [23.1.9.9]
Strigil [ Instrument de bronz, ca un mic jgheab curbat, cu ajutorul caruia se ştergea murdăria de pe piele, după întrecerile sportive sau în timpul băii. ] [23.1.9.10]
Tăbliţă de fard [ ] [23.1.9.11]
Tub de fard [ ] [23.1.9.12]
Stil [ ] [23.1.10]
Ramă de hârleţ în formă de u [ Sec.10-11 p.Chr. Capidava; Garvan; Suceava (se.17); Vaslui ( sec.15). ] [23.2]
Ramă de hârleţ în formă de v [ Suceava, sec.14-15. ] [23.3]
Ramă pentru vârf şi laterale [ ] [23.4]
Ramă pentru vârful hârleţului [ ] [23.5]
Collapse <b>Unealtă agricolă</b> [ ] [23.6]Unealtă agricolă [ ] [23.6]
Collapse <b>Aratru</b> [ ] [23.6.1]Aratru [ ] [23.6.1]
Chitonag [ Unealtă cu vârf ascuţit, cu care se fac găuri în pământ pentru a planta sau a sădi. ] [23.6.2]
Collapse <b>Coasă</b> [ ] [23.6.3]Coasă [ ] [23.6.3]
Cute [ Piatră de gresie folosită la ascuţit unelte tăioase. ] [23.6.4]
Foarfece de tuns oile [ ] [23.6.5]
Frecător [ ] [23.6.6]
Furcă [ ] [23.6.7]
Grapă [ ] [23.6.8]
Greblă [ ] [23.6.9]
Collapse <b>Plug</b> [ ] [23.6.10]Plug [ ] [23.6.10]
Collapse <b>Râşniţă</b> [ Obiect casnic inventat în neolitic. Râşniţa primitivă era din piatră, ovală-prelungă. Pe suprafaţa ei se măcinau boabele de cereale cu ajutorul unui frecator (o piatră cilindrică sau ovală). ] [23.6.11]Râşniţă [ Obiect casnic inventat în neolitic. Râşniţa primitivă era din piatră, ovală-prelungă. Pe suprafaţa ei se măcinau boabele de cereale cu ajutorul unui frecator (o piatră cilindrică sau ovală). ] [23.6.11]
Sapă [ ] [23.6.12]
Săpăligă [ ] [23.6.13]
Collapse <b>Seceră</b> [ Unealta de muncă cunoscută încă din neolitic, când secera dreaptă sau uşor curbată era făcută dintr-o ramă de os sau corn în care se montau lamele de silex tăioase. în ceea ce priveşte secera din bronz, cel mai vechi tip a fost cel "cu buton". ] [23.6.14]Seceră [ Unealta de muncă cunoscută încă din neolitic, când secera dreaptă sau uşor curbată era făcută dintr-o ramă de os sau corn în care se montau lamele de silex tăioase. în ceea ce priveşte secera din bronz, cel mai vechi tip a fost cel "cu buton". ] [23.6.14]
Târpan [ Unealtă asemănătoare cu coasa, utilizată la tăiatul stufului şi al cânepii. ] [23.6.15]
Collapse <b>Unealtă de piatră cioplită</b> [ ] [23.7]Unealtă de piatră cioplită [ ] [23.7]
Collapse <b>Aşchie</b> [ ] [23.7.1]Aşchie [ ] [23.7.1]
Collapse <b>Burin</b> [ Unealtă din silex, de dimensiuni relativ reduse, lucrată pe aşchie sau lamă, având un unghi diedru obţinut prin lovituri speciale (procedeul numit "coup de burin"). Diverse tipuri: diedre, de unghi pe spărtură, pe trunchiere retuşată, mixte etc. Burinul a apărut în acheulean, devenind frecvent în paleoliticul superior. ] [23.7.2]Burin [ Unealtă din silex, de dimensiuni relativ reduse, lucrată pe aşchie sau lamă, având un unghi diedru obţinut prin lovituri speciale (procedeul numit "coup de burin"). Diverse tipuri: diedre, de unghi pe spărtură, pe trunchiere retuşată, mixte etc. Burinul a apărut în acheulean, devenind frecvent în paleoliticul superior. ] [23.7.2]
Collapse <b>Cioplitor</b> [ Unealtă de piatră lucrată pe una sau ambele feţe ale unui galet (galet amenajat, unifacial sau bifacial). ] [23.7.3]Cioplitor [ Unealtă de piatră lucrată pe una sau ambele feţe ale unui galet (galet amenajat, unifacial sau bifacial). ] [23.7.3]
Galet [ Denumire dată bolovănaşilor de prund, rulaţi foarte mult. Caracteristic paleoliticului inferior (cultura de prund). Din galet se putea lucra o unealtă, prin desprinderea aşchiilor pe o faţă sau pe ambele (galet amenajat=cioplitor). ] [23.7.4]
Collapse <b>Gratoar</b> [ Din franceză: grattoir. (Un tip de răzuitor - cu toate că în literatura de specialitate apar ambii termeni, "gratoar" şi " răzuitor" în aceleaşi tabele, ceea ce ar indica două tipuri). Unealtă pe vârf de aşchie sau pe lamă, cu un capăt mai mult sau mai puţin convex, confecţionată prin retuşe oblice. Retuşele afectează de obicei numai una dintre feţele piesei. Partea activă, adică tăişul, poate fi pe una sau pe ambele laturi lungi ale răzuitorului. După formă şi dimensiuni, după tehnica de retuşare, există mai multe tipuri de gratoare : scurte, lungi, simple, duble, drepte, laterale, transversale, circulare, carenate, cu bot etc. Gratoarele au apărut în acheulean, înmulţindu-se în paleoliticul mijlociu şi superior. Unele forme sunt tipice pentru cultura musteriana. ] [23.7.5]Gratoar [ Din franceză: grattoir. (Un tip de răzuitor - cu toate că în literatura de specialitate apar ambii termeni, "gratoar" şi " răzuitor" în aceleaşi tabele, ceea ce ar indica două tipuri). Unealtă pe vârf de aşchie sau pe lamă, cu un capăt mai mult sau mai puţin convex, confecţionată prin retuşe oblice. Retuşele afectează de obicei numai una dintre feţele piesei. Partea activă, adică tăişul, poate fi pe una sau pe ambele laturi lungi ale răzuitorului. După formă şi dimensiuni, după tehnica de retuşare, există mai multe tipuri de gratoare : scurte, lungi, simple, duble, drepte, laterale, transversale, circulare, carenate, cu bot etc. Gratoarele au apărut în acheulean, înmulţindu-se în paleoliticul mijlociu şi superior. Unele forme sunt tipice pentru cultura musteriana. ] [23.7.5]
Gratoar convex [ ] [23.7.5.1]
Gratoar nucleiform [ ] [23.7.5.2]
Collapse <b>Gratoar pe aşchie</b> [ ] [23.7.5.3]Gratoar pe aşchie [ ] [23.7.5.3]
Collapse <b>Gratoar pe lamă</b> [ ] [23.7.5.4]Gratoar pe lamă [ ] [23.7.5.4]
Gratoar-străpungător [ ] [23.7.5.5]
Collapse <b>Lamă</b> [ în paleolitic, aşchie obţinută prin cioplire, a cărei lungime depăşeşte cel puţin de două ori lăţimea piesei. Tehnica de cioplire lamelară a devenit tipică paleoliticului superior. ] [23.7.6]Lamă [ în paleolitic, aşchie obţinută prin cioplire, a cărei lungime depăşeşte cel puţin de două ori lăţimea piesei. Tehnica de cioplire lamelară a devenit tipică paleoliticului superior. ] [23.7.6]
Lamă "a bord abattu" [ ] [23.7.6.1]
Lamă "a dos" [ ] [23.7.6.2]
Lamă "a tete arquee" [ ] [23.7.6.3]
Collapse <b>Lamă aurignaciană</b> [ ] [23.7.6.4]Lamă aurignaciană [ ] [23.7.6.4]
Collapse <b>Lamă cu "encoche"</b> [ ] [23.7.6.5]Lamă cu "encoche" [ ] [23.7.6.5]
Lamă cu creastă [ ] [23.7.6.6]
Lamă cu dublă "encoche" [ ] [23.7.6.7]
Collapse <b>Lamă cu trunchiere</b> [ ] [23.7.6.8]Lamă cu trunchiere [ ] [23.7.6.8]
Collapse <b>Lamă denticulată</b> [ în magdalenian. ] [23.7.6.9]Lamă denticulată [ în magdalenian. ] [23.7.6.9]
Lamă foliacee [ ] [23.7.6.10]
Lamă levallois neretuşată [ ] [23.7.6.11]
Lamă levallois retuşată [ ] [23.7.6.12]
Collapse <b>Lamă macrolitică</b> [ ] [23.7.6.13]Lamă macrolitică [ ] [23.7.6.13]
Collapse <b>Lamă microlitică</b> [ ] [23.7.6.14]Lamă microlitică [ ] [23.7.6.14]
Lamă neretuşată [ ] [23.7.6.15]
Collapse <b>Lamă retuşată</b> [ ] [23.7.6.16]Lamă retuşată [ ] [23.7.6.16]
Lamă tip "a gibbosite" [ ] [23.7.6.17]
Lamă tip "coup de burin" [ ] [23.7.6.18]
Lamă tip "etranglee" [ ] [23.7.6.19]
Collapse <b>Lamelă</b> [ Lamă microlitică, având o lăţime mai mică de 1-1,2 cm. ] [23.7.6.20]Lamelă [ Lamă microlitică, având o lăţime mai mică de 1-1,2 cm. ] [23.7.6.20]
Collapse <b>Microlită</b> [ Termen generic pentru desemnarea pieselor din piatră cioplită, de mici dimensiuni, 1-2 cm. Au aparut în paleoliticul superior, devenind foarte numeroase în epipaleolitic. Au forme geometrice, de unde şi denumirea lor: trapeze, romburi, triunghiuri, segmente de cerc, dreptunghiuri. ] [23.7.7]Microlită [ Termen generic pentru desemnarea pieselor din piatră cioplită, de mici dimensiuni, 1-2 cm. Au aparut în paleoliticul superior, devenind foarte numeroase în epipaleolitic. Au forme geometrice, de unde şi denumirea lor: trapeze, romburi, triunghiuri, segmente de cerc, dreptunghiuri. ] [23.7.7]
Collapse <b>Nucleu</b> [ Bloc de piatră (silex), din care, prin lovire (cioplire) se obţin, în paleolitic, lame şi aşchii. ] [23.7.8]Nucleu [ Bloc de piatră (silex), din care, prin lovire (cioplire) se obţin, în paleolitic, lame şi aşchii. ] [23.7.8]
Piatră-nicovală [ ] [23.7.9]
Collapse <b>Piesă de silex</b> [ ] [23.7.10]Piesă de silex [ ] [23.7.10]
Collapse <b>Răzuitor</b> [ ] [23.7.11]Răzuitor [ ] [23.7.11]
Collapse <b>Străpungător</b> [ ] [23.7.12]Străpungător [ ] [23.7.12]
Collapse <b>Talon</b> [ Partea proximală a unei aşchii de silex, care reprezintă planul de lovire detaşat din nucleu în urma unei lovituri. ] [23.7.13]Talon [ Partea proximală a unei aşchii de silex, care reprezintă planul de lovire detaşat din nucleu în urma unei lovituri. ] [23.7.13]
Collapse <b>Topor de piatră cioplită</b> [ ] [23.7.14]Topor de piatră cioplită [ ] [23.7.14]
Collapse <b>Vârf</b> [ Unealtă din silex caracteristică paleoliticului. ] [23.7.15]Vârf [ Unealtă din silex caracteristică paleoliticului. ] [23.7.15]
Vârf "la gravette" [ Vârf zvelt de silex, cu marginea retuşată abrupt. ] [23.7.15.1]
Collapse <b>Vârf "levallois"</b> [ ] [23.7.15.2]Vârf "levallois" [ ] [23.7.15.2]
Vârf cu baza neretuşată [ ] [23.7.15.3]
Vârf cu baza retuşată [ ] [23.7.15.4]
Vârf de săgeată cu bază dreaptă [ Din silex, în neolitic. ] [23.7.15.5]
Vârf de săgeată cu bază scobită [ De ex. în cultura Costişa şi Noua. ] [23.7.15.6]
Vârf de săgeată swiderian [ Cu peduncul, triunghiular, simetric. ] [23.7.15.7]
Vârf de săgeată triunghiular [ în eneolitic, din silex, de ex. Gumelniţa. Din fier, cu tub de înmănuşare, sec.4 p.Chr. (Leţcani). ] [23.7.15.8]
Vârf de suliţă de os [ De os şlefuit. Schela Cladovei. ] [23.7.15.9]
Collapse <b>Vârf de suliţă de silex</b> [ în eneolitic (la Vidra, cultura Gumelniţa). Lungime = 9,3 cm.; lăţime = 2,3 cm. Retuşe de tip "în pojghiţă" pe ambele laturi. ] [23.7.15.10]Vârf de suliţă de silex [ în eneolitic (la Vidra, cultura Gumelniţa). Lungime = 9,3 cm.; lăţime = 2,3 cm. Retuşe de tip "în pojghiţă" pe ambele laturi. ] [23.7.15.10]
Vârf foliaceu bifacial [ ] [23.7.15.11]
Vârf font-yves [ în aurignacianul de tip central-european, de la Tincova, s- au descoperit vârfuri de acest tip. Sunt lucrate pe lamele subţiri, înguste, cu retuşe fine pe ambele feţe. ] [23.7.15.12]
Collapse <b>Vârf microlitic</b> [ ] [23.7.15.13]Vârf microlitic [ ] [23.7.15.13]
Vârf musterian [ ] [23.7.15.14]
Vârf pe aşchie [ ] [23.7.15.15]
Vârf tardenoisian [ ] [23.7.15.16]
Vârf tip "a gibbosite" [ ] [23.7.15.17]
Vârf tip "point a cran atypique" [ ] [23.7.15.18]
Vârf tip "vielle" [ ] [23.7.15.19]
Vârf tip azillian [ Cu o latură arcuită, retuşată abrupt. ] [23.7.15.20]
Collapse <b>Vârf triunghiular</b> [ ] [23.7.15.21]Vârf triunghiular [ ] [23.7.15.21]
Collapse <b>Unealtă geto-dacică</b> [ ] [23.8]Unealtă geto-dacică [ ] [23.8]
Collapse <b>Unealtă meşteşugărească</b> [ ] [23.9]Unealtă meşteşugărească [ ] [23.9]
Apărător de flacără [ ] [23.9.1]
Collapse <b>Bardă</b> [ ] [23.9.2]Bardă [ ] [23.9.2]
Bucşă [ ] [23.9.3]
Burghiu [ ] [23.9.4]
Calapod pentru ceramică [ Unealtă din lut ars, având o formă de ştampilă, cu mâner cilindric sau tronconic, cu o talpă ovoidală sau patrulateră. Nu sunt "lustruitoare" de ceramică. Folosite pentru modelarea ceramicii lucrate cu mâna, prin procedeul numit "paddle-anvil" ( calapodul se ţine în interiorul vasului drept contraforţă). La geto-daci, încă din sec.4-3 a.Chr. ] [23.9.5]
Cârlig [ ] [23.9.6]
Cheie de fierar [ ] [23.9.7]
Collapse <b>Ciocan</b> [ Din piatră, dar şi din bronz, cu gaură transversală (în depozitul de la Săcuieni, Bihor). ] [23.9.8]Ciocan [ Din piatră, dar şi din bronz, cu gaură transversală (în depozitul de la Săcuieni, Bihor). ] [23.9.8]
Collapse <b>Cleşte</b> [ ] [23.9.9]Cleşte [ ] [23.9.9]
Coadă de unealtă [ ] [23.9.10]
Coastă crestată [ ] [23.9.11]
Compas [ Instrument de măsurat şi de trasat cercuri sau arce de cerc. ] [23.9.12]
Cosor [ ] [23.9.13]
Collapse <b>Creuzet</b> [ Recipient din material rezistent la caldură (refractar), folosit în procesele metalurgice. ] [23.9.14]Creuzet [ Recipient din material rezistent la caldură (refractar), folosit în procesele metalurgice. ] [23.9.14]
Cute [ Piatră de gresie folosită la ascuţit unelte tăioase. ] [23.9.15]
Collapse <b>Daltă</b> [ ] [23.9.16]Daltă [ ] [23.9.16]
Degetar [ ] [23.9.17]
Deşeu [ Deşeuri de la turnare, în depozitul de la Uioara de Sus. ] [23.9.18]
Desfundător de foale [ ] [23.9.19]
Dorn [ Instrument în formă de tijă cilindrică sau conică, având multiple utilizari. ] [23.9.20]
Collapse <b>Fierăstrău</b> [ ] [23.9.21]Fierăstrău [ ] [23.9.21]
Foale [ Instrument pentru comprimarea şi suflarea aerului (la forjă) cu ajutorul unui burduf de piele. Burduf plisat de piele al unor instrumente muzicale. ] [23.9.22]
Furcă [ ] [23.9.23]
Fus [ Unealtă de forma unui beţisor lung şi subţire, îngrosat la mijloc, pe care se înfăşoară firul. pe masură ce este tors. ] [23.9.24]
Gravor [ ] [23.9.25]
Greutate pentru războiul de ţesut [ ] [23.9.26]
Gripcă [ Cuţit fără plăsele (custură), folosit în dogărie şi rotărie pentru netezirea suprafeţelor de lemn. ] [23.9.27]
Hârleţ [ Cazma. ] [23.9.28]
Împungător [ ] [23.9.29]
Lingou [ Bloc de metal sau de aliaj, obţinut prin turnare într-o lingotieră. ] [23.9.30]
Lingură de fierar [ ] [23.9.31]
Lingură de rotărie [ ] [23.9.32]
Lingură pentru turnat metal [ Lingură de lut cu mâner tubular, folosită în procesul de turnare al fierului (la Cernatu de Sus). ] [23.9.33]
Literă de tiparniţă [ ] [23.9.34]
Collapse <b>Lopată</b> [ ] [23.9.35]Lopată [ ] [23.9.35]
Mistrie [ ] [23.9.36]
Collapse <b>Nicovală</b> [ ] [23.9.37]Nicovală [ ] [23.9.37]
Omoplat crestat [ Omoplat de vită, crestat pe margini, constituind un tip de obiect arheologic unic. întâlnit în cultura Noua, la sfârşitul epocii bronzului. Se întrebuinţa, poate, la decorarea ceramicii cu împunsături succesive. ] [23.9.38]
Pană [ ] [23.9.39]
Collapse <b>Percutor</b> [ Piesă în formă de cui, dură, folosită pentru a găuri un alt element dur. ] [23.9.40]Percutor [ Piesă în formă de cui, dură, folosită pentru a găuri un alt element dur. ] [23.9.40]
Pieptene pentru ţesut [ ] [23.9.41]
Pilă [ 1) Instrument de meşteşugar. 2) Stâlp masiv de zidarie, care preia presiunile verticale sau laterale ale unor elemente suspendate. ] [23.9.42]
Pintaderă [ Instrument (lut ars, piatră) de forma unei ştampile cu o placă (sigilară) rotundă sau dreptunghiulară pe care sunt gravate în adâncime motive (geometrice). Cunoscută încă din neolitic. ] [23.9.43]
Placă pentru tăiat piepteni [ ] [23.9.44]
Punctator [ ] [23.9.45]
Collapse <b>Rabot</b> [ ] [23.9.46]Rabot [ ] [23.9.46]
Rangă [ ] [23.9.47]
Raşchetă [ ] [23.9.48]
Răşchitor [ ] [23.9.49]
Rebut [ Rebuturi, în depozitul de la Uioara de Sus, ş.a. în depozitul de la Corneşti, un tpor nereuşit la turnare. în depozitul de la Moigrad V, mai multe celturi lipite şi suprapuse prin topire. ] [23.9.50]
Reziduu [ ] [23.9.51]
Rindea [ ] [23.9.52]
Sapă de miner [ Sec.16 p.Chr. De ex. la Baia Mare. ] [23.9.53]
Sfredel [ ] [23.9.54]
Collapse <b>Spată de ţesut</b> [ ] [23.9.55]Spată de ţesut [ ] [23.9.55]
Ştanţă [ 1) Unealtă formată dintr-un poanson şi o placă tăietoare, folosită la prelucrarea, prin deformare plastică şi prin tăiere, a pieselor din tablă. 2) Unealtă folosită la gravarea prin presiune a unui model, a unei mărci, a unei cifre pe suprafaţa unei piese. Prin ştanţare s-au decupat, probabil, unele aplice plate. ] [23.9.56]
Străpungător-dăltiţă [ ] [23.9.57]
Străpungător-răzuitor [ ] [23.9.58]
Sulă [ ] [23.9.59]
Tăietor de fier [ ] [23.9.60]
Collapse <b>Târnăcop</b> [ ] [23.9.61]Târnăcop [ ] [23.9.61]
Teslă [ Unealtă tăietoare compusă dintr-un corp cu tăiş şi o coadă scurtă de lemn fixată transversal, folosită de dulgheri, dogari, la fasonarea lemnului prin cioplire. ] [23.9.62]
Collapse <b>Tipar</b> [ 1) Formă în care se toarnă diverse materiale. Din ceramică, piatră, metal. 2) şablon, model, după care se execută diferite obiecte. ] [23.9.63]Tipar [ 1) Formă în care se toarnă diverse materiale. Din ceramică, piatră, metal. 2) şablon, model, după care se execută diferite obiecte. ] [23.9.63]
Tipar "a cire perdue" [ ] [23.9.63.1]
Tipar bivalv [ ] [23.9.63.2]
Tipar de lut ars [ ] [23.9.63.3]
Tipar de monede [ La Tilişca, sec.2-1 a.Chr. ] [23.9.63.4]
Tipar monovalv [ ] [23.9.63.5]
Tipar pentru aplici [ în mediu avar, sec.6-7 p.Chr. De ex. la Dumbrăveni, tipar de bronz pentru turnarea aplicelor semicirculare. ] [23.9.63.6]
Collapse <b>Tipar pentru arme</b> [ ] [23.9.63.7]Tipar pentru arme [ ] [23.9.63.7]
Tipar pentru capete de statuete [ ] [23.9.63.8]
Tipar pentru cruci [ în cultura Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti. ] [23.9.63.9]
Tipar pentru figurine [ ] [23.9.63.10]
Tipar pentru motive ornamentale [ Ca de ex. tiparul pentru reliefurile umane de pe cupele deliene de imitaţie getică de la Popeşti-Argeş. ] [23.9.63.11]
Tipar pentru opaiţe [ ] [23.9.63.12]
Tipar pentru piese de harnaşament [ ] [23.9.63.13]
Collapse <b>Tipar pentru podoabe</b> [ Interesante tiparele din os, pentru podoabe, descoperite la Costeşti (sec.7-8 p.Chr.), în tehnica presării, având incizate pe suprafaţa lor contururi de cercei, aplice, cu figuri antropomorfe, zoomorfe, geometrice, creştine. ] [23.9.63.14]Tipar pentru podoabe [ Interesante tiparele din os, pentru podoabe, descoperite la Costeşti (sec.7-8 p.Chr.), în tehnica presării, având incizate pe suprafaţa lor contururi de cercei, aplice, cu figuri antropomorfe, zoomorfe, geometrice, creştine. ] [23.9.63.14]
Tipar pentru reliefuri [ Un exemplu este matriţa de lut ars de la Cetăţuia, jud. Bacău, pentru reliful Cavalerului Trac. ] [23.9.63.15]
Tipar pentru sticlărie [ ] [23.9.63.16]
Collapse <b>Tipar pentru unelte</b> [ ] [23.9.63.17]Tipar pentru unelte [ ] [23.9.63.17]
Tipar pentru vase [ ] [23.9.63.18]
Tipar pentru verigi [ ] [23.9.63.19]
Valvă de tipar [ ] [23.9.63.20]
Tocilă [ Instrument cu ajutorul căruia se ascut părţile tăioase ale unor obiecte. ] [23.9.64]
Collapse <b>Topor</b> [ Unealtă, şi armă totodată, din piatră, cupru, bronz, fier, având corp paralelipipedic, terminat cu un taiş sau cu două, cu sau fără gaură de înmănuşare. Tipuri foarte numeroase. ] [23.9.65]Topor [ Unealtă, şi armă totodată, din piatră, cupru, bronz, fier, având corp paralelipipedic, terminat cu un taiş sau cu două, cu sau fără gaură de înmănuşare. Tipuri foarte numeroase. ] [23.9.65]
Baros-topor [ ] [23.9.65.1]
Collapse <b>Topor cu gaură longitudinală</b> [ ] [23.9.65.2]Topor cu gaură longitudinală [ ] [23.9.65.2]
Topor cu gaură transversală [ Toporul cu gaură de înmănuşare transversală faţă de axul lamei, era confecţionat din piatră, apoi din metal (mai întâi, din bronz), cu un singur tăiş, fără a fi topor-ciocan. în depozite de bronzuri (Pădureni). ] [23.9.65.3]
Topor cu manşon prelung [ ] [23.9.65.4]
Collapse <b>Topor cu prag</b> [ ] [23.9.65.5]Topor cu prag [ ] [23.9.65.5]
Collapse <b>Topor cu tăişuri în cruce</b> [ Confecţionat din cupru. Apare încş din eneolitic, în culturile Bodrogkeresztur A-B2 şi Cucuteni B. De asemenea, toporul de cupru de la Uioara. ] [23.9.65.6]Topor cu tăişuri în cruce [ Confecţionat din cupru. Apare încş din eneolitic, în culturile Bodrogkeresztur A-B2 şi Cucuteni B. De asemenea, toporul de cupru de la Uioara. ] [23.9.65.6]
Collapse <b>Topor de bronz</b> [ ] [23.9.65.7]Topor de bronz [ ] [23.9.65.7]
Collapse <b>Celt</b> [ Topor din bronz, cu gaură de înmănuşare longitudinală şi, uneori, cu una sau două tortiţe. Tipologie bogată. Secţiunea: ovală, rectangulară, hexagonală. Cu gura concavă, dreaptă ş.a. Din Bronz final-Hallstattul timpuriu până la începutul La Tene- ului. Descoperiri numeroase, mai ales în depozitele de bronzuri. ] [23.9.65.7.1]Celt [ Topor din bronz, cu gaură de înmănuşare longitudinală şi, uneori, cu una sau două tortiţe. Tipologie bogată. Secţiunea: ovală, rectangulară, hexagonală. Cu gura concavă, dreaptă ş.a. Din Bronz final-Hallstattul timpuriu până la începutul La Tene- ului. Descoperiri numeroase, mai ales în depozitele de bronzuri. ] [23.9.65.7.1]
Collapse <b>Celt cu gură concavă</b> [ ] [23.9.65.7.1.1]Celt cu gură concavă [ ] [23.9.65.7.1.1]
Collapse <b>Celt cu gură dreaptă</b> [ Unele au gura îngroşată ca un manşon (varianta cu gură- manşon). ] [23.9.65.7.1.2]Celt cu gură dreaptă [ Unele au gura îngroşată ca un manşon (varianta cu gură- manşon). ] [23.9.65.7.1.2]
Celt cu plisc [ ] [23.9.65.7.1.3]
Celt cu tăiş lăţit [ Din bronz, având partea inferioară a tăişului lăţită, aproape de forma unei securi (dar tăişul este drept). Depozitele de la Cenad, Brăduţ, şpălnaca I, Vard I. ] [23.9.65.7.1.4]
Celt fără tortiţă [ Depozitul de la Cheşereu. ] [23.9.65.7.1.5]
Collapse <b>Celt tip transilvanean</b> [ ] [23.9.65.7.1.6]Celt tip transilvanean [ ] [23.9.65.7.1.6]
Celt-ciocan [ în depozitul de la Corund, Harghita. ] [23.9.65.7.1.7]
Collapse <b>Topor plat cu aripioare</b> [ Confecţionat din bronz. Variante (cu aripioare mediane, cu aripioare la partea superioară, cu aripioare la partea inferioară, cu pseudoaripioare). ] [23.9.65.7.2]Topor plat cu aripioare [ Confecţionat din bronz. Variante (cu aripioare mediane, cu aripioare la partea superioară, cu aripioare la partea inferioară, cu pseudoaripioare). ] [23.9.65.7.2]
Topor tip begunci [ Topor de bronz cu două tăişuri paralele, cu manşon la gaura de înmănuşare. Originea- în toporul dublu cretano-micenian. Descoperit la Izvoarele (Ilfov), sec.13 a.Chr. ] [23.9.65.7.3]
Topor tip boemian [ Topor cu gaură de înmănuşare longitudinală, lungă, cilindrică. Depozitul de bronzuri de la Corneşti (Mureş). ] [23.9.65.7.4]
Topor tip veselinovo [ Din bronz, în depozitul de la Crivat, sudul Moldovei. Un topor asemanator la Bungetu de Sus. ] [23.9.65.7.5]
Topor-ciocan cu aripioare [ Depozitul de bronzuri de la şpălnaca II. ] [23.9.65.7.6]
Collapse <b>Topor-târnăcop</b> [ De ex., în depozitul de la Guşteriţa II (Sibiu). ] [23.9.65.7.7]Topor-târnăcop [ De ex., în depozitul de la Guşteriţa II (Sibiu). ] [23.9.65.7.7]
Collapse <b>Topor de cupru</b> [ ] [23.9.65.8]Topor de cupru [ ] [23.9.65.8]
Collapse <b>Topor de piatră şlefuită</b> [ ] [23.9.65.9]Topor de piatră şlefuită [ ] [23.9.65.9]
Topor plat [ Toporul plat, cel mai vechi tip, din piatră şlefuită, era fixat în despicătura unei cozi de lemn. De obicei, topor de lucru. Exemple: Radovanu, Târpeşti. Dar şi din aramă, de ex. toporul plat în formă de pană (cultura Gumelniţa). Mai târziu şi topoare plate din bronz (în depozitele din Bronz târziu- Hallstatt timpuriu; vezi:TOPOR DE BRONZ). ] [23.9.65.10]
Topor tip caucazian [ Topor de tip cu gaură de înmănuşare transversală, cu tăişul lăţit şi cu striuri verticale pe partea superioară (depozitul de la Uioara de Sus). ] [23.9.65.11]
Topor tip cimerian [ Topor cu lamă sinusoidală, cu tăiş arcuit, cu manşon lung, cu ceafă uşor carenată, decorată cu motive geometrice liniare şi cu motiv solar (tetraskelion). ] [23.9.65.12]
Topor-baros [ ] [23.9.65.13]
Topor-pană [ ] [23.9.65.14]
Topor-teslă [ Din piatră, cultura Verbicioara. ] [23.9.65.15]
Trăgător de sârmă [ ] [23.9.66]
Tub suflant [ Tub al unor instalatii prin care se suflă aerul (la foale, ş.a.). ] [23.9.67]
Unealtă de minerit [ ] [23.9.68]
Unealtă de tocat sare [ ] [23.9.69]
Unealtă pentru împletit [ ] [23.9.70]
Collapse <b>Unealtă pentru pescuit</b> [ ] [23.9.71]Unealtă pentru pescuit [ ] [23.9.71]
Collapse <b>Ustensilă de gospodărie</b> [ Folosim aici termenul de ustensilă întrucât indică obiectul care se utilizează în special la executarea unei operaţii în gospodărie. ] [23.10]Ustensilă de gospodărie [ Folosim aici termenul de ustensilă întrucât indică obiectul care se utilizează în special la executarea unei operaţii în gospodărie. ] [23.10]
Collapse <b>Ac</b> [ ] [23.10.1]Ac [ ] [23.10.1]
Collapse <b>Amnar</b> [ ] [23.10.2]Amnar [ ] [23.10.2]
Balama [ ] [23.10.3]
Belciug [ ] [23.10.4]
Broască [ ] [23.10.5]
Burghiu [ ] [23.10.6]
Călcâi de încălzire [ Piesă de metal, se.15-17 (?); de ex. la Tg.Trotuş. ] [23.10.7]
Cange [ ] [23.10.8]
Cap de arzător [ ] [23.10.9]
Cârlig [ ] [23.10.10]
Collapse <b>Cheie</b> [ ] [23.10.11]Cheie [ ] [23.10.11]
Clanţă [ ] [23.10.12]
Collapse <b>Cleşte</b> [ ] [23.10.13]Cleşte [ ] [23.10.13]
Collapse <b>Clopot</b> [ ] [23.10.14]Clopot [ ] [23.10.14]
Coadă de unealtă [ ] [23.10.15]
Colţar [ ] [23.10.16]
Cosor [ ] [23.10.17]
Crampon [ ] [23.10.18]
Cui [ ] [23.10.19]
Cute [ Piatră de gresie folosită la ascuţit unelte tăioase. ] [23.10.20]
Collapse <b>Cuţit</b> [ ] [23.10.21]Cuţit [ ] [23.10.21]
Degetar [ ] [23.10.22]
Frecător [ ] [23.10.23]
Frigare [ ] [23.10.24]
Furcă [ ] [23.10.25]
Furculiţă [ ] [23.10.26]
Fus [ Unealtă de forma unui beţisor lung şi subţire, îngrosat la mijloc, pe care se înfăşoară firul. pe masură ce este tors. ] [23.10.27]
Collapse <b>Fusaiolă</b> [ Garnitura din lut ars sau piatră aplicată fusului primitiv, servind la îngroşarea şi îngreunarea tijei, uşurând mişcarea de rotaţie. ] [23.10.28]Fusaiolă [ Garnitura din lut ars sau piatră aplicată fusului primitiv, servind la îngroşarea şi îngreunarea tijei, uşurând mişcarea de rotaţie. ] [23.10.28]
Greblă [ ] [23.10.29]
Greutate [ ] [23.10.30]
Grilaj [ împrejmuire constituită din zabrele de lemn, de fier sau din plasă de sârmă. ] [23.10.31]
Hârleţ [ Cazma. ] [23.10.32]
Împungător [ ] [23.10.33]
Închizător [ ] [23.10.34]
Încuietoare [ ] [23.10.35]
Collapse <b>Lacăt</b> [ De ex., câteva exemplare din epoca romană s-au descoperit la Sacidava (Dobrogea). ] [23.10.36]Lacăt [ De ex., câteva exemplare din epoca romană s-au descoperit la Sacidava (Dobrogea). ] [23.10.36]
Lanţ [ Organ flexibil format dintr-un şir de inele, zale, plăci etc., asamblate între ele, folosit pentru legare, tracţiune, transmiterea mişcării ş.a. Termenul este folosit şi pentru a desemna (de ex. în La Tene) anumite tipuri de coliere. ] [23.10.37]
Lingură [ Obiect de lemn, metal, ceramică, cu o parte ovală, scobită şi o coadă. Cele mai vechi exemplare aparţin neoliticului (din ceramică, uneori bogat decorate, cum sunt cele din cultura Cucuteni). ] [23.10.38]
Linguriţă [ ] [23.10.39]
Collapse <b>Lopată</b> [ ] [23.10.40]Lopată [ ] [23.10.40]
Collapse <b>Mâner</b> [ ] [23.10.41]Mâner [ ] [23.10.41]
Mâner de sertar [ ] [23.10.42]
Nit [ ] [23.10.43]
Paletă [ ] [23.10.44]
Piron [ ] [23.10.45]
Polonic [ ] [23.10.46]
Collapse <b>Pungă</b> [ ] [23.10.47]Pungă [ ] [23.10.47]
Rangă [ ] [23.10.48]
Collapse <b>Râşniţă</b> [ Obiect casnic inventat în neolitic. Râşniţa primitivă era din piatră, ovală-prelungă. Pe suprafaţa ei se măcinau boabele de cereale cu ajutorul unui frecator (o piatră cilindrică sau ovală). ] [23.10.49]Râşniţă [ Obiect casnic inventat în neolitic. Râşniţa primitivă era din piatră, ovală-prelungă. Pe suprafaţa ei se măcinau boabele de cereale cu ajutorul unui frecator (o piatră cilindrică sau ovală). ] [23.10.49]
Scoabă [ ] [23.10.50]
Spatulă [ ] [23.10.51]
Sulă [ ] [23.10.52]
Tacâm de campanie [ ] [23.10.53]
Collapse <b>Tacâm stil "renaissance"</b> [ Sec.17 p.Chr.(la Cucuteni-Leţcani). ] [23.10.54]Tacâm stil "renaissance" [ Sec.17 p.Chr.(la Cucuteni-Leţcani). ] [23.10.54]
Tocilă [ Instrument cu ajutorul căruia se ascut părţile tăioase ale unor obiecte. ] [23.10.55]
Trident [ Furcă cu trei dinti. în antichitate, simbolul puterii lui Poseidon (Neptun), zeul mării. ] [23.10.56]
Tub [ ] [23.10.57]
Tub spiralic [ ] [23.10.58]
Vătrai [ ] [23.10.59]
Verigă [ ] [23.10.60]
Collapse <b>Vas</b> [24]Vas [24]
Bazin [ Termenul este rar folosit, în sens de vas conic sau vas în calotă sferică. ] [24.1]
Bothros [ Tip simplu de altar de jertfă: o vatră. ] [24.2]
Collapse <b>Capac</b> [ ] [24.3]Capac [ ] [24.3]
Casetă [ ] [24.4]
Piuă [ ] [24.5]
Puşculiţă [ ] [24.6]
Collapse <b>Suport de vas</b> [ ] [24.7]Suport de vas [ ] [24.7]
Collapse <b>Toartă de vas</b> [ Parte ieşită în afară la vase, încovoiată în formă de arc, care serveşte pentru apucat cu mâna (de unde şi denumirea de " mănuşă"). ] [24.8]Toartă de vas [ Parte ieşită în afară la vase, încovoiată în formă de arc, care serveşte pentru apucat cu mâna (de unde şi denumirea de " mănuşă"). ] [24.8]
Tub de vas [ ] [24.9]
Vas "krater" eneolitic [ O formă de vas bitronconic (printre altele, în cultura Cucuteni). ] [24.10]
Vas amforoidal [ Vas în formă de amforă, cu corpul voluminos, gât înalt tronconic, cu buza întoarsă (culturile Cucuteni, Coţofeni, ş.a.) . Folosim acest termen în special pentru ceea ce se numeşte " amforă" în culturile neo-eneolitice, pentru a face deosebirea faţă de amfora clasică greco-romană. ] [24.11]
Vas bitronconic [ ] [24.12]
Vas carpic [ ] [24.13]
Collapse <b>Vas celtic</b> [ ] [24.14]Vas celtic [ ] [24.14]
Vas cilindric [ ] [24.15]
Collapse <b>Vas cosmetic</b> [ ] [24.16]Vas cosmetic [ ] [24.16]
Alabastron [ Vas mic (de obicei din alabastru) folosit pentru păstrarea parfumurilor. ] [24.16.1]
Collapse <b>Aryballos</b> [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.16.2]Aryballos [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.16.2]
Cutie de fard [ ] [24.16.3]
Exaleiptron [ ] [24.16.4]
Flacon [ Recipient de mici dimensiuni pentru uleiuri fine şi parfumuri (asemănător cu butelia). Din sticlă, bronz sau ceramică, cilindric sau paralelipipedic, fund plat, gât cilindric îngust şi înalt. ] [24.16.5]
Collapse <b>Lekythos</b> [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.16.6]Lekythos [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.16.6]
Lydion [ ] [24.16.7]
Phiale [ Vas de metal, formă specifică, plată, cu margini cochiliate, de obicei decorat "au repousse", cu lobi reproducând rozeta de lotus. în interior, un "umbo". Folosit la libaţii. ] [24.16.8]
Collapse <b>Pyxis</b> [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.16.9]Pyxis [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.16.9]
Collapse <b>Unguentarium</b> [ ] [24.16.10]Unguentarium [ ] [24.16.10]
Collapse <b>Vas-coroană</b> [ ] [24.16.11]Vas-coroană [ ] [24.16.11]
Collapse <b>Vas cu decor aplicat</b> [ ] [24.17]Vas cu decor aplicat [ ] [24.17]
Vas cu două guri [ ] [24.18]
Vas cu două torţi [ ] [24.19]
Vas cu fund ascuţit [ Culturile Coţofeni, Monteoru. ] [24.20]
Vas cu inscripţie [ în afară de celebrul vas cu inscripţie "Decebalus per ...", la Ocniţa-Vâlcea, s-a descoperit un vas cu inscripţia în greacă: "regele Thiamarkos a făcut". ] [24.21]
Vas cu marcă de olar [ ] [24.22]
Vas cu picior [ ] [24.23]
Vas cu profil în "s" [ ] [24.24]
Vas cu tub [ ] [24.25]
Vas cu umăr dublu [ ] [24.26]
Collapse <b>Vas de cult</b> [ ] [24.27]Vas de cult [ ] [24.27]
Afumătoare [ ] [24.27.1]
Alabastron [ Vas mic (de obicei din alabastru) folosit pentru păstrarea parfumurilor. ] [24.27.2]
Collapse <b>Aryballos</b> [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.27.3]Aryballos [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.27.3]
Ceaşcă dacică [ Tip de vas ceramic, de obicei de formă tronconică sau semisferică, folosit ca obiect de cult, ca afumătoare. Răspândit din sec.3 a.Ch. până în sec.4 p.Chr. ] [24.27.4]
Exaleiptron [ ] [24.27.5]
Collapse <b>Lekythos</b> [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.27.6]Lekythos [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.27.6]
Lydion [ ] [24.27.7]
Phiale [ Vas de metal, formă specifică, plată, cu margini cochiliate, de obicei decorat "au repousse", cu lobi reproducând rozeta de lotus. în interior, un "umbo". Folosit la libaţii. ] [24.27.8]
Potir [ Vas liturgic, alcătuit dintr-o cupă suspendată pe un picior cu talpă. De obicei, din argint. ] [24.27.9]
Collapse <b>Pyxis</b> [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.27.10]Pyxis [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.27.10]
Collapse <b>Riton</b> [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [24.27.11]Riton [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [24.27.11]
Turibulum [ Vas pentru ars tămâie. ] [24.27.12]
Collapse <b>Unguentarium</b> [ ] [24.27.13]Unguentarium [ ] [24.27.13]
Collapse <b>Vas antropomorf</b> [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [24.27.14]Vas antropomorf [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [24.27.14]
Vas bizantin de cult [ O ampulla,, sau eulogia, din plumb, în formă de ploscă cu corp rotund aplatizat, cu gât relativ în formă de pâlnie, gură ovală, două tortiţe pentru suspendare; pe o faţă, în chenar circular, o cruce dublă (gemina) cu braţe simple inegale. Descoperit la Iaşi, sec.10-11 p.Chr. Alte vase de acest tip sunt confecţionate din lut ars, sticlă, argint. ] [24.27.15]
Vas dublu [ Vas cu corp dublu. ] [24.27.16]
Vas funerar [ ] [24.27.17]
Vas liturgic [ De ex., la Biertan, cană şi castron de bronz liturgice, sec. 4 p.Chr. ] [24.27.18]
Collapse <b>Vas ritual</b> [ ] [24.27.19]Vas ritual [ ] [24.27.19]
Collapse <b>Vas zoomorf</b> [ ] [24.27.20]Vas zoomorf [ ] [24.27.20]
Collapse <b>Vas-binoclu</b> [ ] [24.27.21]Vas-binoclu [ ] [24.27.21]
Vas-solniţă [ ] [24.27.22]
Vas de lux [ ] [24.28]
Vas de piatră [ Cultura Gumelniţa (la Grădiştea Ulmilor). ] [24.29]
Collapse <b>Vas de uz comun</b> [ ] [24.30]Vas de uz comun [ ] [24.30]
Borcan [ Formă comună de ceramică. Corp uşor tronconic, relativ arcuit, umăr puternic, gură largă şi fund plat. O mare varietate de forme, dimensiuni şi detalii. Folosit mai ales la păstrat alimente, dar şi la fiert. ] [24.30.1]
Collapse <b>Căldare</b> [ ] [24.30.2]Căldare [ ] [24.30.2]
Collapse <b>Cazan</b> [ ] [24.30.3]Cazan [ ] [24.30.3]
Ceainic [ ] [24.30.4]
Ceaun [ ] [24.30.5]
Cratiţă [ ] [24.30.6]
Collapse <b>Creuzet</b> [ Recipient din material rezistent la caldură (refractar), folosit în procesele metalurgice. ] [24.30.7]Creuzet [ Recipient din material rezistent la caldură (refractar), folosit în procesele metalurgice. ] [24.30.7]
Collapse <b>Cutie</b> [ ] [24.30.8]Cutie [ ] [24.30.8]
Găleată [ ] [24.30.9]
Lighean [ ] [24.30.10]
Collapse <b>Oală</b> [ Forma de vas simplu, similară cu borcanul, dar de dimensiuni mai mici. Denumire folosită mai ales pentru perioada de la neolitic până în feudalism. ] [24.30.11]Oală [ Forma de vas simplu, similară cu borcanul, dar de dimensiuni mai mici. Denumire folosită mai ales pentru perioada de la neolitic până în feudalism. ] [24.30.11]
Pâlnie [ ] [24.30.12]
Collapse <b>Situla</b> [ Vas, de obicei din metal, în formă de căldăruşă tronconică sau în calotă ovoidală, cu ataşe laterale şi cu o toartă transversală deasupra gurii. Cunoscută încă de la sfârşitul epocii bronzului şi mai ales din epoca fierului. ] [24.30.13]Situla [ Vas, de obicei din metal, în formă de căldăruşă tronconică sau în calotă ovoidală, cu ataşe laterale şi cu o toartă transversală deasupra gurii. Cunoscută încă de la sfârşitul epocii bronzului şi mai ales din epoca fierului. ] [24.30.13]
Strecurătoare [ Vas de formă tronconică sau ovoidală, cu pereţii şi fundul perforaţi. Cunoscut încă din neolitic. în epoca dacică capătă forme armonioase. în epoca romană apar străchini din bronz. ] [24.30.14]
Tavă [ ] [24.30.15]
Tăviţă [ ] [24.30.16]
Tigaie de lut [ La Cucorăni, sec.6-7 p.Chr. ] [24.30.17]
Vas cu toarte tubulare [ Cultura Cernavoda III. ] [24.30.18]
Collapse <b>Vas de provizii</b> [ ] [24.30.19]Vas de provizii [ ] [24.30.19]
Collapse <b>Amforă</b> [ Vas mare şi înalt, din ceramică, cu două toarte, servind ca recipient (vin, untdelemn, apă, cereale, cuie ş.a.). Specific lumii greceşti şi romane, dar şi unor populaţii de contact, pe cale de romanizare. Foarte multe tipuri şi variante (categorii de lux şi comune). ] [24.30.19.1]Amforă [ Vas mare şi înalt, din ceramică, cu două toarte, servind ca recipient (vin, untdelemn, apă, cereale, cuie ş.a.). Specific lumii greceşti şi romane, dar şi unor populaţii de contact, pe cale de romanizare. Foarte multe tipuri şi variante (categorii de lux şi comune). ] [24.30.19.1]
Amforă "bombă" [ Sec.10-11 p.Chr. ] [24.30.19.1.1]
Amforă cu graffiti [ Sec. 4-6 p.Chr. ] [24.30.19.1.2]
Amforă cu toarte bifide [ ] [24.30.19.1.3]
Collapse <b>Amforă grecească</b> [ ] [24.30.19.1.4]Amforă grecească [ ] [24.30.19.1.4]
Amforă piriformă cu toarte supraînălţate [ Sec.10-12 p.Chr. ] [24.30.19.1.5]
Collapse <b>Amforă romană</b> [ ] [24.30.19.1.6]Amforă romană [ ] [24.30.19.1.6]
Amforă sferoidală cu toarte mici [ Sec. 10-12 p.Chr. ] [24.30.19.1.7]
Collapse <b>Amforă ştampilată</b> [ ] [24.30.19.1.8]Amforă ştampilată [ ] [24.30.19.1.8]
Collapse <b>Toartă de amforă</b> [ ] [24.30.19.1.9]Toartă de amforă [ ] [24.30.19.1.9]
Butoi [ ] [24.30.19.2]
Butoi tip Veselinovo [ ] [24.30.19.3]
Chiup [ ] [24.30.19.4]
Dolium [ Vas ceramic (chiup, butoi) de mari dimensiuni, folosit pentru păstrarea proviziilor, în special a vinurilor. ] [24.30.19.5]
Nestoris [ ] [24.30.19.6]
Pelike [ ] [24.30.19.7]
Stamnos [ ] [24.30.19.8]
Vas tip "mortarium" [ Recipient (de lut ars, piatră, marmură), în formă de albie ( copaie), în care se preparau diferite materiale şi amestecuri. Un exemplu, fragmentul de "mortarium" cu ştampilă (MARCUSA / RETIOFEC) descoperit în Dobrogea, apropape de Ostrov. ] [24.30.20]
Vas dodecagonal [ ] [24.31]
Collapse <b>Vas geto-dacic</b> [ ] [24.32]Vas geto-dacic [ ] [24.32]
Vas globular [ ] [24.33]
Collapse <b>Vas grecesc</b> [ ] [24.34]Vas grecesc [ ] [24.34]
Alabastron [ Vas mic (de obicei din alabastru) folosit pentru păstrarea parfumurilor. ] [24.34.1]
Collapse <b>Amforă grecească</b> [ ] [24.34.2]Amforă grecească [ ] [24.34.2]
Collapse <b>Aryballos</b> [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.34.3]Aryballos [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.34.3]
Askos [ Recipient de dimensiuni reduse, asemănător oarecum unui mic burduf; corp plat-turtit sau corp globular cu picior, având o toartă arcuită. Trei tipuri mai răspândite: tip turtit, ca o ploscă; tip mai înalt, bombat, cu picior scund; tip circular- inelar (Ring-askos). Forma de askos a fost creată local încă din neolitic: Gumelniţa, Sălcuţa, Cernavoda I (faza Renie II) şi a continuat în epoca bronzului: Celei, Baden, Coţofeni, Monteoru. ] [24.34.4]
Collapse <b>Bol</b> [ ] [24.34.5]Bol [ ] [24.34.5]
Bol delian [ ] [24.34.6]
Bolsal [ ] [24.34.7]
Butelie [ ] [24.34.8]
Chous [ ] [24.34.9]
Cistă [ (Casetă, cutie, cufăr). Termen folosit pentru recipientele de piatră din cultura Glina-Schneckenberg şi Ferigile, ca şi pentru cutiile din antichitatea clasică. Pe unele reliefuri apare "cista mistica"- un coşulet acoperit, care conţinea elemente sacre ale divinităţii. ] [24.34.10]
Collapse <b>Crater</b> [ Vas mare, adânc, gură largă, folosit la amestecul vinului cu apa. ] [24.34.11]Crater [ Vas mare, adânc, gură largă, folosit la amestecul vinului cu apa. ] [24.34.11]
Collapse <b>Cupă</b> [ ] [24.34.12]Cupă [ ] [24.34.12]
Dinos [ ] [24.34.13]
Exaleiptron [ ] [24.34.14]
Flacon [ Recipient de mici dimensiuni pentru uleiuri fine şi parfumuri (asemănător cu butelia). Din sticlă, bronz sau ceramică, cilindric sau paralelipipedic, fund plat, gât cilindric îngust şi înalt. ] [24.34.15]
Guttus [ ] [24.34.16]
Collapse <b>Hydria</b> [ Vas ceramic sau de metal, de forma relativă a unui ulcior, cu corp zvelt piriform, răsturnat, gât cilindric specific, buza evazată, cu picior. Trei toarte, două orizontale pe umăr ( pentru ridicat), una verticală (pentru turnat). Frecvent în sec. 6-4 a.Chr. ] [24.34.17]Hydria [ Vas ceramic sau de metal, de forma relativă a unui ulcior, cu corp zvelt piriform, răsturnat, gât cilindric specific, buza evazată, cu picior. Trei toarte, două orizontale pe umăr ( pentru ridicat), una verticală (pentru turnat). Frecvent în sec. 6-4 a.Chr. ] [24.34.17]
Collapse <b>Kantharos</b> [ Vas în formă de ceaşcă adâncă, cu picior şi două toarte - uneori supraînălţate, folosit la amestecarea vinului cu apa. Din ceramică sau metal. ] [24.34.18]Kantharos [ Vas în formă de ceaşcă adâncă, cu picior şi două toarte - uneori supraînălţate, folosit la amestecarea vinului cu apa. Din ceramică sau metal. ] [24.34.18]
Kiathos [ ] [24.34.19]
Kirnos [ ] [24.34.20]
Kotylos [ ] [24.34.21]
Kyathos [ ] [24.34.22]
Kylix [ Vas ceramic de băut vin. Are forma unei calote larg deschise (cupe), cu două toarte şi fund inelar sau picior. ] [24.34.23]
Lagynos [ Vas de mai mari dimensiuni (12 kotiles) pentru vin (" butelie" de vin). ] [24.34.24]
Collapse <b>Lebes</b> [ Un lebes, din bronz, descoperit la Bălăneşti, sec.4 a.Chr. ] [24.34.25]Lebes [ Un lebes, din bronz, descoperit la Bălăneşti, sec.4 a.Chr. ] [24.34.25]
Collapse <b>Lekanis</b> [ ] [24.34.26]Lekanis [ ] [24.34.26]
Collapse <b>Lekythos</b> [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.34.27]Lekythos [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.34.27]
Mastos [ ] [24.34.28]
Nestoris [ ] [24.34.29]
Collapse <b>Oinochoe</b> [ Vas în forma unui ulcior cu o singură toartă. De uz comun sau de lux. Corp globular şi gât lung-tubular sau scurt. Gură treflată, uneori largă. S-au stabilit mai multe tipuri. ] [24.34.30]Oinochoe [ Vas în forma unui ulcior cu o singură toartă. De uz comun sau de lux. Corp globular şi gât lung-tubular sau scurt. Gură treflată, uneori largă. S-au stabilit mai multe tipuri. ] [24.34.30]
Olpe [ ] [24.34.31]
Oxibaphon [ ] [24.34.32]
Pelike [ ] [24.34.33]
Phiale [ Vas de metal, formă specifică, plată, cu margini cochiliate, de obicei decorat "au repousse", cu lobi reproducând rozeta de lotus. în interior, un "umbo". Folosit la libaţii. ] [24.34.34]
Ploscă [ Recipient (din piele, apoi din ceramică) asemănător unui burduf (corp turtit, gât oblic de la care porneşte o toartă arcuită). Din neolitic până în epoca greco-romană. ] [24.34.35]
Prochous [ ] [24.34.36]
Psykter [ ] [24.34.37]
Collapse <b>Pyxis</b> [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.34.38]Pyxis [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.34.38]
Collapse <b>Skyphos</b> [ ] [24.34.39]Skyphos [ ] [24.34.39]
Stamnos [ ] [24.34.40]
Collapse <b>Vas arhaic grecesc</b> [ ] [24.34.41]Vas arhaic grecesc [ ] [24.34.41]
Collapse <b>Amforă grecească arhaică</b> [ ] [24.34.41.1]Amforă grecească arhaică [ ] [24.34.41.1]
Aryballos cu reliefuri [ ] [24.34.41.2]
Aryballos globular corintian [ ] [24.34.41.3]
Bol ionian cu "ochi" [ ] [24.34.41.4]
Bol ionian cu flori de lotus [ ] [24.34.41.5]
Bol ionian cu păsări [ ] [24.34.41.6]
Bol ionian cu rozete [ ] [24.34.41.7]
Bol tip fikellura [ ] [24.34.41.8]
Cupă ioniană comună [ ] [24.34.41.9]
Cupă ioniană cu ghirlande [ ] [24.34.41.10]
Cupă tip Camiros [ ] [24.34.41.11]
Cupă tip fikellura [ ] [24.34.41.12]
Dinos tip Camiros [ ] [24.34.41.13]
Hydria ioniană [ ] [24.34.41.14]
Lagynos tip Camiros [ ] [24.34.41.15]
Lekythos attic [ ] [24.34.41.16]
Collapse <b>Oinochoe ioniană</b> [ ] [24.34.41.17]Oinochoe ioniană [ ] [24.34.41.17]
Oinochoe tip camiros [ ] [24.34.41.18]
Oinochoe tip fikellura [ ] [24.34.41.19]
Olpe tip fikellura [ ] [24.34.41.20]
Platou tip camiros [ ] [24.34.41.21]
Situla-pythos [ ] [24.34.41.22]
Skyphos tip fikellura [ ] [24.34.41.23]
Stamnos ionian [ ] [24.34.41.24]
Vas cu figuri negre [ Apare la Atena, în sec.6 a.Chr. ] [24.34.41.25]
Vas cu figuri roşii [ Pe la 530 a.Chr. şi continuă în epoca clasică (când devine un tip aproape exclusiv). ] [24.34.41.26]
Vas stil "caprele sălbatice" [ De Chios şi Clazomene. între 626-550 a.Chr. ] [24.34.41.27]
Vas stil fikellura [ Milet, a doua jumătate a sec.6 a.Chr. ] [24.34.41.28]
Vas tip "vroulia" [ ] [24.34.41.29]
Vas tip naukratis [ ] [24.34.41.30]
Collapse <b>Vas-coroană</b> [ ] [24.34.41.31]Vas-coroană [ ] [24.34.41.31]
Collapse <b>Vas corintian</b> [ ] [24.34.42]Vas corintian [ ] [24.34.42]
Collapse <b>Vas cu firnis negru</b> [ ] [24.34.43]Vas cu firnis negru [ ] [24.34.43]
Vas de chios [ ] [24.34.44]
Vas de clazomenai [ ] [24.34.45]
Vas rhodian [ ] [24.34.46]
Collapse <b>Vas medieval</b> [ ] [24.35]Vas medieval [ ] [24.35]
Vas octogonal [ ] [24.36]
Vas ovoidal [ ] [24.37]
Vas pentru turnare în tipar [ ] [24.38]
Vas piriform [ ] [24.39]
Collapse <b>Vas roman</b> [ ] [24.40]Vas roman [ ] [24.40]
Collapse <b>Amforă romană</b> [ ] [24.40.1]Amforă romană [ ] [24.40.1]
Collapse <b>Amforetă</b> [ Tip de amforă de dimensiuni reduse. ] [24.40.2]Amforetă [ Tip de amforă de dimensiuni reduse. ] [24.40.2]
Biberon [ Recipient în formă de flacon, la care se ataşează o tetină, servind la hrănirea sugarilor. în antichitatea romană: guttus. ] [24.40.3]
Collapse <b>Cupă</b> [ ] [24.40.4]Cupă [ ] [24.40.4]
Dolium [ Vas ceramic (chiup, butoi) de mari dimensiuni, folosit pentru păstrarea proviziilor, în special a vinurilor. ] [24.40.5]
Farfurie [ Vas larg, cu deschiderea gurii foarte mare faţă de înălţime şi fund, de obicei fără toarte. ] [24.40.6]
Pateră [ Vas ritual de metal (rar de ceramică) de forma unei farfurii întinse, cu marginea uşor arcuită în interior, cu " umbo" central. Uneori mâner cilindric, terminat în protomă de berbec. Folosit pentru libaţii. ] [24.40.7]
Platou [ ] [24.40.8]
Collapse <b>Urcior</b> [ Vas cu corpul bombat, gâtul lung şi îngust, de obicei având o singură toartă. ] [24.40.9]Urcior [ Vas cu corpul bombat, gâtul lung şi îngust, de obicei având o singură toartă. ] [24.40.9]
Vas terra estampata [ Caracteristic epocii romane târzii, înlocuind vasele terra sigillata. Cupe sau patere cu decor realizat prin imprimarea în adâncime ("en creux"), cu motive figurate, de obicei creştine, dar şi laice (ca de ex. figurile unor împăraţi). ] [24.40.10]
Vas terra nigra [ ] [24.40.11]
Collapse <b>Vas terra sigillata</b> [ Tip roman timpuriu, cu firnis roşu şi decor figurat în relief, apărut în Italia, apoi răspândit în întregul imperiu roman. Descoperiri la Tomis, Drobeta, Apahida, Cristeşti, Capidava, Apulum, ş.a. ] [24.40.12]Vas terra sigillata [ Tip roman timpuriu, cu firnis roşu şi decor figurat în relief, apărut în Italia, apoi răspândit în întregul imperiu roman. Descoperiri la Tomis, Drobeta, Apahida, Cristeşti, Capidava, Apulum, ş.a. ] [24.40.12]
Vas semisferic [ ] [24.41]
Vas sfero-conic [ ] [24.42]
Vas ştampilat [ ] [24.43]
Vas tip "pyraunos" [ Sfârşitul Bronzului şi începutul Hallstattului. ] [24.44]
Collapse <b>Vas tip bastarnic</b> [ Sec.3-2 a.Chr. ] [24.45]Vas tip bastarnic [ Sec.3-2 a.Chr. ] [24.45]
Collapse <b>Vas tip bodrogkeresztur</b> [ ] [24.46]Vas tip bodrogkeresztur [ ] [24.46]
Collapse <b>Vas tip boian</b> [ ] [24.47]Vas tip boian [ ] [24.47]
Vas tip brateiu [ ] [24.48]
Vas tip ceramică liniară [ ] [24.49]
Vas tip cernavoda i [ ] [24.50]
Vas tip coslogeni [ ] [24.51]
Vas tip costişa [ ] [24.52]
Collapse <b>Vas tip coţofeni</b> [ ] [24.53]Vas tip coţofeni [ ] [24.53]
Collapse <b>Vas tip criş</b> [ ] [24.54]Vas tip criş [ ] [24.54]
Collapse <b>Vas tip cruceni</b> [ ] [24.55]Vas tip cruceni [ ] [24.55]
Collapse <b>Vas tip cucuteni</b> [ ] [24.56]Vas tip cucuteni [ ] [24.56]
Collapse <b>Vas tip cultura amforelor globulare</b> [ ] [24.57]Vas tip cultura amforelor globulare [ ] [24.57]
Collapse <b>Vas tip dridu</b> [ ] [24.58]Vas tip dridu [ ] [24.58]
Vas tip dudeşti [ ] [24.59]
Collapse <b>Vas tip gârla mare</b> [ ] [24.60]Vas tip gârla mare [ ] [24.60]
Vas tip gava-reci-mediaş [ ] [24.61]
Collapse <b>Vas tip gumelniţa</b> [ ] [24.62]Vas tip gumelniţa [ ] [24.62]
Collapse <b>Vas tip hallstatt</b> [ Culoare neagră, lustruit la suprafaţă, ornamentat cu caneluri (oblice), sau cu caneluri asociate cu decor fin incizat şi încrustat cu alb. ] [24.63]Vas tip hallstatt [ Culoare neagră, lustruit la suprafaţă, ornamentat cu caneluri (oblice), sau cu caneluri asociate cu decor fin incizat şi încrustat cu alb. ] [24.63]
Collapse <b>Vas tip hamangia</b> [ ] [24.64]Vas tip hamangia [ ] [24.64]
Collapse <b>Vas tip horodiştea-folteşti</b> [ ] [24.65]Vas tip horodiştea-folteşti [ ] [24.65]
Collapse <b>Vas tip iclod</b> [ ] [24.66]Vas tip iclod [ ] [24.66]
Vas tip ipoteşti-ciurel-cândeşti [ ] [24.67]
Collapse <b>Vas tip kostolac</b> [ ] [24.68]Vas tip kostolac [ ] [24.68]
Collapse <b>Vas tip monteoru</b> [ ] [24.69]Vas tip monteoru [ ] [24.69]
Collapse <b>Vas tip mormintele cu ocru</b> [ ] [24.70]Vas tip mormintele cu ocru [ ] [24.70]
Collapse <b>Vas tip noua</b> [ ] [24.71]Vas tip noua [ ] [24.71]
Collapse <b>Vas tip otomani</b> [ ] [24.72]Vas tip otomani [ ] [24.72]
Collapse <b>Vas tip periam-pecica</b> [ ] [24.73]Vas tip periam-pecica [ ] [24.73]
Vas tip petreşti [ ] [24.74]
Collapse <b>Vas tip precucuteni</b> [ ] [24.75]Vas tip precucuteni [ ] [24.75]
Vas tip przeworsk [ ] [24.76]
Vas tip sălcuţa [ ] [24.77]
Collapse <b>Vas tip sântana de mureş</b> [ ] [24.78]Vas tip sântana de mureş [ ] [24.78]
Vas tip suciu [ ] [24.79]
Vas tip susani [ ] [24.80]
Collapse <b>Vas tip tei</b> [ ] [24.81]Vas tip tei [ ] [24.81]
Vas tip tisa [ ] [24.82]
Collapse <b>Vas tip tiszapolgar</b> [ ] [24.83]Vas tip tiszapolgar [ ] [24.83]
Collapse <b>Vas tip vădastra</b> [ ] [24.84]Vas tip vădastra [ ] [24.84]
Collapse <b>Vas tip verbicioara</b> [ ] [24.85]Vas tip verbicioara [ ] [24.85]
Collapse <b>Vas tip vinca-turdaş</b> [ ] [24.86]Vas tip vinca-turdaş [ ] [24.86]
Vas tip vucedol [ ] [24.87]
Collapse <b>Vas tip wietenberg</b> [ ] [24.88]Vas tip wietenberg [ ] [24.88]
Collapse <b>Vas tip zimnicea-plovdiv</b> [ ] [24.89]Vas tip zimnicea-plovdiv [ ] [24.89]
Vas tronconic [ ] [24.90]
Vas-borcan prefeudal [ Sec.9-12. ] [24.91]
Vas-clopot [ ] [24.92]
Vas-cutie [ ] [24.93]
Vas-puşculiţă [ Sec.16 p.Chr., la Piatra Neamţ. ] [24.94]
Vas-sac [ ] [24.95]
Collapse <b>Vas-suport</b> [ ] [24.96]Vas-suport [ ] [24.96]
Collapse <b>Veselă</b> [ ] [24.97]Veselă [ ] [24.97]
Collapse <b>Amforetă</b> [ Tip de amforă de dimensiuni reduse. ] [24.97.1]Amforetă [ Tip de amforă de dimensiuni reduse. ] [24.97.1]
Askos [ Recipient de dimensiuni reduse, asemănător oarecum unui mic burduf; corp plat-turtit sau corp globular cu picior, având o toartă arcuită. Trei tipuri mai răspândite: tip turtit, ca o ploscă; tip mai înalt, bombat, cu picior scund; tip circular- inelar (Ring-askos). Forma de askos a fost creată local încă din neolitic: Gumelniţa, Sălcuţa, Cernavoda I (faza Renie II) şi a continuat în epoca bronzului: Celei, Baden, Coţofeni, Monteoru. ] [24.97.2]
Biberon [ Recipient în formă de flacon, la care se ataşează o tetină, servind la hrănirea sugarilor. în antichitatea romană: guttus. ] [24.97.3]
Collapse <b>Bol</b> [ ] [24.97.4]Bol [ ] [24.97.4]
Bol delian [ ] [24.97.5]
Butelie [ ] [24.97.6]
Collapse <b>Cană</b> [ ] [24.97.7]Cană [ ] [24.97.7]
Collapse <b>Castron</b> [ ] [24.97.8]Castron [ ] [24.97.8]
Chous [ ] [24.97.9]
Collapse <b>Crater</b> [ Vas mare, adânc, gură largă, folosit la amestecul vinului cu apa. ] [24.97.10]Crater [ Vas mare, adânc, gură largă, folosit la amestecul vinului cu apa. ] [24.97.10]
Collapse <b>Cupă cu picior</b> [ ] [24.97.11]Cupă cu picior [ ] [24.97.11]
Collapse <b>Cupă-bol</b> [ ] [24.97.12]Cupă-bol [ ] [24.97.12]
Dinos [ ] [24.97.13]
Farfurie [ Vas larg, cu deschiderea gurii foarte mare faţă de înălţime şi fund, de obicei fără toarte. ] [24.97.14]
Farfurioară [ ] [24.97.15]
Collapse <b>Fructieră</b> [ ] [24.97.16]Fructieră [ ] [24.97.16]
Kiathos [ ] [24.97.17]
Kyathos [ ] [24.97.18]
Kylix [ Vas ceramic de băut vin. Are forma unei calote larg deschise (cupe), cu două toarte şi fund inelar sau picior. ] [24.97.19]
Lagynos [ Vas de mai mari dimensiuni (12 kotiles) pentru vin (" butelie" de vin). ] [24.97.20]
Mastos [ ] [24.97.21]
Collapse <b>Oinochoe</b> [ Vas în forma unui ulcior cu o singură toartă. De uz comun sau de lux. Corp globular şi gât lung-tubular sau scurt. Gură treflată, uneori largă. S-au stabilit mai multe tipuri. ] [24.97.22]Oinochoe [ Vas în forma unui ulcior cu o singură toartă. De uz comun sau de lux. Corp globular şi gât lung-tubular sau scurt. Gură treflată, uneori largă. S-au stabilit mai multe tipuri. ] [24.97.22]
Olpe [ ] [24.97.23]
Oxibaphon [ ] [24.97.24]
Pahar [ ] [24.97.25]
Ploscă [ Recipient (din piele, apoi din ceramică) asemănător unui burduf (corp turtit, gât oblic de la care porneşte o toartă arcuită). Din neolitic până în epoca greco-romană. ] [24.97.26]
Collapse <b>Riton</b> [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [24.97.27]Riton [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [24.97.27]
Collapse <b>Skyphos</b> [ ] [24.97.28]Skyphos [ ] [24.97.28]
Solniţă [ ] [24.97.29]
Collapse <b>Strachină</b> [ Vas tronconic, scund, cu deschiderea gurii mult mai largă decât fundul, de obicei fără toartă, folosit în general ca vas de masă. Cunoscut încă din neolitic. ] [24.97.30]Strachină [ Vas tronconic, scund, cu deschiderea gurii mult mai largă decât fundul, de obicei fără toartă, folosit în general ca vas de masă. Cunoscut încă din neolitic. ] [24.97.30]
Tipsie [ Vas plat (întins) de ceramică, lemn sau metal. Tavă mare, rotundă, uneori ornamentată. ] [24.97.31]
Collapse <b>Urcior</b> [ Vas cu corpul bombat, gâtul lung şi îngust, de obicei având o singură toartă. ] [24.97.32]Urcior [ Vas cu corpul bombat, gâtul lung şi îngust, de obicei având o singură toartă. ] [24.97.32]
Vas de peşte [ Frecvent în vesela greco-romană, dar şi în alte epoci, de ex. în cultura Wietenberg. ] [24.97.33]
Vas de sticlă [ ] [24.97.34]
Collapse <b>Vas tip vatina</b> [ Vas zvelt, formă specifică, corpul bitronconic uşor turtit, gât larg înalt spre pâlnie, gură largă scobit-adâncită, cu două toarte late din buză. ] [24.97.35]Vas tip vatina [ Vas zvelt, formă specifică, corpul bitronconic uşor turtit, gât larg înalt spre pâlnie, gură largă scobit-adâncită, cu două toarte late din buză. ] [24.97.35]