CIMEC. Tezaurele terminologice

Index |  Afișare arborescentă | Afișare alfabetică

Skip Navigation Links.
Collapse <b>Arhitectură şi construcţie</b> [1]Arhitectură şi construcţie [1]
Collapse <b>Componentă de arhitectură</b> [ ] [1.1]Componentă de arhitectură [ ] [1.1]
Collapse <b>Ancadrament</b> [ ] [1.1.1]Ancadrament [ ] [1.1.1]
Tabula ansata [ Un tip de ancadrament de formă dreptunghiulară, cu două ataşe pe laturile înguste. Reproduce forma tablei de bronz cu ataşe laterale de fixare, pe care se gravau inscripţii. Tabula ansata a devenit specifică în sculptura romană, pe sarcofage sau pe monumente. ] [1.1.1.1]
Antă [ Un pilastru în prelungirea zidurilor laterale care, împreună cu zidul frontal şi cu coloanele frontale, delimitează un pronaos sau un opistodom al unui templu. Astfel de edificii se mai numesc "in antis". ] [1.1.2]
Collapse <b>Antablament</b> [ Element de arhitectură clasică care susţine acoperişul, aşezat deasupra coloanelor şi zidurilor faţadei. Compus din: arhitravă, friză şi cornişă. ] [1.1.3]Antablament [ Element de arhitectură clasică care susţine acoperişul, aşezat deasupra coloanelor şi zidurilor faţadei. Compus din: arhitravă, friză şi cornişă. ] [1.1.3]
Antablament monolit [ ] [1.1.3.1]
Collapse <b>Arhitravă</b> [ Element de arhitectură (constitutiv al antablamentului), de ordin clasic, constituind grinda principală aflată în partea inferioară a antablamentului, sprijinindu-se direct pe coloane, pilaştrii sau zid. ] [1.1.3.2]Arhitravă [ Element de arhitectură (constitutiv al antablamentului), de ordin clasic, constituind grinda principală aflată în partea inferioară a antablamentului, sprijinindu-se direct pe coloane, pilaştrii sau zid. ] [1.1.3.2]
Arhitravă cu inscripţie [ ] [1.1.3.2.1]
Collapse <b>Cornişă</b> [ Parte arhitecturală şi constructivă corespunzând streaşinii. O succesiune de profile care avansează progresiv în consolă. ] [1.1.3.3]Cornişă [ Parte arhitecturală şi constructivă corespunzând streaşinii. O succesiune de profile care avansează progresiv în consolă. ] [1.1.3.3]
Cornişă cu inscripţie [ ] [1.1.3.3.1]
Cornişă cu relief [ ] [1.1.3.3.2]
Collapse <b>Friză</b> [ Element de antablament în arhitectura antică purtând o decoraţie în flux continuu, intercalat între arhitravă şi cornişă. în evul mediu semnifica un sistem de ornamentare prin compoziţii în flux continuu. ] [1.1.3.4]Friză [ Element de antablament în arhitectura antică purtând o decoraţie în flux continuu, intercalat între arhitravă şi cornişă. în evul mediu semnifica un sistem de ornamentare prin compoziţii în flux continuu. ] [1.1.3.4]
Friză cu relief [ ] [1.1.3.4.1]
Collapse <b>Antefix</b> [ Element de arhitectură antică cu aspect decorativ, ataşat acoperişului (un olan înfundat la un capăt şi cu o placă ornamentală (Gorgona, Jupiter). ] [1.1.4]Antefix [ Element de arhitectură antică cu aspect decorativ, ataşat acoperişului (un olan înfundat la un capăt şi cu o placă ornamentală (Gorgona, Jupiter). ] [1.1.4]
Antefix antropomorf [ ] [1.1.4.1]
Antefix zoomorf [ ] [1.1.4.2]
Arc [ 1) Element constructiv şi arhitectonic, curb în plan vertical, sprijinit pe stâlpi, care transmite apăsările şi împingerile elementelor suprapuse. 2) Armă pentru aruncarea săgeţilor. ] [1.1.5]
Arcadă [ Element arhitectonic constituit dintr-un arc şi elemente de susţinere. Arcadele pot fi grupate în ordonanţe sau pot fi izolate. ] [1.1.6]
Attic [ Parte de arhitectură aşezată deasupra cornişei, pentru a masca acoperişul, dar şi pentru a adăuga o decoraţiune. Atic denticulat - la Monumentul triumfal de la Adamclisi; atic al unor stele funerare (Apulum, unde ţine loc de fronton). ] [1.1.7]
Collapse <b>Balustradă</b> [ ] [1.1.8]Balustradă [ ] [1.1.8]
Cancelli [ în antichitate (limba latină): îngrăditură, şir de bare, limită, balustradă. Element arhitectural în basilicile paleocreştine, care despărţea sanctuarul de nave (forma unei balustrade). Uneori se prelungeşte pe verticală luând aspectul unei catapetesme. După sec.6 p.Chr., în bisericile răsăritene este înlocuită cu tâmpla. ] [1.1.8.1]
Bază de statuie [ ] [1.1.9]
Buton ornamental [ ] [1.1.10]
Collapse <b>Coloană</b> [ Stâlp de secţiune circulară, susţinând un antablament. ] [1.1.11]Coloană [ Stâlp de secţiune circulară, susţinând un antablament. ] [1.1.11]
Bază de coloană [ Element pe care se sprijină fusul unei coloane (sau pilastru). Are de obicei o profilatură specifică (o plintă pătrată şi o scotie). ] [1.1.11.1]
Collapse <b>Capitel</b> [ Element de ordin (arhitectonic) care face trecerea de la fusul coloanei la arhitravă. ] [1.1.11.2]Capitel [ Element de ordin (arhitectonic) care face trecerea de la fusul coloanei la arhitravă. ] [1.1.11.2]
Abacă [ Element de capitel, aflat între corpul capitelului şi arhitravă. în alte cazuri, susţine naşterea unui arc. ] [1.1.11.2.1]
Capitel compozit [ ] [1.1.11.2.2]
Capitel corintic [ ] [1.1.11.2.3]
Capitel cu capete de berbeci [ ] [1.1.11.2.4]
Capitel cu frunze de lotus [ ] [1.1.11.2.5]
Capitel cu volute [ ] [1.1.11.2.6]
Capitel doric [ ] [1.1.11.2.7]
Capitel ionic [ ] [1.1.11.2.8]
Coloană cu inscripţie [ ] [1.1.11.3]
Colonetă [ ] [1.1.11.4]
Fus de coloană [ Element al coloanei cuprins între soclu (baza) şi capitel. ] [1.1.11.5]
Semicoloană [ ] [1.1.11.6]
Tambur [ Element cilindric al fusului unei coloane, sau parte a unui monument de plan circular. în epoca romană, fusurile de coloane erau monolitice, nu din tamburi. ] [1.1.11.7]
Collapse <b>Coronament</b> [ Partea superioară a unui edificiu (sau monument sculptural) constituind încheierea logică a unei ordonanţe constructive. Se compune din: cornişă, atic, acroterii, pină, sfinx, leu, himeră. ] [1.1.12]Coronament [ Partea superioară a unui edificiu (sau monument sculptural) constituind încheierea logică a unei ordonanţe constructive. Se compune din: cornişă, atic, acroterii, pină, sfinx, leu, himeră. ] [1.1.12]
Acroteră [ Element arhitectural de piatră sau teracotă (de obicei zoomorf sau fitomorf) care ornamentează colţurile sau crestele acoperişului. Pseudoacrotera este un element decorativ de forma acroterei, care ornamentează un sarcofag, un altar, o stelă funerară. ] [1.1.12.1]
Collapse <b>Cornişă</b> [ Parte arhitecturală şi constructivă corespunzând streaşinii. O succesiune de profile care avansează progresiv în consolă. ] [1.1.12.2]Cornişă [ Parte arhitecturală şi constructivă corespunzând streaşinii. O succesiune de profile care avansează progresiv în consolă. ] [1.1.12.2]
Cornişă cu inscripţie [ ] [1.1.12.2.1]
Cornişă cu relief [ ] [1.1.12.2.2]
Coronament de sobă [ ] [1.1.12.3]
Coronament funerar [ ] [1.1.12.4]
Coronament piramidal [ ] [1.1.12.5]
Pină [ Element de coronament la monumentele funerare (edicule, altare, stele, mausolee) în formă de con de pin. ] [1.1.12.6]
Collapse <b>Fronton</b> [ Element de arhitectură acoperind timpanul triughiular cuprins între cornişă şi cele două pante ale acoperişului (unui templu, de ex.) decorat cu reliefuri narative sau simbolice. Dar poate fi şi fronton de ediculă şi fronton de mausoleu. ] [1.1.13]Fronton [ Element de arhitectură acoperind timpanul triughiular cuprins între cornişă şi cele două pante ale acoperişului (unui templu, de ex.) decorat cu reliefuri narative sau simbolice. Dar poate fi şi fronton de ediculă şi fronton de mausoleu. ] [1.1.13]
Fronton de ediculă [ ] [1.1.13.1]
Leu [ ] [1.1.14]
Collapse <b>Mausoleu</b> [ Construcţie funerară monumentală (uneori cu aspect de templu). Aici ne referim doar la acele relativ mici edificii cu aspect general de mausoleu (Micia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaisa, Tomis, Napoca, Brucla). Sunt mici edificii paralelipipedice, din piatră sau caramidă, încorporând în faţadă elemente sculptate: medalioane cu portrete funerare, ancadramente profilate (care reproduc elemente de arhitectură - coloane, arhitrave, frize, frontoane). ] [1.1.15]Mausoleu [ Construcţie funerară monumentală (uneori cu aspect de templu). Aici ne referim doar la acele relativ mici edificii cu aspect general de mausoleu (Micia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaisa, Tomis, Napoca, Brucla). Sunt mici edificii paralelipipedice, din piatră sau caramidă, încorporând în faţadă elemente sculptate: medalioane cu portrete funerare, ancadramente profilate (care reproduc elemente de arhitectură - coloane, arhitrave, frize, frontoane). ] [1.1.15]
Arhitravă de mausoleu [ ] [1.1.15.1]
Coloană de mausoleu [ ] [1.1.15.2]
Friză de mausoleu [ Friza cu Neptun de la Apulum. ] [1.1.15.3]
Fronton de mausoleu [ Fronton decorat cu simboluri, gorgone, vase, efigii de zeităţi. La Micia, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. ] [1.1.15.4]
Medalion de mausoleu [ Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Brucla. ] [1.1.15.5]
Pseudostelă de mausoleu [ La Tomis, Potaissa, Napoca. ] [1.1.15.6]
Metopă [ Element al frizei unui templu doric, cuprins între triglife, constând dintr-o placă, de obicei ornamentată cu basoreliefuri. ] [1.1.16]
Collapse <b>Mozaic</b> [ Tip de decoraţie arhitecturală realizată într-o tehnică specifică: pe un strat de mortar fin se montau cuburi mici policrome de piatră, ceramică, sticlă, rezultând motive geometrice sau figurale. ] [1.1.17]Mozaic [ Tip de decoraţie arhitecturală realizată într-o tehnică specifică: pe un strat de mortar fin se montau cuburi mici policrome de piatră, ceramică, sticlă, rezultând motive geometrice sau figurale. ] [1.1.17]
Mozaic cu inscripţie [ ] [1.1.17.1]
Piesă de mozaic [ ] [1.1.17.2]
Placă de mozaic [ ] [1.1.17.3]
Collapse <b>Pilastru</b> [ Element de arhitectură cu rol portant; variantă de stâlp, caracterizat prin secţiune orizontală unghiulară. Se termină de obicei cu un capitel. Poate fi degajat sau angajat (prins parţial în zid), formând ordonanţe, grupându-se în portice sau şiruri. ] [1.1.18]Pilastru [ Element de arhitectură cu rol portant; variantă de stâlp, caracterizat prin secţiune orizontală unghiulară. Se termină de obicei cu un capitel. Poate fi degajat sau angajat (prins parţial în zid), formând ordonanţe, grupându-se în portice sau şiruri. ] [1.1.18]
Pilastru cu inscripţie [ ] [1.1.18.1]
Placaj [ ] [1.1.19]
Soclu de monument [ ] [1.1.20]
Collapse <b>Stemă</b> [ Semn convenţional distinctiv, însemn al unei ţări, al unui oraş sau domeniu feudal, al unei case nobiliare, dinastii ( ornamentat). ] [1.1.21]Stemă [ Semn convenţional distinctiv, însemn al unei ţări, al unui oraş sau domeniu feudal, al unei case nobiliare, dinastii ( ornamentat). ] [1.1.21]
Stemă cu pisanie [ Suceava, sec.15. Elementul heraldic principal este capul de bour cu stea şi rozetă în cinci colţuri între coarne. Mai rar soarele şi scutul timbrat (cu cruci). ] [1.1.21.1]
Stilobat [ ] [1.1.22]
Triglifă [ Ornament al frizei templului doric, de forma unei placi dreptunghiulare, din piatră sau marmură, cu trei creste în relief (care se repetă la intervale egale de-a lungul frizei). ] [1.1.23]
Trofeu [ ] [1.1.24]
Collapse <b>Componentă de construcţie</b> [ ] [1.2]Componentă de construcţie [ ] [1.2]
Antă [ Un pilastru în prelungirea zidurilor laterale care, împreună cu zidul frontal şi cu coloanele frontale, delimitează un pronaos sau un opistodom al unui templu. Astfel de edificii se mai numesc "in antis". ] [1.2.1]
Buton ornamental [ ] [1.2.2]
Collapse <b>Cahlă</b> [ Placă de lut ars, smălţuită sau nu, folosită la construirea sobelor. Decorată (reprezentări heraldice, motive zoomorfe, antropomorfe). Utilizată şi ca piesă ornamentală de interior. Uneori îmbrăca forme speciale (circulare, rectangulare, tubular- cilindrice). în epoca medievală, ornamentarea cahlelor era bogată: pasari, lei rampanţi încoronaţi, Melusina, Manticora, Sf.Gheorghe, călăreţi în turnir, diferite blazoane etc. ] [1.2.3]Cahlă [ Placă de lut ars, smălţuită sau nu, folosită la construirea sobelor. Decorată (reprezentări heraldice, motive zoomorfe, antropomorfe). Utilizată şi ca piesă ornamentală de interior. Uneori îmbrăca forme speciale (circulare, rectangulare, tubular- cilindrice). în epoca medievală, ornamentarea cahlelor era bogată: pasari, lei rampanţi încoronaţi, Melusina, Manticora, Sf.Gheorghe, călăreţi în turnir, diferite blazoane etc. ] [1.2.3]
Cahlă cu decor figurativ [ ] [1.2.3.1]
Cahlă cu decor geometric [ ] [1.2.3.2]
Cahlă cu decor heraldic [ ] [1.2.3.3]
Cahlă cu decor în solzi [ ] [1.2.3.4]
Cahlă cu decor vegetal [ ] [1.2.3.5]
Cahlă cu semiove [ ] [1.2.3.6]
Cahlă cu volute [ ] [1.2.3.7]
Collapse <b>Cahlă de arhitectură</b> [ ] [1.2.3.8]Cahlă de arhitectură [ ] [1.2.3.8]
Cahlă de cornişă [ ] [1.2.3.8.1]
Cahlă de coronament [ ] [1.2.3.8.2]
Collapse <b>Cahlă pentru sobă</b> [ De ex., la Suceava, sec.15-16. ] [1.2.3.9]Cahlă pentru sobă [ De ex., la Suceava, sec.15-16. ] [1.2.3.9]
Collapse <b>Cahlă ajurată</b> [ ] [1.2.3.9.1]Cahlă ajurată [ ] [1.2.3.9.1]
Cahlă ajurată cu olan inchis [ ] [1.2.3.9.1.1]
Cahlă cilindrică [ ] [1.2.3.9.2]
Cahlă circulară [ ] [1.2.3.9.3]
Cahlă circulară cu buton [ ] [1.2.3.9.4]
Cahlă cu creneluri [ ] [1.2.3.9.5]
Cahlă de colţ [ ] [1.2.3.9.6]
Collapse <b>Cahlă rectangulară</b> [ ] [1.2.3.9.7]Cahlă rectangulară [ ] [1.2.3.9.7]
Cahlă cu stema Moldovei, dezvoltată [ ] [1.2.3.9.7.1]
Cahlă rectangulară cu castel [ ] [1.2.3.9.7.2]
Cahlă rectangulară cu motive vegetale [ ] [1.2.3.9.7.3]
Cahlă rectangulară cu motive zoomorfe [ ] [1.2.3.9.7.4]
Cahlă rectangulară cu olan deschis [ ] [1.2.3.9.7.5]
Cahlă rectangulară cu olan închis [ ] [1.2.3.9.7.6]
Cahlă simplă [ ] [1.2.3.9.8]
Cahlă triunghiulară [ ] [1.2.3.9.9]
Cahlă-chenar [ ] [1.2.3.9.10]
Cahlă-oală [ Formă tronconică. ] [1.2.3.9.11]
Capitel de sobă [ ] [1.2.4]
Cheie de boltă [ Element arhitectonic, situat în punctul cel mai înalt al unei bolţi sau al unui arc. Asigură coeziunea tuturor bolţarilor. ] [1.2.5]
Chiuvetă [ ] [1.2.6]
Consolă [ 1) Capătul liber al unei grinzi care iese în afara încastrării. 2) Element de construcţie în formă de cadru triunghiular, trapezoidal, legat de un suport astfel încât să poata fi încărcat cu sarcini pe latura superioară, orizontală. ] [1.2.7]
Collapse <b>Material de construcţie</b> [ ] [1.2.8]Material de construcţie [ ] [1.2.8]
Collapse <b>Cărămidă</b> [ ] [1.2.8.1]Cărămidă [ ] [1.2.8.1]
Collapse <b>Cărămidă cu inscripţie</b> [ ] [1.2.8.1.1]Cărămidă cu inscripţie [ ] [1.2.8.1.1]
Cărămidă ştampilată [ ] [1.2.8.1.1.1]
Cărămidă ornamentală [ ] [1.2.8.1.2]
Collapse <b>Cărămidă pavimentară</b> [ ] [1.2.8.1.3]Cărămidă pavimentară [ ] [1.2.8.1.3]
Cărămidă pavimentară dreptunghiulară [ ] [1.2.8.1.3.1]
Cărămidă pavimentară hexagonală [ ] [1.2.8.1.3.2]
Dală [ Placă poligonală de piatră sau marmură folosită la construirea pavajelor sau placajelor de zidărie. ] [1.2.8.2]
Lespede [ Placă de piatră, prelucrată, poligonală, de mari dimensiuni. ] [1.2.8.3]
Olan [ ] [1.2.8.4]
Collapse <b>Placă ornamentală</b> [ ] [1.2.8.5]Placă ornamentală [ ] [1.2.8.5]
Placă ornamentală tip iznik [ La Suceava, sec.16-17. ] [1.2.8.5.1]
Collapse <b>Ţiglă</b> [ ] [1.2.8.6]Ţiglă [ ] [1.2.8.6]
Tegula mammata [ Tip de ţiglă, sau de cărămidă, în formă de mamelă sau cu un fel de protuberanţă, care se monta în pereţii edificiilor, în aşa fel încât prin spaţiile create circulă aerul cald (în sistemul hipocaustului). ] [1.2.8.6.1]
Vas de rezonanţă [ ] [1.2.8.7]
Collapse <b>Perete</b> [ ] [1.2.9]Perete [ ] [1.2.9]
Perete pictat [ ] [1.2.9.1]
Pilă [ 1) Instrument de meşteşugar. 2) Stâlp masiv de zidarie, care preia presiunile verticale sau laterale ale unor elemente suspendate. ] [1.2.10]
Plafon [ ] [1.2.11]
Postament [ ] [1.2.12]
Prag [ ] [1.2.13]
Collapse <b>Echipament militar</b> [2]Echipament militar [2]
Balteus [ Tip de centură în diagonală, de care atârna spada, pumnalul; epoca romană. ] [2.1]
Caliga [ încălţăminte din piele folosită de soldaţii romani. ] [2.2]
Cingulum [ Centură (cingătoare) romană, din piele şi părţi de metal, uneori ornamentată; lată, cu catarama mare, de obicei de bronz. La Buciumi, la Sucidava. ] [2.3]
Collapse <b>Pinten</b> [ Obiect de metal în formă de potcoavă, prevăzut cu un vârf, sau cu o rotiţă zimţată, prins la călcâiul cizmelor, pentru a îmboldi calul. ] [2.4]Pinten [ Obiect de metal în formă de potcoavă, prevăzut cu un vârf, sau cu o rotiţă zimţată, prins la călcâiul cizmelor, pentru a îmboldi calul. ] [2.4]
Pinten cu disc [ ] [2.4.1]
Collapse <b>Pinten cu rotiţă</b> [ ] [2.4.2]Pinten cu rotiţă [ ] [2.4.2]
Pinten cu rotiţă dinţată [ ] [2.4.2.1]
Pinten cu spin conic [ ] [2.4.3]
Pinten cu spin piramidal [ ] [2.4.4]
Pinten cu spin romboidal [ ] [2.4.5]
Pinten cu spin sferic [ ] [2.4.6]
Pinten cu spin şi disc [ ] [2.4.7]
Pinten cu tijă şi rozetă [ ] [2.4.8]
Pinten cu vârf simplu [ ] [2.4.9]
Pinten tip celtic [ ] [2.4.10]
Pinten tip roman [ ] [2.4.11]
Collapse <b>Signum</b> [ Semn, parolă, semnal, drapel. Insignă de metal, constând dintr-o figură, de obicei de animal fantastic, fixată în vârful unei hampe şi având dedesubt (înşirate pe hampă) mai multe însemne şi falere. Folosit drept stindard sau drapel de o trupă militară sau o asociaţie (profesională sau religioasă). ] [2.5]Signum [ Semn, parolă, semnal, drapel. Insignă de metal, constând dintr-o figură, de obicei de animal fantastic, fixată în vârful unei hampe şi având dedesubt (înşirate pe hampă) mai multe însemne şi falere. Folosit drept stindard sau drapel de o trupă militară sau o asociaţie (profesională sau religioasă). ] [2.5]
Vârf de signum [ ] [2.5.1]
Collapse <b>Teacă</b> [ ] [2.6]Teacă [ ] [2.6]
Agăţătoare pentru teacă [ ] [2.6.1]
Collapse <b>Figurină Cucuteni B</b> [ în linii generale, figurinele Cucuteni B continuă stilizarea trăsăturilor din faza A-B. ] [3]Figurină Cucuteni B [ în linii generale, figurinele Cucuteni B continuă stilizarea trăsăturilor din faza A-B. ] [3]
Collapse <b>Figurină</b> [ ] [3.1]Figurină [ ] [3.1]
Collapse <b>Cap de figurină</b> [ ] [3.1.1]Cap de figurină [ ] [3.1.1]
Cap de figurină antropomorfă [ ] [3.1.1.1]
Cap de figurină zoomorfă [ ] [3.1.1.2]
Figurină "en violon" [ De acest tip o figurină din argint (cultura Cucuteni) care reprezintă cea mai veche piesă de argint descoperită în România. ] [3.1.2]
Collapse <b>Figurină antropomorfă</b> [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [3.1.3]Figurină antropomorfă [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [3.1.3]
Cap de figurină antropomorfă [ ] [3.1.3.1]
Figurină de tanagra [ ] [3.1.3.2]
Collapse <b>Figurină feminină</b> [ ] [3.1.3.3]Figurină feminină [ ] [3.1.3.3]
Bust de figurină [ Descoperiri, de ex., în Crişana. Decor din incizii, cultura Vucedol. ] [3.1.3.3.1]
Figurină "pudică" [ Figurină antropomorfă feminină, cu reprezentarea mâinii stângi acoperind sexul. La Târpeşti, cultura Precucuteni III. ] [3.1.3.3.2]
Figurină bicefală [ La Rastu, cultura Vinca. ] [3.1.3.3.3]
Figurină cu braţe în cruce [ în neolitic, la Sultana, la Rast. Figurina de la Rast, cultura Vinca, denumită "Adolescenta", a fost elegant stilizată şi decorată pe toată suprafaţa cu incizii geometrice; capul este unghiular, cu urechi perforate. Un subtip: figurinele cu braţele în cruce şi cu "pălării" discoidale de la Boarta, cultura Petreşti. ] [3.1.3.3.4]
Figurină cu cap mobil [ ] [3.1.3.3.5]
Figurină cu cap rombic [ ] [3.1.3.3.6]
Figurină cu copil [ La Rast, cultura Vinca, o figurină feminină cu un copil în braţe. ] [3.1.3.3.7]
Figurină cu gât prismatic [ Cultura Hamangia, cu gât prismatic, fără trăsături ale feţei umane, de fapt fără cap. ] [3.1.3.3.8]
Figurină feminină în picioare [ ] [3.1.3.3.9]
Figurină feminină îngenuncheată [ De ex. la Dudeşti. ] [3.1.3.3.10]
Figurină feminină şezând [ Cultura Precucuteni II. Cultura Gumelniţa (Căscioarele). ] [3.1.3.3.11]
Figurină geamană [ Cultura Gumelniţa. ] [3.1.3.3.12]
Figurină-coloană [ ] [3.1.3.3.13]
Collapse <b>Figurină masculină</b> [ Foarte rare. ] [3.1.3.4]Figurină masculină [ Foarte rare. ] [3.1.3.4]
Figurină masculină în picioare [ ] [3.1.3.4.1]
Figurină masculină şezând [ ] [3.1.3.4.2]
Figurină tip "Gânditorul" de Hamangia [ Celebra statuetă de la Cernavoda, cultura Hamangia. De asemenea, replici la Târpeşti, cultura Precucuteni. Pusă în relaţie cu practici şi semnificaţii magice. ] [3.1.3.4.3]
Figurină tip "tesalic" [ Cultura Gumelniţa. ] [3.1.3.5]
Figurină tip Folteşti [ Formă mai grosolană, schematizată, corp ca un cub şi gât lung şi puţin curb terminat într-un fel de cap nedefinit. ] [3.1.3.6]
Collapse <b>Figurină tip Gârla Mare</b> [ ] [3.1.3.7]Figurină tip Gârla Mare [ ] [3.1.3.7]
Figurină "en cloche" [ Figurine feminine de tip "en cloche", în cultura Gârla Mare. ] [3.1.3.7.1]
Collapse <b>Figurină tip Gumelniţa</b> [ ] [3.1.3.8]Figurină tip Gumelniţa [ ] [3.1.3.8]
Figurină cu disc pe cap [ La Gumelniţa, cultura Gumelniţa. ] [3.1.3.8.1]
Figurină cu rochie-clopot tip Gumelniţa [ ] [3.1.3.8.2]
Figurină cu vas pe cap [ Celebra figurină feminină care poartă un vas pe cap, cultura Gumelniţa. ] [3.1.3.8.3]
Figurină geamană [ Cultura Gumelniţa. ] [3.1.3.8.4]
Statuetă tip vidra [ ] [3.1.3.8.5]
Figurină tip Hamangia [ ] [3.1.3.9]
Collapse <b>Figurină tip Precucuteni</b> [ ] [3.1.3.10]Figurină tip Precucuteni [ ] [3.1.3.10]
Figurină pe scaun [ Târpeşti, cultura Precucuteni III. ] [3.1.3.10.1]
Figurină tip Vinca [ Un exemplar deosebit, descoperit la Turdaş, are capul înconjurat de o aureolă radiată. Tot în cultura Vinca, la Verbicioara, s-a descoperit o figurină foarte stilizată, plată, cu un fel de "ferestre". ] [3.1.3.11]
Piesă antropomorfă de aur [ Două piese descoperite la Moigrad, cultura Bodrogkeresztur. ] [3.1.3.12]
Statuetă scitică [ La Năeni, un grup statuar de bronz: o zeiţă călare pe o leoaică, cu câte un acolit de o parte şi de alta. ] [3.1.3.13]
Figurină Cucuteni A [ Dintre caracteristicile generale (care nu exclud desigur variantele), menţionăm: statueta Cucuteni A este modelată fără trăsături precise ale capului (o simplă prelungire a gâtului). Fără braţe, doar umerii profilaţi. Corpul redat mai aproape de linia reală feminină, arcuirea coapselor şi şoldurilor fiind puternică. Ornamentare incizată, după părţile corpului. Uneori apar coliere, brâuri, chiar părul. O figurină de la Truşeşti are în faţă un triplu colier, iar la spate părul este modelat într-o fâşie până la talie. ] [3.1.4]
Figurină Cucuteni AB [ în fazele A-B şi B, figurina feminină cucuteniană are un cap individualizat, cu nasul puternic reliefat "en bec d`oiseau" . Adeseori modelate braţele. Corpul este de data aceasta schematizat, stilizat, mai plat, umerii perforaţi. Arcuirea coapselor şi soldurilor mult mai puţin accentuată, silueta fiind suplă şi înaltă. Picioarele se umflă uşor a doua oară cam în dreptul muşchilor gemeni, apoi se subţiază. Sânii sunt redaţi prin două pastile, uneori mai mari. Ornamentarea a renunţat, treptat, la incizare şi devine pictată (linii, benzi). ] [3.1.5]
Figurină masculină cu braţe [ Cucuteni B, descoperită la Drăguşeni. ] [3.1.6]
Collapse <b>Figurină zoomorfă</b> [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [3.1.7]Figurină zoomorfă [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [3.1.7]
Cap de figurină zoomorfă [ ] [3.1.7.1]
Figurină ornitomorfă [ De ex. în cultura Gârla Mare. ] [3.1.7.2]
Figurină zoomorfă cornută [ ] [3.1.7.3]
Collapse <b>Greutate de cântar</b> [4]Greutate de cântar [4]
Pond [ 1) Greutate (într-un sistem ponderal) din plumb (rar din bronz sau piatră). Formă rectangulară, circulară. Uneori reprezentari variate (capete de zeităţi, simboluri, embleme, inscripţii cu numele magistratului, oraşului). 2) Greutatea unei monede. în antichitate a funcţionat un raport direct şi o concordanţă între sistemele ponderale şi categoriile de monede, fiecare monedă corespunzând unei anumite greutăţi. Denumirea sistemului ponderal (babilonian, fenician, roman) trece şi asupra pondului. Descoperiri la Callatis, din plumb ( ornamentate pe avers cu Dioscurii). ] [4.1]
Collapse <b>Îmbrăcăminte</b> [5]Îmbrăcăminte [5]
Collapse <b>Accesoriu de îmbrăcăminte</b> [ ] [5.1]Accesoriu de îmbrăcăminte [ ] [5.1]
Aplică vestimentară [ ] [5.1.1]
Bumb [ ] [5.1.2]
Collapse <b>Buton</b> [ ] [5.1.3]Buton [ ] [5.1.3]
Aplică-buton [ Unele au tortiţe, altele cârlige mici. ] [5.1.3.1]
Collapse <b>Centură</b> [ ] [5.1.4]Centură [ ] [5.1.4]
Collapse <b>Aplică de centură</b> [ De ex., în tezaurul de la Apahida, sec.5 p.Chr. ] [5.1.4.1]Aplică de centură [ De ex., în tezaurul de la Apahida, sec.5 p.Chr. ] [5.1.4.1]
Aplică cruciformă [ Din bronz, pentru curele. în depozite de bronzuri. ] [5.1.4.1.1]
Ataşă de spadă [ ] [5.1.4.2]
Balteus [ Tip de centură în diagonală, de care atârna spada, pumnalul; epoca romană. ] [5.1.4.3]
Centură cu astragale [ De origine ilirică. Sec.2-1 a.Chr. Terminată la capete cu două verigi triunghiulare, una având buton de prindere. ] [5.1.4.4]
Centură îngustă [ ] [5.1.4.5]
Centură lată de bronz [ Din bronz, bogat decorată: ghirlande, roţi solare, cercuri concentrice, triunghiuri haşurate. De ex. la Guşteriţa. ] [5.1.4.6]
Cingulum [ Centură (cingătoare) romană, din piele şi părţi de metal, uneori ornamentată; lată, cu catarama mare, de obicei de bronz. La Buciumi, la Sucidava. ] [5.1.4.7]
Collapse <b>Garnitură de centură</b> [ ] [5.1.4.8]Garnitură de centură [ ] [5.1.4.8]
Collapse <b>Cataramă de centură</b> [ ] [5.1.4.8.1]Cataramă de centură [ ] [5.1.4.8.1]
Cataramă avarică [ Sec.7-8. Cataramă simplă dreptunghiulară. ] [5.1.4.8.1.1]
Collapse <b>Cataramă circulară</b> [ Cu spin median. ] [5.1.4.8.1.2]Cataramă circulară [ Cu spin median. ] [5.1.4.8.1.2]
Cataramă cu verigă ovală [ ] [5.1.4.8.1.2.1]
Cataramă cu verigă rotundă [ ] [5.1.4.8.1.2.2]
Cataramă cordiformă [ ] [5.1.4.8.1.3]
Collapse <b>Cataramă cu capete de pasăre</b> [ Are formă specifică; catarama propriu-zisă ovală, de pe laturile ei plecând două capete de pasăre cu ochi incizaţi, cu placă fixă lungă şi îngustă. Capătul la centură are formă de T. Datată în sec.7 p.Chr. (exemple la Histria, Sărata Monteoru, dar şi în morminte avare din sec.7 p.Chr.) ] [5.1.4.8.1.4]Cataramă cu capete de pasăre [ Are formă specifică; catarama propriu-zisă ovală, de pe laturile ei plecând două capete de pasăre cu ochi incizaţi, cu placă fixă lungă şi îngustă. Capătul la centură are formă de T. Datată în sec.7 p.Chr. (exemple la Histria, Sărata Monteoru, dar şi în morminte avare din sec.7 p.Chr.) ] [5.1.4.8.1.4]
Cataramă cu cap de vultur [ De argint, cu almandine. Ornamentată bogat în tehnica Niello. Sec.6-7 p.Chr. Exemplare descoperite la Cipău, la Fundătura (Cluj). Variante : Ia, Ib, II, IIIa, IIIb. Cele de la Cipău şi Fundătura fac parte din tipul IIIa. ] [5.1.4.8.1.4.1]
Cataramă cu inel şi spin turnate [ şI PLACA DINTR-O SINGURă BUCATă - sec.4-5 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.5]
Cataramă cu limbă de centură [ De ex., la Apahida, în mormânt princiar germanic, sec.5 p. Chr. ] [5.1.4.8.1.6]
Cataramă cu placă dreptunghiulară [ Din trei bucăţi: ramă, placă avers şi placă revers. ] [5.1.4.8.1.7]
Cataramă cu placa fixă [ Cataramă dintr-un singur corp, deci cu placa fixă, alungită, frumoasă prin decorul ajurat. De ex., La Histria, Sărata Monteoru, sec.7 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.8]
Cataramă cu placă in formă de rinichi [ ] [5.1.4.8.1.9]
Cataramă cu placa in formă de scut [ ] [5.1.4.8.1.10]
Cataramă cu placă ovală [ ] [5.1.4.8.1.11]
Cataramă cu placă romboidală turnată [ Placa din două bucăţi decorată în relief. ] [5.1.4.8.1.12]
Cataramă cu placa triunghiulară [ PENTRU FIXARE ] [5.1.4.8.1.13]
Cataramă cu verigă dublă [ ] [5.1.4.8.1.14]
Cataramă cu verigă şi cârlig [ ] [5.1.4.8.1.15]
Cataramă cu verigă simplă şi spin [ ] [5.1.4.8.1.16]
Cataramă dublă [ ] [5.1.4.8.1.17]
Cataramă în formă de d [ ] [5.1.4.8.1.18]
Cataramă în formă de liră [ Cu patru compartimente. Sec.11, tip peceneg. ] [5.1.4.8.1.19]
Cataramă inelară [ ] [5.1.4.8.1.20]
Cataramă ovală cu baza dreaptă [ ] [5.1.4.8.1.21]
Cataramă policromă [ Ornamentată în stil policrom. Fie cu placa dreptunghiulară din două bucăţi şi spin, fie cu placa în formă de rinichi, fie placa ovală. ] [5.1.4.8.1.22]
Cataramă prosopomorfă [ Bizantină, sec.7 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.23]
Cataramă sarmatică [ De argint, de ex. la Mihăieşti, la Roşiorii de Vede. ] [5.1.4.8.1.24]
Cataramă tip bulb [ ] [5.1.4.8.1.25]
Cataramă tip Siracusa [ Cataramă cu partea anterioară ovală, cu placă fixă (în acelaşi corp) de forma unui scut, mai mică decât catarama, relativ rotundă, ornamentată. Rare în România. Datate în sec.7 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.26]
Inel de cataramă [ Tezaurul de la Apahida, sec.5 p.Chr. ] [5.1.4.8.1.27]
Placă de cataramă [ ] [5.1.4.8.1.28]
Collapse <b>Spin de cataramă</b> [ ] [5.1.4.8.1.29]Spin de cataramă [ ] [5.1.4.8.1.29]
Spin de cataramă cu prag [ ] [5.1.4.8.1.29.1]
Spin de cataramă cu prag înălţat [ ] [5.1.4.8.1.29.2]
Spin de cataramă cu şa [ ] [5.1.4.8.1.29.3]
Limbă de centură [ Detaliu de piesă de costum, caracteristic populaţiilor nomade. De obicei din metal, de forma unui dreptunghi oblong, cu un capăt rotunjit. Cel mai cunoscut tip - cel avar, cu decor geometric în relief plat. împreună cu aplica de centură formează o garnitură caracteristică sec.6-7 p.Chr. ] [5.1.4.8.2]
Placă de centură [ ] [5.1.4.8.3]
Pandantiv de centură [ Piesă decorativă suspendată de centură. ] [5.1.4.9]
Copcă [ ] [5.1.5]
Collapse <b>Faleră</b> [ Element de podoabă, discoidal, de obicei din metal preţios, folosit ca aplică de costum, de harnaşament, ca ornament de fibulă sau în grupuri de mai multe piese (în coliere). La Surcea - faleră cu reprezentarea Cavalerului Trac. ] [5.1.6]Faleră [ Element de podoabă, discoidal, de obicei din metal preţios, folosit ca aplică de costum, de harnaşament, ca ornament de fibulă sau în grupuri de mai multe piese (în coliere). La Surcea - faleră cu reprezentarea Cavalerului Trac. ] [5.1.6]
Faleră disc concav [ ] [5.1.6.1]
Faleră disc convex [ ] [5.1.6.2]
Faleră disc plat [ ] [5.1.6.3]
Collapse <b>Fibulă</b> [ Agrafă, folosită în antichitate la prinderea veşmintelor ( cu rol practic şi ornamental). Formată dintr-un arc, un resort, un ac, un picior, şi un dispozitiv de fixare a acului (placa, portagrafa). Folosită un timp foarte îndelungat, din epoca bronzului până în cea a migraţiilor (sec.7 p.Chr.). Tipuri foarte numeroase. ] [5.1.7]Fibulă [ Agrafă, folosită în antichitate la prinderea veşmintelor ( cu rol practic şi ornamental). Formată dintr-un arc, un resort, un ac, un picior, şi un dispozitiv de fixare a acului (placa, portagrafa). Folosită un timp foarte îndelungat, din epoca bronzului până în cea a migraţiilor (sec.7 p.Chr.). Tipuri foarte numeroase. ] [5.1.7]
Ac de fibulă [ ] [5.1.7.1]
Arc de fibulă [ ] [5.1.7.2]
Fibulă "a navicella" [ ] [5.1.7.3]
Fibulă "clepsidră" [ La Enisala, Hallstatt. Fibulă din sârmă de bronz, cu trei bucle distanţate şi picior lăţit, în formă de clepsidră, înalt şi uşor bombat pe o faţă. ] [5.1.7.4]
Collapse <b>Fibulă "digitată"</b> [ Din bronz sau argint. Tipuri şi variante numeroase. Discuţii asupra originii lor: germanică, slavă, bizantină. Totuşi, cea mai argumentată teză este cea a originii bizantine, la Dunărea de Jos. ] [5.1.7.5]Fibulă "digitată" [ Din bronz sau argint. Tipuri şi variante numeroase. Discuţii asupra originii lor: germanică, slavă, bizantină. Totuşi, cea mai argumentată teză este cea a originii bizantine, la Dunărea de Jos. ] [5.1.7.5]
Collapse <b>Fibulă "digitată" a</b> [ Fibulă cu placa capului semicirculară, pe care sunt " degetele", arcul curbat, placa piciorului trapezoidală, a cărei parte superioară este lăţită şi depărtată de marginile arcului, terminându-se cu un cap stilizat de animal. Frumos executată şi decorată. Ca exemple: fibula I (mare) de la Histria (seria Rovine-Arcar-Histria-Artek), Sremski-Karlovici (Rovine), Arcar, Kerci. Sec.7 p.Chr. ] [5.1.7.5.1]Fibulă "digitată" a [ Fibulă cu placa capului semicirculară, pe care sunt " degetele", arcul curbat, placa piciorului trapezoidală, a cărei parte superioară este lăţită şi depărtată de marginile arcului, terminându-se cu un cap stilizat de animal. Frumos executată şi decorată. Ca exemple: fibula I (mare) de la Histria (seria Rovine-Arcar-Histria-Artek), Sremski-Karlovici (Rovine), Arcar, Kerci. Sec.7 p.Chr. ] [5.1.7.5.1]
Collapse <b>Fibulă "digitată" degenerată</b> [ Dimensiuni mai mici până la forme miniaturale. Relativ asemănătoare cu grupa A, dar numai prin elementele morfologico- tipologice. Total deosebită însă prin tehnica execuţiei şi decor. Placa de picior relativ trapezoidală, legată grosolan de arc, arc care are o coamă ascuţită. Piciorul se termină cu un apendice sugerând o figură zoomorfă. De fapt, reprezintă o copie grosolană, barbarizată, miniaturală (o ultimă etapă de simplificare a grupei A (Histria-Arcar). La Histria-tipul II, Sarmizegetusa, Garcin-Grad II, Orlea, ş.a. ] [5.1.7.5.1.1]Fibulă "digitată" degenerată [ Dimensiuni mai mici până la forme miniaturale. Relativ asemănătoare cu grupa A, dar numai prin elementele morfologico- tipologice. Total deosebită însă prin tehnica execuţiei şi decor. Placa de picior relativ trapezoidală, legată grosolan de arc, arc care are o coamă ascuţită. Piciorul se termină cu un apendice sugerând o figură zoomorfă. De fapt, reprezintă o copie grosolană, barbarizată, miniaturală (o ultimă etapă de simplificare a grupei A (Histria-Arcar). La Histria-tipul II, Sarmizegetusa, Garcin-Grad II, Orlea, ş.a. ] [5.1.7.5.1.1]
Fibulă "digitată" Muntenia I [ ] [5.1.7.5.1.1.1]
Fibulă "digitată" Muntenia II [ şi mai simplificată decât Muntenia I. Orlea-Garcin-Grad II; Pastârnak-Kellaren; Negotin-Novi-Banovici. ] [5.1.7.5.1.1.2]
Fibulă "digitată" tip Coşoveni [ Tip dezvoltat din fibula digitată grupa A. Caracteristică este cea de argint de la Coşoveni. Relativ asemănătoare cu tipul de origine, dar mai complicată, cu arcuri laterale între discul semicircular şi piciorul trapezoidal, cu "degete" numeroase, de la 7 la 9, placa de picior are proeminenţe laterale în formă de cap de pasăre (şoim), cu granule plasate în celule. Decor bogat; de remarcat mai ales masca umana pe placa piciorului. ] [5.1.7.5.1.2]
Fibulă "digitată" a/b [ Fibulă care are placa piciorului rombo-trapezoidală, îmbinând elemente din grupele A şi B. ] [5.1.7.5.2]
Fibulă "digitată" b [ Fibulă cu placa de picior romboidală alungită, cu lăţimea părţii superioare a plăcii aproape egală cu cea a arcului. Cuprinde fibule de tipul din Transilvania (sec.5 p.Chr.); Domolospuszta (sec.5 p.Chr.); Cordoş (sec.6 p.Chr.); şeica Mică (sec.6 p.Chr.). ] [5.1.7.5.3]
Fibulă "digitată" Diergardt-Kofler-Coşoveni [ Un tip intermediar, între tipul A (Histria-Artek) şi tipul Diergardt-Kofler-Coşoveni, ar putea fi, eventual, fibula " digitată" de la Drăcşini, Botoşani. ] [5.1.7.5.4]
Fibulă tip Ipoteşti-Cândeşti [ Variantă aflată evolutiv între fibula digitata tip A/B (cu placa piciorului rombică) şi fibula tip Coşoveni (asemănătoare prin arcurile, mai mici şi laterale, între arc şi piciorul rombic). S-a mai descoperit şi o subvariantă miniaturală. ] [5.1.7.5.5]
Collapse <b>Fibulă "ochelari"</b> [ Din două mari spirale de bronz, în formă de 8; de ex. cele din depozitul de la Partoş, Alba. Sau de la Vinţu de Jos, sec.7 a.Chr. ] [5.1.7.6]Fibulă "ochelari" [ Din două mari spirale de bronz, în formă de 8; de ex. cele din depozitul de la Partoş, Alba. Sau de la Vinţu de Jos, sec.7 a.Chr. ] [5.1.7.6]
Fibulă-ochelari cu buclă în "t" [ în depozite de bronzuri. ] [5.1.7.6.1]
Fibulă "trompetă" [ Barboşi, în mediu dacic. ] [5.1.7.7]
Collapse <b>Fibulă celtică</b> [ ] [5.1.7.8]Fibulă celtică [ ] [5.1.7.8]
Fibulă cu picior întors şi cu nodozităţi [ ] [5.1.7.8.1]
Fibulă cu piciorul întors în formă de pasăre [ Sec.4-3 a.Chr. ] [5.1.7.8.2]
Collapse <b>Fibulă Certosa</b> [ ] [5.1.7.9]Fibulă Certosa [ ] [5.1.7.9]
Fibulă Certosa balcano-carpatică [ Aceasta variantă se mai numeşte şi fibulă tracică. ] [5.1.7.9.1]
Collapse <b>Fibulă cu "liră"</b> [ Sec.7 p.Chr. Sărata-Monteoru (dar şi Pergam, Kiev, Feherto, seria Daumen-Kellaren). ] [5.1.7.10]Fibulă cu "liră" [ Sec.7 p.Chr. Sărata-Monteoru (dar şi Pergam, Kiev, Feherto, seria Daumen-Kellaren). ] [5.1.7.10]
Fibulă cu "liră" şi "mască umană" [ Prosopomorfă, la placa de la picior. La Kruje (Albania). ] [5.1.7.10.1]
Fibulă cu caboşon [ ] [5.1.7.11]
Fibulă cu cap triunghiular şi picior rombic [ Numai două fibule de acest tip descoperite în România: la Botoşani (necropolă sec.5 p.Chr.) şi la Roman. Din bronz, în tipar, plăcile prevăzute cu ornament încrustat tip "Keilschnitt" . Analogii în Crimeea. ] [5.1.7.12]
Fibulă cu cap zoomorf [ Celtică, sec.4 a.Chr. ] [5.1.7.13]
Fibulă cu disc [ începând cu Hallstatt B2, în unele depozite de bronzuri (la Sebeş), sec.8 a.Chr. La Geoagiu s-a descoperit şi un tipar de turnat astfel de fibule. De provenienţă nordică. Placa fibulei are forma unui disc circular, uşor concav (spaţiul pentru ac sub picior), decorată cu două frumoase volute. ] [5.1.7.14]
Fibulă cu mască antropomorfă [ Fibulă cu figuri feminine, interpretate uneori ca Bendis ( exemplarele de la Bălăneşti şi Coada Malului, în mediu geto- dacic). La Tene târziu, faza a treia. ] [5.1.7.15]
Collapse <b>Fibulă cu noduri şi scut</b> [ De ex. fibula dacică de argint, cu noduri şi cu scut triunghiular, descoperită la Mediaş. ] [5.1.7.16]Fibulă cu noduri şi scut [ De ex. fibula dacică de argint, cu noduri şi cu scut triunghiular, descoperită la Mediaş. ] [5.1.7.16]
Fibulă cu noduri şi scut triunghiular [ ] [5.1.7.16.1]
Collapse <b>Fibulă cu piciorul întors pe arc</b> [ ] [5.1.7.17]Fibulă cu piciorul întors pe arc [ ] [5.1.7.17]
Fibulă cu picior întors pe arc cu nod [ Sec.3 a.Chr. ] [5.1.7.17.1]
Fibulă tip Dipşa [ Fibulă din tipul cu picior întors deasupra arcului, pe capăt având un disc circular gros cu buton. Pe corp are trei grupuri de noduri din fir împletit. Sec.4-3 a.Chr. ] [5.1.7.17.2]
Fibulă tip La Tene mijlociu [ Foarte alungite, de fier sau bronz. ] [5.1.7.17.3]
Fibulă tip La Tene târziu [ ] [5.1.7.17.4]
Fibulă tip La Tene timpuriu [ Cu picior întors, dar distanţat de arc. ] [5.1.7.17.5]
Collapse <b>Fibulă cu piciorul întors pe dedesubt</b> [ Cu piciorul întors pe dedesubt şi înfăşurat. Foarte multe variante şi subvariante. ] [5.1.7.18]Fibulă cu piciorul întors pe dedesubt [ Cu piciorul întors pe dedesubt şi înfăşurat. Foarte multe variante şi subvariante. ] [5.1.7.18]
Fibulă "arcuş de vioară" [ Un tip interesant, înrudit cu tipul Unter-Radl, în depozitul de la Ghirişu Român, jud.Cluj. ] [5.1.7.18.1]
Fibulă "lingură" [ Din argint, cu placa de la resort în formă de lingură, uşor concavă, arcul lung, relativ lăţit, ornamentat cu nervuri, portagrafa lungă, din placă îndoită prin ciocănire pornind din piciorul fibulei. Numite şi tip Nauheim, au fost considerate de origine celtică, dar folosite şi de daci. Descoperiri la Tinosul, Poiana, Remetea, şeica-Mică, Peteni. La Tene târziu, faza a treia. ] [5.1.7.18.2]
Fibulă cu "scut" [ Cu scut sau cu placă, rombică sau triunghiulară, ornamentată sau nu, combinată cu nodozităţi sau nu ş.a. La Tene târziu, faza a doua. ] [5.1.7.18.3]
Collapse <b>Fibulă cu nodozităţi</b> [ Facută dintr-o singură bucată de metal, lucrată cu ciocanul. Din îndoitură s-a format arcul. Resortul este din spirale înfăşurate în jurul unei tije. Arcul e lat, îngustându-se spre picior, având nodozităţi (noduri) inelare (de obicei patru mai mari, dar şi noduri mici intermediare) şi decor din incizii. La Tene târziu, prima fază. ] [5.1.7.18.4]Fibulă cu nodozităţi [ Facută dintr-o singură bucată de metal, lucrată cu ciocanul. Din îndoitură s-a format arcul. Resortul este din spirale înfăşurate în jurul unei tije. Arcul e lat, îngustându-se spre picior, având nodozităţi (noduri) inelare (de obicei patru mai mari, dar şi noduri mici intermediare) şi decor din incizii. La Tene târziu, prima fază. ] [5.1.7.18.4]
Fibulă Glasinac I [ Caracteristică Hallstattului. Din bronz sau fier; are noduli mari (5), sferici turtiţi; confecţionată din foaie de bronz placată pe fir gros de fier. Unele au placa piciorului în formă de scut beotic. ] [5.1.7.18.4.1]
Fibulă Glasinac II [ Hallstatt. Din bronz sau fier, poate avea placa piciorului triunghiulară. ] [5.1.7.18.4.2]
Fibulă tip Vace [ Variantă a fibulelor cu noduri; în depozitul de la Coldău II, sec.7 a.Chr. Arcul fibulei pare a fi torsadat strâns, dând impresia multor inele alăturate, sau noduri inelare strâns alăturate (arcuri de la astfel de fibule, în depozitele de la Ghidici, Hunia). ] [5.1.7.18.4.3]
Fibulă cu portagrafa înaltă [ Cu portagrafa înaltă şi lată. Arcul este trapezoidal, sau semicircular. Sec.2-3 p.Chr. ] [5.1.7.18.5]
Collapse <b>Fibulă dacică</b> [ Variante: - cu arc mai mult sau mai puţin pronunţat (la Ceheţel, din argint); - cu nodozităţi, de argint (Ceheţel); - chiar fibula-lingură (asa zisă Nauheim) de argint; - diferite variante ale fibulei cu piciorul întors, ş.a. ] [5.1.7.18.6]Fibulă dacică [ Variante: - cu arc mai mult sau mai puţin pronunţat (la Ceheţel, din argint); - cu nodozităţi, de argint (Ceheţel); - chiar fibula-lingură (asa zisă Nauheim) de argint; - diferite variante ale fibulei cu piciorul întors, ş.a. ] [5.1.7.18.6]
Fibulă dacică cu nodozităţi [ ] [5.1.7.18.6.1]
Fibulă dacică prosopomorfă [ Sunt fibule specifice, de argint, triunghiulare (sau cu scut triunghiular), cu reprezentări prosopomorfe, în relief ciocanit "au repousse" (la Bălăneşti). La Coada Malului, fibule de argint cu scut triunghiular, cu o efigie prosopomorfă în relief "au repousse". ] [5.1.7.18.6.2]
Collapse <b>Fibulă gotică</b> [ Multe variante. Tipul obişnuit - cu arc semicircular, picior întors. Uneori piciorul este trapezoidal-triunghiular. Poate avea arcul lat cu nervură mediană. Sau cu piciorul împreună cu placa, distanţate de corp. ] [5.1.7.18.7]Fibulă gotică [ Multe variante. Tipul obişnuit - cu arc semicircular, picior întors. Uneori piciorul este trapezoidal-triunghiular. Poate avea arcul lat cu nervură mediană. Sau cu piciorul împreună cu placa, distanţate de corp. ] [5.1.7.18.7]
Collapse <b>Fibulă cu balama</b> [ Sec.2-3 p.Chr. Corp drept, lat, cu creastă mediană, piciorul din placă lată, terminat în buton conic şi portagrafă lată şi înaltă. Are un semidisc la capătul de la resort. ] [5.1.7.18.7.1]Fibulă cu balama [ Sec.2-3 p.Chr. Corp drept, lat, cu creastă mediană, piciorul din placă lată, terminat în buton conic şi portagrafă lată şi înaltă. Are un semidisc la capătul de la resort. ] [5.1.7.18.7.1]
Fibulă cu balama tip Aucissa [ ] [5.1.7.18.7.1.1]
Collapse <b>Fibulă cu semidisc</b> [ Diferite variante, din epoca romană până în prefeudală. Fibule de acest tip sunt confecţionate din bronz şi din argint, cu semidisc (sau placa de la cap semicurculară) simplu sau ornamentat pe margini, cu arc scurt curbat, cu placa de la picior trapezoidală, mai mult sau mai puţin accentuată. Pot avea dublu resort. ] [5.1.7.18.7.2]Fibulă cu semidisc [ Diferite variante, din epoca romană până în prefeudală. Fibule de acest tip sunt confecţionate din bronz şi din argint, cu semidisc (sau placa de la cap semicurculară) simplu sau ornamentat pe margini, cu arc scurt curbat, cu placa de la picior trapezoidală, mai mult sau mai puţin accentuată. Pot avea dublu resort. ] [5.1.7.18.7.2]
Fibulă cu semidisc tip I [ Are laţimea maximă a piciorului de la mijloc în jos. Tipul cel mai vechi al fibulei cu disc. ] [5.1.7.18.7.2.1]
Fibulă cu semidisc tip II [ Laţimea maximă deasupra mijlocului. în jurul anului 400 p. Chr. Variantă cu placă şi disc. ] [5.1.7.18.7.2.2]
Fibulă cu semidisc tip III [ Formă târzie, prima jumătate a sec.5 p.Chr. Are un fel de rame laterale pe un corp colţuros. ] [5.1.7.18.7.2.3]
Fibulă tip "nord-pontic" [ Asa numit tip nord-pontic; are placă semicirculară la cap şi placa de la picior romboidală alungită. Sec.4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.2.4]
Fibulă gotică tip I a [ Corp cu lungime medie (3,4 - 4,5 cm), cu arcuire asimetrică, resort simplu cu 2-3 spirale laterale, picior întors şi subţiat înfăşurat o dată sau de două ori. Sec.4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.3]
Fibulă gotică tip I b [ Asemănător cu tipul I, dar segmentul pentru înfaşurarea piciorului este lat, înfasurat o data şi despicat în trei fâşii. Resortul mai mare. Sec.4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.4]
Fibulă gotică tip I c [ Cu placă romboidală la picior, corp lat uşor înălţat, picior întors şi înfăşurat subţire de 2-3 ori. Resort din 4-6 spirale. ] [5.1.7.18.7.5]
Fibulă gotică tip I d [ Fibulă cu picior lung şi resort din 5-6 spirale. Sec.4-5 p. Chr. ] [5.1.7.18.7.6]
Fibulă gotică tip II [ Cu teacă laterală (piedica) pe toată lungimea piciorului, corp şi picior late, arc înalt. Sec.4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.7]
Fibulă gotică tip III [ Fibulă (de argint), cu semidisc şi picior romboidal. Sec.4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.8]
Fibulă gotică tip IV [ Are portagrafă înaltă, cu corp masiv, carenat median, piciorul îngustându-se. Sec.3-4 p.Chr. ] [5.1.7.18.7.9]
Fibulă în formă de ancoră [ La Vârtopu, Soporu de Câmpie, Aţel. La Aţel, de argint, sec. 2-3 p.Chr. are la bază două plăcuţe drepte laterale acoperind spiralele resortului. Braţele curbate ale ancorei, groase, se termină în butoni mici. La extremitatea piciorului este un buton mare. Două aripioare laterale, rotunde, la punctul de întâlnire între corp şi picior. Ornamentată. Răspândită în Balcani, probabil origine tracică. Astfel de fibule apar prinse la capetele unor coliere (Artchar). ] [5.1.7.18.8]
Fibulă în formă de t [ Romană timpurie. Se află la baza fibulelor-arbaletă. ] [5.1.7.18.9]
Collapse <b>Fibulă romană</b> [ Cu multe variante (tipuri). ] [5.1.7.18.10]Fibulă romană [ Cu multe variante (tipuri). ] [5.1.7.18.10]
Fibulă cu butoni în formă de ceapă [ Clasificate de Keller (6 tipuri), apoi de Kovrig (4 tipuri), ş.a. ] [5.1.7.18.10.1]
Fibulă în formă de arbaletă [ Cu butoni sferici, derivată din fibula romană în formă de T. La rândul ei, fibula în formă de arbaletă se află la baza fibulei cu butoni în formă de ceapă. în tezaurul de la Aţel, de argint, sec.2-3 p.Chr. Corp arcuit terminat în buton alungit. Picior rectangular în secţiune. Cele două braţe rectangulare în secţiune, ornamentate cu motive geometrice. ] [5.1.7.18.10.2]
Fibulă romană cu balama [ Exemplarul de argint de la Oboroceni, Paşcani. ] [5.1.7.18.10.3]
Fibulă sarmatică [ Arcul şi piciorul sunt în continuare, nu sunt separate (sau altfel spus piciorul în continuarea corpului). Piciorul se lăţeşte uşor triunghiular. Portagrafa este întoarsă pe dedesubt, dar placa este distanţată de picior, cu fir înfăşurat de două- patru ori. ] [5.1.7.18.11]
Fibulă cu placă oval-ascuţită [ Placa are formă ovală, lunguiaţă, ascuţită (ca o lanţetă), la capăt o prelungire (din turnare) în fir spiralic. Un frumos exemplar în depozitul de la Cincu. ] [5.1.7.19]
Fibulă cu placă triunghiulară [ ] [5.1.7.20]
Collapse <b>Fibulă cu resort</b> [ ] [5.1.7.21]Fibulă cu resort [ ] [5.1.7.21]
Fibulă cu resort bilateral [ ] [5.1.7.21.1]
Fibulă miniaturală tip "slav" [ De fapt în mediu autohton. La Tei, Dămăroaia, Soldat Ghivan, sec.7 p.Chr. ] [5.1.7.22]
Fibulă passementerie [ Unul dintre cele mai frumoase tipuri de fibule, având un mare disc spiralic în dreptul portagrafei şi discuri spiralice mai mici pe arc. Arcul este format din mai multe fire alăturate plat, legate prin inele (de obicei trei). De ex. la Suseni, sec. 12 a.Chr. Două exemplare frumoase, în depozitul de la Rafaila, Hallstatt B1, sec,10 a.Chr. O fibulă aproape întreagă, în depozitul de la Bârlad, sec.9 a.Chr. ] [5.1.7.23]
Fibulă Peschiera [ La Cernatu, în asezarea hallstattiană Mediaş. ] [5.1.7.24]
Fibulă pomeraniană [ ] [5.1.7.25]
Fibulă simplă cu arc [ ] [5.1.7.26]
Fibulă tip egeic [ Cultura Cozia-Brad, sec.10-9 a.Chr. (la Brad). ] [5.1.7.27]
Fibulă tip norico-panonic [ Sec.1 p.Chr. Tip Doppelknopf A 236. ] [5.1.7.28]
Fibulă tip Poiana [ La Poiana. Hallstatt mijlociu. ] [5.1.7.29]
Fibulă tip tracic [ ] [5.1.7.30]
Fibulă zoomorfă [ Un exemplu este fibula cu cap de leu, de la şimleu Silvaniei. De amintit şi fibula în formă de pasăre de pradă, de la Pietroasa. ] [5.1.7.31]
Fibulă-faleră [ La Herastrău-Bucureşti, s-a descoperit un tezaur dacic de argint din sec.1 p.Chr., care cuprindea două fibule-falere discoidale, cu câte un medalion ciocănit în relief cu o efigie umană, probabil feminină. ] [5.1.7.32]
Picior de fibulă [ ] [5.1.7.33]
Placă de fibulă [ ] [5.1.7.34]
Resort de fibulă [ ] [5.1.7.35]
Închizătoare pentru lenjerie de corp [ ] [5.1.8]
Nasture [ ] [5.1.9]
Pafta [ încheietoare ornamentală, de obicei din metal, la cingători, caracteristică epocii medievale. De ex. la Ester, jud. Constanţa. ] [5.1.10]
Caftan [ Manta orientală, albă, lungă, largă, împodobită cu fire de mătase sau aur, cu blană, purtată de boierii şi domnitorii români. ] [5.2]
Mantie [ ] [5.3]
Collapse <b>Rochie</b> [ ] [5.4]Rochie [ ] [5.4]
Corsaj rochie [ ] [5.4.1]
Collapse <b>Încălţăminte</b> [6]Încălţăminte [6]
Collapse <b>Accesoriu de încălţăminte</b> [ ] [6.1]Accesoriu de încălţăminte [ ] [6.1]
Cataramă cu limbă de centură [ De ex., la Apahida, în mormânt princiar germanic, sec.5 p. Chr. ] [6.1.1]
Collapse <b>Cataramă de încălţăminte</b> [ ] [6.1.2]Cataramă de încălţăminte [ ] [6.1.2]
Cataramă de încălţăminte cu cap zoomorf [ Un exemplar, de aur, la Histria, sec.6 p.Chr. ] [6.1.2.1]
Collapse <b>Pinten</b> [ Obiect de metal în formă de potcoavă, prevăzut cu un vârf, sau cu o rotiţă zimţată, prins la călcâiul cizmelor, pentru a îmboldi calul. ] [6.1.3]Pinten [ Obiect de metal în formă de potcoavă, prevăzut cu un vârf, sau cu o rotiţă zimţată, prins la călcâiul cizmelor, pentru a îmboldi calul. ] [6.1.3]
Pinten cu disc [ ] [6.1.3.1]
Collapse <b>Pinten cu rotiţă</b> [ ] [6.1.3.2]Pinten cu rotiţă [ ] [6.1.3.2]
Pinten cu rotiţă dinţată [ ] [6.1.3.2.1]
Pinten cu spin conic [ ] [6.1.3.3]
Pinten cu spin piramidal [ ] [6.1.3.4]
Pinten cu spin romboidal [ ] [6.1.3.5]
Pinten cu spin sferic [ ] [6.1.3.6]
Pinten cu spin şi disc [ ] [6.1.3.7]
Pinten cu tijă şi rozetă [ ] [6.1.3.8]
Pinten cu vârf simplu [ ] [6.1.3.9]
Pinten tip celtic [ ] [6.1.3.10]
Pinten tip roman [ ] [6.1.3.11]
Caliga [ încălţăminte din piele folosită de soldaţii romani. ] [6.2]
Sandală [ ] [6.3]
Collapse <b>Talpă</b> [ ] [6.4]Talpă [ ] [6.4]
Talpă de plută [ ] [6.4.1]
Collapse <b>Inscripţie</b> [ Text, gravat pe piatră, metal, lemn, având scopul de a consacra memoria unor persoane, a unor evenimente etc. ] [7]Inscripţie [ Text, gravat pe piatră, metal, lemn, având scopul de a consacra memoria unor persoane, a unor evenimente etc. ] [7]
Altar cu inscripţie [ ] [7.1]
Arhitravă cu inscripţie [ ] [7.2]
Collapse <b>Cărămidă cu inscripţie</b> [ ] [7.3]Cărămidă cu inscripţie [ ] [7.3]
Cărămidă ştampilată [ ] [7.3.1]
Cip [ Bloc de piatră, rotund sau paralelipipedic, folosit pentru a marca distanţele, ca stâlp de hotar sau ca stâlp miliar, dar şi ca piatră funerară (cu sau fără inscripţie). ] [7.4]
Coloană cu inscripţie [ ] [7.5]
Cornişă cu inscripţie [ ] [7.6]
Decret [ ] [7.7]
Diplomă militară [ Document înscris pe două tăbliţe de bronz prin care se acordă "civitas romana" (cetăţenie romană) şi "ius conubii" ( legalizarea căsătoriei) soldaţilor, la încheierea serviciului militar. Practică începută în vremea lui Claudius. ] [7.8]
Ediculă cu inscripţie [ ] [7.9]
Filacteră [ 1)Fâşie (bucată) de pergament cu versete biblice, purtată ca talisman de vechii evrei. în timpul rugăciunii, era pusă pe frunte şi pe braţul stâng. 2)Inscripţie în formă de banderolă ( pe monumente). Interesantă este descoperirea la Sărata-Monteoru, în mediul culturii Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti, sec.6-7 p.Chr., a unei filactere din sticlă, în teacă de argint. ] [7.10]
Inel cu inscripţie [ Un inel cu inscripţie (Omharus) şi alt inel cu o monogramă ( cu acelaşi nume), s-au descoperit la Apahida (mormânt princiar german, sec.5 p.Chr. ] [7.11]
Inscripţie cu relief [ ] [7.12]
Inscripţie funerară [ ] [7.13]
Inscripţie militară [ ] [7.14]
Collapse <b>Inscripţie onorifică</b> [ ] [7.15]Inscripţie onorifică [ ] [7.15]
Album [ ] [7.15.1]
Collapse <b>Inscripţie runică</b> [ ] [7.16]Inscripţie runică [ ] [7.16]
Inscripţie runică gotică [ ] [7.16.1]
Inscripţie runică protobulgară [ ] [7.16.2]
Medalion cu inscripţie [ ] [7.17]
Miliar [ Bornă (stâlp) aşezat de-a lungul şoselelor romane, pentru a indica distanţele de la o localitate la alta. De obicei, are o inscripţie care precizează numele împăratului sau guverantorului în vremea caruia s-a efectuat construirea sau repararea drumului, distanţa în mii de paşi (de unde numele) faţă de o localitate. ] [7.18]
Monument funerar cu inscripţie [ ] [7.19]
Mozaic cu inscripţie [ ] [7.20]
Opaiţ cu inscripţie [ ] [7.21]
Piatră de mormânt cu inscripţie şi relief [ ] [7.22]
Pisanie [ Inscripţie pictată sau săpată care se aşază de obicei pe faţada unei cladiri (monument), deasupra intrării principale. Uneori tratată artistic, mai ales când este realizată în piatră. Poate avea caracter votiv. ] [7.23]
Sarcofag cu inscripţie [ ] [7.24]
Sarcofag cu inscripţie şi reliefuri [ ] [7.25]
Collapse <b>Stelă</b> [ Lespede de piatră, gravată sau/şi sculptată, cu inscripţii şi/sau cu reliefuri, având rol votiv, funerar, onorific, administrativ, aşezată într-un loc public, la un monument, la un mormânt. Stelele sunt de mai multe tipuri şi variante. ] [7.26]Stelă [ Lespede de piatră, gravată sau/şi sculptată, cu inscripţii şi/sau cu reliefuri, având rol votiv, funerar, onorific, administrativ, aşezată într-un loc public, la un monument, la un mormânt. Stelele sunt de mai multe tipuri şi variante. ] [7.26]
Stelă cu inscripţie [ ] [7.26.1]
Stelă cu inscripţie şi relief [ ] [7.26.2]
Stelă cu relief [ ] [7.26.3]
Stelă funerară [ ] [7.26.4]
Stelă militară [ ] [7.26.5]
Stelă onorifică [ ] [7.26.6]
Stelă politico-administrativă [ Un exemplu este stela, fragmentară, a unui tratat de alianţă între Roma şi Callatis, din anul 70 a.Chr., cunoscut sub numele de "foedus". ] [7.26.7]
Stelă votivă [ ] [7.26.8]
Tabletă cu semne pictografice [ Trei plăcuţe de lut ars, cu semne pictografice, descoperite la Tărtăria, în mediu Vinca-Turdaş, eneolitic. Tabliţele sunt de tip mesopotamian: una reprezentând o scenă de vânatoare schematizată; celelalte două au suprafeţele acoperite de semne dispuse în registre, interpretate drept elemente de scriere rudimentară pictografică (asociată scrierii pictografice din Mesopotamia, perioada predinastică, cultura Uruk III-Djemdet Nasr). Apartenenţa la cultura Vinca-Turdaş, ramâne încă subiect controversat. ] [7.27]
Tăbliţă cerată [ ] [7.28]
Tabula ansata [ Un tip de ancadrament de formă dreptunghiulară, cu două ataşe pe laturile înguste. Reproduce forma tablei de bronz cu ataşe laterale de fixare, pe care se gravau inscripţii. Tabula ansata a devenit specifică în sculptura romană, pe sarcofage sau pe monumente. ] [7.29]
Terminus [ Stâlp sau stelă, militară sau civilă, care marchează limitele unui teritoriu sau proprietăţi. Exemple bine cunoscute, de ex. în Dobrogea : "Horothesia consularului Laberius Maximus" (care fixa în sec.2 p.Chr. hotarele teritoriului rural al Histriei); terminus-ul privitor la pământurile deţinute de " civitas Ausdecensium"; un stâlp al prefectului flotei dunărene Vindius Verianus, care delimitează teritoriul Buteridavei de proprietatea Messiei Pudentilla. ] [7.30]
Vas cu inscripţie [ în afară de celebrul vas cu inscripţie "Decebalus per ...", la Ocniţa-Vâlcea, s-a descoperit un vas cu inscripţia în greacă: "regele Thiamarkos a făcut". ] [7.31]
Collapse <b>Însemn de autoritate</b> [8]Însemn de autoritate [8]
Collapse <b>Buzdugan</b> [ Maciucă (ghioagă) de bronz, de fier, cu măciulie în ţinte, folosită ca armă de luptă. ] [8.1]Buzdugan [ Maciucă (ghioagă) de bronz, de fier, cu măciulie în ţinte, folosită ca armă de luptă. ] [8.1]
Cap de buzdugan [ ] [8.1.1]
Clava [ Un tip de buzdugan roman. Un exemplar descoperit la Romula. ] [8.1.2]
Cilindru sigilar [ ] [8.2]
Coroană [ O coroană de aur cu pietre pretioase, în mormântul hunic de la Conţeşti. ] [8.3]
Collapse <b>Diademă</b> [ ] [8.4]Diademă [ ] [8.4]
Aplică de diademă [ De ex., la Histria, sec.2-3 p.Chr. ] [8.4.1]
Engolpion [ însemn ierarhic şi podoabă rituală. Are forma unei cruci sau iconiţe, de obicei din metal preţios, smălţuită, cu pietre preţioase, bogat împodobită. Pe faţa engolpionului este uneori reprezentat Isus Hristos, răstignit. Folosit ca semn distinctiv al arhiereilor bisericii ortodoxe. ] [8.5]
Jilţ [ ] [8.6]
Collapse <b>Sceptru</b> [ însemn personal de autoritate, în formă de baston scurt decorat cu simboluri. ] [8.7]Sceptru [ însemn personal de autoritate, în formă de baston scurt decorat cu simboluri. ] [8.7]
Sceptru cilindric [ Sceptru cilindric din piatră, cultura Coslogeni. ] [8.7.1]
Sceptru de piatră tip coslogeni [ Tip Coslogeni-Sabatinovka. Sculptate în roci dure, cu suprafaţa lucioasă, bine şlefuită, corp tronconic prelung, uneori aproape cilindric, capătul mai îngust uşor bombat. Unele variante au proeminenţe-butoni la partea superioară şi corp faţetat. ] [8.7.2]
Collapse <b>Sceptru de piatră tip văleni</b> [ Văleni, Mureş (fost Vaja); Bârlăleşti, Vaslui; Obârşeni, Vaslui. ] [8.7.3]Sceptru de piatră tip văleni [ Văleni, Mureş (fost Vaja); Bârlăleşti, Vaslui; Obârşeni, Vaslui. ] [8.7.3]
Sceptru de piatră ovoidal cu faţete [ Are o proeminenţă şi faţete paralele. ] [8.7.3.1]
Sceptru de piatră plat [ ] [8.7.3.2]
Sceptru simplu [ O formă de sceptru simplu, de piatră, ce pare mai de grabă un fel de topor plat cu o protuberanţă laterală pentru mâner. La sfârşitul eneoliticului (Cernavoda I ?). ] [8.7.4]
Collapse <b>Sceptru zoomorf</b> [ Sceptre zoomorfe schematizate, din piatră, la Brăiliţa, cultura Horodiştea-Folteşti(?). Probabil capete de cai. ] [8.7.5]Sceptru zoomorf [ Sceptre zoomorfe schematizate, din piatră, la Brăiliţa, cultura Horodiştea-Folteşti(?). Probabil capete de cai. ] [8.7.5]
Sceptru cu cap de cal [ ] [8.7.5.1]
Sceptru cu cap de şarpe [ La Hărman s-a descoperit un sceptru din diorit, care are forma unui cap de şarpe, epoca eneolitica (Cucuteni A). ] [8.7.5.2]
Collapse <b>Sigiliu</b> [ 1) Obiect alcătuit dintr-o placă pe care este gravată o inscripţie, o emblemă, o efigie. Se aplica pe acte, ca dovadă a autenticităţii. 2) Se întelege şi semnul imprimat prin aplicarea sigiliului. 3) Pecete de ceară pe care s-a aplicat o ştampilă. ] [8.8]Sigiliu [ 1) Obiect alcătuit dintr-o placă pe care este gravată o inscripţie, o emblemă, o efigie. Se aplica pe acte, ca dovadă a autenticităţii. 2) Se întelege şi semnul imprimat prin aplicarea sigiliului. 3) Pecete de ceară pe care s-a aplicat o ştampilă. ] [8.8]
Pecete [ ] [8.8.1]
Collapse <b>Ştampilă</b> [ ] [8.9]Ştampilă [ ] [8.9]
Ştampilă pentru marcat amfore [ De ex. la Păcuiul lui Soare, sec.11, cu trei litere greceşti, pentru imprimarea unei ştampile englifice pe amfore. ] [8.9.1]
Collapse <b>Stemă</b> [ Semn convenţional distinctiv, însemn al unei ţări, al unui oraş sau domeniu feudal, al unei case nobiliare, dinastii ( ornamentat). ] [8.10]Stemă [ Semn convenţional distinctiv, însemn al unei ţări, al unui oraş sau domeniu feudal, al unei case nobiliare, dinastii ( ornamentat). ] [8.10]
Stemă cu pisanie [ Suceava, sec.15. Elementul heraldic principal este capul de bour cu stea şi rozetă în cinci colţuri între coarne. Mai rar soarele şi scutul timbrat (cu cruci). ] [8.10.1]
Vârf scitic de sceptru [ Poate capăt de stindard ? ] [8.11]
Collapse <b>Instalaţie</b> [9]Instalaţie [9]
Collapse <b>Apeduct</b> [ ] [9.1]Apeduct [ ] [9.1]
Jghiab de apeduct [ Canalul propriu-zis al apeductului, înclinat artificial prin ridicarea pe unul sau mai multe arce de piatră. ] [9.1.1]
Tub de apeduct [ ] [9.1.2]
Collapse <b>Cuptor</b> [ ] [9.2]Cuptor [ ] [9.2]
Cuptor cu praefurnium [ ] [9.2.1]
Collapse <b>Cuptor de ceramică</b> [ ] [9.2.2]Cuptor de ceramică [ ] [9.2.2]
Cuptor cu boltă [ De ex. la Căscioarele, cultura Gumelniţa. ] [9.2.2.1]
Cuptor cu reverberaţie [ ] [9.2.2.2]
Cuptor de tip roman [ ] [9.2.2.3]
Cuptor închis [ ] [9.2.2.4]
Collapse <b>Cuptor metalurgic</b> [ ] [9.2.3]Cuptor metalurgic [ ] [9.2.3]
Cuptor pentru prajit minereu [ De fier. în aşezarea geto-dacică de la Cireşu (Mehedinţi), 14 instalaţii cu acest scop. ] [9.2.3.1]
Cuptor pentru prelucrarea bronzului [ La Grădiştea Muncelului. ] [9.2.3.2]
Cuptor pentru redus minereu [ Pentru reducerea minereului de fier; descoperiri la Doboşeni, Fizes, Sârna, Ghelari, Grădistea Muncelului, Piatra Craivii ş.a. ] [9.2.3.3]
Cuptor pentru materiale de construcţie [ De ex., pentru cărămizi. Sec.2-3 p.Chr. La Coţofenii din Dos (Dolj). ] [9.2.4]
Placă de cuptor [ O placă perforată de cuptor de olar, dacic, la Căţelu Nou, epoca La Tene. ] [9.2.5]
Collapse <b>Hipocaust</b> [ Sistem de încălzire centrală, în subsol; o reţea de canale sub pardoseală prin care circula aerul supraîncălzit întreţinut de un cuptor. Planşeul este suspendat pe picioare (suspensurae). Aerul circula prin conducte de ţiglă (tubuli), sau prin ţigle cu protuberanţe (tegulae mammatae) spre etaje. ] [9.3]Hipocaust [ Sistem de încălzire centrală, în subsol; o reţea de canale sub pardoseală prin care circula aerul supraîncălzit întreţinut de un cuptor. Planşeul este suspendat pe picioare (suspensurae). Aerul circula prin conducte de ţiglă (tubuli), sau prin ţigle cu protuberanţe (tegulae mammatae) spre etaje. ] [9.3]
Tegula mammata [ Tip de ţiglă, sau de cărămidă, în formă de mamelă sau cu un fel de protuberanţă, care se monta în pereţii edificiilor, în aşa fel încât prin spaţiile create circulă aerul cald (în sistemul hipocaustului). ] [9.3.1]
Collapse <b>Tub de hipocaust</b> [ ] [9.3.2]Tub de hipocaust [ ] [9.3.2]
Tubuli [ Tuburi, conducte din ţigle instalate la nivelul podelelor, în sistemul hipocaustului. ] [9.3.2.1]
Collapse <b>Instalaţie de redus minereu</b> [ O asemenea descoperire s-a facut la Cireşu (instalaţie de redus cu dublă rafinare a fierului). ] [9.4]Instalaţie de redus minereu [ O asemenea descoperire s-a facut la Cireşu (instalaţie de redus cu dublă rafinare a fierului). ] [9.4]
Cuptor pentru redus minereu [ Pentru reducerea minereului de fier; descoperiri la Doboşeni, Fizes, Sârna, Ghelari, Grădistea Muncelului, Piatra Craivii ş.a. ] [9.4.1]
Roată hidraulică [ ] [9.5]
Collapse <b>Sobă</b> [ ] [9.6]Sobă [ ] [9.6]
Cui de sobă [ ] [9.6.1]
Teasc [ ] [9.7]
Vas-cuptor [ ] [9.8]
Collapse <b>Vatră</b> [ ] [9.9]Vatră [ ] [9.9]
Altar-vatră [ De ex., la Sălacea, cultura Otomani. ] [9.9.1]
Căţel de vatră [ Piesă din lut sau fier, prevăzută cu protome zoomorfe, folosită atât pentru aşezarea lemnelor pe foc, cât şi în cultele preistorice (casnice şi funerare). Cele mai vechi exemplare, în cultura Monteoru. Dar şi în mediul geto-dac şi scitic. ] [9.9.2]
Vatră de cult [ Frumoasa vatră de cult de la Sighişoara-Wietenberg. ] [9.9.3]
Vatră portativă [ Formă rotundă. La Bârlad, sec.9-10 p.Chr. ] [9.9.4]
Vatră-pietrar [ Vatră în groapă, pavată şi cu gardină din pietre. ] [9.9.5]
Collapse <b>Lobdă</b> [10]Lobdă [10]
Collapse <b>Elemente de constructie</b> [ ] [10.1]Elemente de constructie [ ] [10.1]
Bârnă [ ] [10.1.1]
Bloc de parament [ ] [10.1.2]
Grindă [ ] [10.1.3]
Collapse <b>Mijloc de transport</b> [11]Mijloc de transport [11]
Collapse <b>Barcă</b> [ ] [11.1]Barcă [ ] [11.1]
Monoxilă [ Luntre (barcă) construită dintr-un singur trunchi de copac. ] [11.1.1]
Collapse <b>Car</b> [ ] [11.2]Car [ ] [11.2]
Car cu patru roţi [ ] [11.2.1]
Garnitură de car [ Garnituri de car, la Buciumi, în castrul roman. ] [11.2.2]
Garnitură de jug [ O garnitura de jug, decorată cu doi lei, descoperită în castrul roman de la Buciumi. ] [11.2.3]
Osie de car [ ] [11.2.4]
Collapse <b>Roată de car</b> [ Două roţi de bronz, de la care de luptă, cu 4 spiţe simple, una decorată cu nervuri inelare, cu manşon (gaură pentru osii), s-au descoperit la Arcalia, într-un probabil depozit, Hallstatt mijlociu, sec.7 a.Chr. într-un mormânt tumular traco-getic, sec. 4 a.Chr., de la Peretu, s-au descoperit şase obezi din fier pentru roţi de car. ] [11.2.5]Roată de car [ Două roţi de bronz, de la care de luptă, cu 4 spiţe simple, una decorată cu nervuri inelare, cu manşon (gaură pentru osii), s-au descoperit la Arcalia, într-un probabil depozit, Hallstatt mijlociu, sec.7 a.Chr. într-un mormânt tumular traco-getic, sec. 4 a.Chr., de la Peretu, s-au descoperit şase obezi din fier pentru roţi de car. ] [11.2.5]
Roată de car cu opt spiţe [ ] [11.2.5.1]
Roată de car cu patru spiţe [ ] [11.2.5.2]
Collapse <b>Componentă mijloc de transport</b> [ ] [11.3]Componentă mijloc de transport [ ] [11.3]
Collapse <b>Ancoră</b> [ ] [11.3.1]Ancoră [ ] [11.3.1]
Ancoră cu două braţe [ Din fier. ] [11.3.1.1]
Ancoră cu patru braţe [ ] [11.3.1.2]
Ancoră cu un pinten [ Cu un singur braţ. ] [11.3.1.3]
Ancoră de piatră cu orificii [ ] [11.3.1.4]
Braţ de ancoră [ ] [11.3.1.5]
Trunchi de ancoră [ ] [11.3.1.6]
Collapse <b>Roată</b> [ ] [11.3.2]Roată [ ] [11.3.2]
Bucşă de roată [ Manşon de metal (verigă) montat la capătul roţii, având rolul de protecţie faţă de osie. Exemplare în depozitul de bronzuri de la Caransebeş. ] [11.3.2.1]
Butuc de roată [ ] [11.3.2.2]
Patină [ Patine de os, cele mai vechi la Mândrişca, eneolitic. ] [11.4]
Collapse <b>Mobilier</b> [12]Mobilier [12]
Dulap [ ] [12.1]
Jilţ [ ] [12.2]
Ladă [ O lada ferecată s-a descoperit la Apahida, în mormânt germanic, sec.5 p.Chr. ] [12.3]
Collapse <b>Masă</b> [ ] [12.4]Masă [ ] [12.4]
Collapse <b>Măsuţă</b> [ ] [12.4.1]Măsuţă [ ] [12.4.1]
Picior de măsuţă [ ] [12.4.1.1]
Picior de masă [ ] [12.4.2]
Mensa [ Denumire data meselor de cult paleocreştine, de formă patrulateră. Fragmente s-au descoperit la Histria, în "casa cu capelă". ] [12.5]
Pat [ ] [12.6]
Collapse <b>Scaun</b> [ ] [12.7]Scaun [ ] [12.7]
Scăunel [ ] [12.7.1]
Trapeză [ ] [12.8]
Trepied [ Suport (stativ) cu trei picioare. ] [12.9]
Vârf scitic de baldachin [ De ex., piesa de la Ghernesig-Gorneşti. ] [12.10]
Collapse <b>Obiect de cult</b> [ Obiect servind, în general, ansamblului de motive şi fapte de natură religioasă (rituri, ritualuri, datini, ierarhii). ] [13]Obiect de cult [ Obiect servind, în general, ansamblului de motive şi fapte de natură religioasă (rituri, ritualuri, datini, ierarhii). ] [13]
Collapse <b>Altar</b> [ Element antic, de cult, de forma unei platforme, a unei construcţii paralelipipedice, cu inscripţii sau nu, cu ornamente sau nu. ] [13.1]Altar [ Element antic, de cult, de forma unei platforme, a unei construcţii paralelipipedice, cu inscripţii sau nu, cu ornamente sau nu. ] [13.1]
Altar cu inscripţie [ ] [13.1.1]
Altar cu picioare [ Altare mici cu 3-4 picioare.Din lut ars, în cultura Criş. ] [13.1.2]
Altar cu relief [ ] [13.1.3]
Altar loricat [ ] [13.1.4]
Altar miniatural [ ] [13.1.5]
Altar portativ [ Sau vatră de cult portativă. Culturile Otomani, Wietenberg; dar şi în Hallstattul mijlociu şi târziu. ] [13.1.6]
Altar-vatră [ De ex., la Sălacea, cultura Otomani. ] [13.1.7]
Măsuţă de cult [ în neolitic. ] [13.1.8]
Căţel de vatră [ Piesă din lut sau fier, prevăzută cu protome zoomorfe, folosită atât pentru aşezarea lemnelor pe foc, cât şi în cultele preistorice (casnice şi funerare). Cele mai vechi exemplare, în cultura Monteoru. Dar şi în mediul geto-dac şi scitic. ] [13.2]
Collapse <b>Clopot</b> [ ] [13.3]Clopot [ ] [13.3]
Clopoţel [ ] [13.3.1]
Limbă de clopot [ ] [13.3.2]
Coarne de consacraţie [ în culturile Vinca, Gumelniţa. ] [13.4]
Donariu [ în latină: donarius. Obiect destinat să fie oferit zeilor. în arheologia românească, singura piesă denumită astfel este " donariul de la Biertan", din sec.4 p.Chr. Este compus dintr-o " tabula ansata" din bronz, turnată, ajurată, având o inscripţie votivă în limba latină ("EGO ZENO/VIVS VOT/UM POSUI") şi un disc cu două tortiţe simetrice pentru atârnat, având în interior monograma lui Hristos (X+P). ] [13.5]
Falus [ ] [13.6]
Ferecătură de carte [ ] [13.7]
Collapse <b>Figurină</b> [ ] [13.8]Figurină [ ] [13.8]
Collapse <b>Cap de figurină</b> [ ] [13.8.1]Cap de figurină [ ] [13.8.1]
Cap de figurină antropomorfă [ ] [13.8.1.1]
Cap de figurină zoomorfă [ ] [13.8.1.2]
Figurină "en violon" [ De acest tip o figurină din argint (cultura Cucuteni) care reprezintă cea mai veche piesă de argint descoperită în România. ] [13.8.2]
Collapse <b>Figurină antropomorfă</b> [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [13.8.3]Figurină antropomorfă [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [13.8.3]
Cap de figurină antropomorfă [ ] [13.8.3.1]
Figurină de tanagra [ ] [13.8.3.2]
Collapse <b>Figurină feminină</b> [ ] [13.8.3.3]Figurină feminină [ ] [13.8.3.3]
Bust de figurină [ Descoperiri, de ex., în Crişana. Decor din incizii, cultura Vucedol. ] [13.8.3.3.1]
Figurină "pudică" [ Figurină antropomorfă feminină, cu reprezentarea mâinii stângi acoperind sexul. La Târpeşti, cultura Precucuteni III. ] [13.8.3.3.2]
Figurină bicefală [ La Rastu, cultura Vinca. ] [13.8.3.3.3]
Figurină cu braţe în cruce [ în neolitic, la Sultana, la Rast. Figurina de la Rast, cultura Vinca, denumită "Adolescenta", a fost elegant stilizată şi decorată pe toată suprafaţa cu incizii geometrice; capul este unghiular, cu urechi perforate. Un subtip: figurinele cu braţele în cruce şi cu "pălării" discoidale de la Boarta, cultura Petreşti. ] [13.8.3.3.4]
Figurină cu cap mobil [ ] [13.8.3.3.5]
Figurină cu cap rombic [ ] [13.8.3.3.6]
Figurină cu copil [ La Rast, cultura Vinca, o figurină feminină cu un copil în braţe. ] [13.8.3.3.7]
Figurină cu gât prismatic [ Cultura Hamangia, cu gât prismatic, fără trăsături ale feţei umane, de fapt fără cap. ] [13.8.3.3.8]
Figurină feminină în picioare [ ] [13.8.3.3.9]
Figurină feminină îngenuncheată [ De ex. la Dudeşti. ] [13.8.3.3.10]
Figurină feminină şezând [ Cultura Precucuteni II. Cultura Gumelniţa (Căscioarele). ] [13.8.3.3.11]
Figurină geamană [ Cultura Gumelniţa. ] [13.8.3.3.12]
Figurină-coloană [ ] [13.8.3.3.13]
Collapse <b>Figurină masculină</b> [ Foarte rare. ] [13.8.3.4]Figurină masculină [ Foarte rare. ] [13.8.3.4]
Figurină masculină în picioare [ ] [13.8.3.4.1]
Figurină masculină şezând [ ] [13.8.3.4.2]
Figurină tip "Gânditorul" de Hamangia [ Celebra statuetă de la Cernavoda, cultura Hamangia. De asemenea, replici la Târpeşti, cultura Precucuteni. Pusă în relaţie cu practici şi semnificaţii magice. ] [13.8.3.4.3]
Figurină tip "tesalic" [ Cultura Gumelniţa. ] [13.8.3.5]
Figurină tip Folteşti [ Formă mai grosolană, schematizată, corp ca un cub şi gât lung şi puţin curb terminat într-un fel de cap nedefinit. ] [13.8.3.6]
Collapse <b>Figurină tip Gârla Mare</b> [ ] [13.8.3.7]Figurină tip Gârla Mare [ ] [13.8.3.7]
Figurină "en cloche" [ Figurine feminine de tip "en cloche", în cultura Gârla Mare. ] [13.8.3.7.1]
Collapse <b>Figurină tip Gumelniţa</b> [ ] [13.8.3.8]Figurină tip Gumelniţa [ ] [13.8.3.8]
Figurină cu disc pe cap [ La Gumelniţa, cultura Gumelniţa. ] [13.8.3.8.1]
Figurină cu rochie-clopot tip Gumelniţa [ ] [13.8.3.8.2]
Figurină cu vas pe cap [ Celebra figurină feminină care poartă un vas pe cap, cultura Gumelniţa. ] [13.8.3.8.3]
Figurină geamană [ Cultura Gumelniţa. ] [13.8.3.8.4]
Statuetă tip vidra [ ] [13.8.3.8.5]
Figurină tip Hamangia [ ] [13.8.3.9]
Collapse <b>Figurină tip Precucuteni</b> [ ] [13.8.3.10]Figurină tip Precucuteni [ ] [13.8.3.10]
Figurină pe scaun [ Târpeşti, cultura Precucuteni III. ] [13.8.3.10.1]
Figurină tip Vinca [ Un exemplar deosebit, descoperit la Turdaş, are capul înconjurat de o aureolă radiată. Tot în cultura Vinca, la Verbicioara, s-a descoperit o figurină foarte stilizată, plată, cu un fel de "ferestre". ] [13.8.3.11]
Piesă antropomorfă de aur [ Două piese descoperite la Moigrad, cultura Bodrogkeresztur. ] [13.8.3.12]
Statuetă scitică [ La Năeni, un grup statuar de bronz: o zeiţă călare pe o leoaică, cu câte un acolit de o parte şi de alta. ] [13.8.3.13]
Figurină Cucuteni A [ Dintre caracteristicile generale (care nu exclud desigur variantele), menţionăm: statueta Cucuteni A este modelată fără trăsături precise ale capului (o simplă prelungire a gâtului). Fără braţe, doar umerii profilaţi. Corpul redat mai aproape de linia reală feminină, arcuirea coapselor şi şoldurilor fiind puternică. Ornamentare incizată, după părţile corpului. Uneori apar coliere, brâuri, chiar părul. O figurină de la Truşeşti are în faţă un triplu colier, iar la spate părul este modelat într-o fâşie până la talie. ] [13.8.4]
Figurină Cucuteni AB [ în fazele A-B şi B, figurina feminină cucuteniană are un cap individualizat, cu nasul puternic reliefat "en bec d`oiseau" . Adeseori modelate braţele. Corpul este de data aceasta schematizat, stilizat, mai plat, umerii perforaţi. Arcuirea coapselor şi soldurilor mult mai puţin accentuată, silueta fiind suplă şi înaltă. Picioarele se umflă uşor a doua oară cam în dreptul muşchilor gemeni, apoi se subţiază. Sânii sunt redaţi prin două pastile, uneori mai mari. Ornamentarea a renunţat, treptat, la incizare şi devine pictată (linii, benzi). ] [13.8.5]
Figurină masculină cu braţe [ Cucuteni B, descoperită la Drăguşeni. ] [13.8.6]
Collapse <b>Figurină zoomorfă</b> [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [13.8.7]Figurină zoomorfă [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [13.8.7]
Cap de figurină zoomorfă [ ] [13.8.7.1]
Figurină ornitomorfă [ De ex. în cultura Gârla Mare. ] [13.8.7.2]
Figurină zoomorfă cornută [ ] [13.8.7.3]
Filacteră [ 1)Fâşie (bucată) de pergament cu versete biblice, purtată ca talisman de vechii evrei. în timpul rugăciunii, era pusă pe frunte şi pe braţul stâng. 2)Inscripţie în formă de banderolă ( pe monumente). Interesantă este descoperirea la Sărata-Monteoru, în mediul culturii Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti, sec.6-7 p.Chr., a unei filactere din sticlă, în teacă de argint. ] [13.9]
Gemă gnostică [ Gemă care poartă înscris cuvântul grecesc "Abraxas" (zeul adorat de secta gnostică a lui Basilides). Literele greceşti componente ale acestui nume, adunate ca valori cifrice (adică 1+ 2+100+1+60+1+200) dau suma de 365. Un tip de astfel de geme, folosite şi ca amulete, au circulat şi pe teritoriul Daciei, după sec.2 p.Chr. Pe geme, Abraxas este reprezentat cu cap de cocoş, trup de om, picioare ca nişte şerpi. ] [13.10]
Hermă [ Stâlp de hotar, de piatră, terminat cu un bust dublu. La început bustul reprezenta pe Hermes, apoi şi efigiile altor zei sau muritori. Uneori, un phalus. ] [13.11]
Icoană [ ] [13.12]
Leu apotropaic [ Motiv figurativ reprezentând un leu (cap de leu), aşezat pe diferite monumente, cu rol de apărare împotriva spiritelor rele. ] [13.13]
Menhir [ Statuie monumentală. Apare pe teritoriul României în perioada de trecere de la neolitic la bronz. ] [13.14]
Collapse <b>Model miniatural</b> [ Obiect de mici dimensiuni, reprezentare plastică în lut ars, metal sau piatră. Putea avea caracter votiv, dar putea servi şi ca model după care se executa un obiect de dimensiuni normale. ] [13.15]Model miniatural [ Obiect de mici dimensiuni, reprezentare plastică în lut ars, metal sau piatră. Putea avea caracter votiv, dar putea servi şi ca model după care se executa un obiect de dimensiuni normale. ] [13.15]
Model de ancoră [ ] [13.15.1]
Model de barcă [ ] [13.15.2]
Collapse <b>Model de car</b> [ Miniatură (din lut, bronz, fier) care reprezintă un car. Apare în epoca trecerii de la neolitic la bronz. Pot fi miniaturi-modele sau miniaturi-votive. Interesant un car miniatural din bronz, cu protome de păsări de apă, de la Bujoru, epoca Hallstatt timpuriu. La Orăştie, un car de bronz din Hallstatt, cu cazan (căldare) şi protome de păsări de apă. ] [13.15.3]Model de car [ Miniatură (din lut, bronz, fier) care reprezintă un car. Apare în epoca trecerii de la neolitic la bronz. Pot fi miniaturi-modele sau miniaturi-votive. Interesant un car miniatural din bronz, cu protome de păsări de apă, de la Bujoru, epoca Hallstatt timpuriu. La Orăştie, un car de bronz din Hallstatt, cu cazan (căldare) şi protome de păsări de apă. ] [13.15.3]
Model de car cu patru roţi [ ] [13.15.3.1]
Model de casă [ Miniatură (de lut ars) care reprezintă o casă. Modele de locuinţe, la Aldeni - aspectul Stoicani-Aldeni, în cultura Vinca-Turdaş ş.a. ] [13.15.4]
Model de masă [ ] [13.15.5]
Model de roată [ ] [13.15.6]
Model de sanctuar [ Reprezentare plastică miniaturală a unui locaş de cult ( sanctuar, templu). Deosebită este macheta în lut ars a unui templu, descoperită la Căsciaoarele. ] [13.15.7]
Model de scaun [ Reprezentare plastică miniaturală în lut ars a unui scaun ( apare din neolitic). ] [13.15.8]
Collapse <b>Model de topor</b> [ Miniatură reprezentând un topor (lut, piatră, metal). De ex. modelul unui topor de luptă în lut, la Glina. ] [13.15.9]Model de topor [ Miniatură reprezentând un topor (lut, piatră, metal). De ex. modelul unui topor de luptă în lut, la Glina. ] [13.15.9]
Topor miniatură cu braţe "în cruce" [ ] [13.15.9.1]
Collapse <b>Obiect de cult creştin</b> [ ] [13.16]Obiect de cult creştin [ ] [13.16]
Cădelniţă [ ] [13.16.1]
Collapse <b>Candelă</b> [ ] [13.16.2]Candelă [ ] [13.16.2]
Suport de candelă [ ] [13.16.2.1]
Collapse <b>Cruce</b> [ ] [13.16.3]Cruce [ ] [13.16.3]
Cruce treflată [ ] [13.16.3.1]
Cruce-pandantiv [ ] [13.16.3.2]
Crucifix [ Obiect de cult reprezentind pe Iisus Christos rastignit pe o cruce. ] [13.16.4]
Collapse <b>Cruciuliţă</b> [ ] [13.16.5]Cruciuliţă [ ] [13.16.5]
Collapse <b>Cruce relicvariu</b> [ Piesă de cult creştin, în formă de cruce, goală în interior, destinată păstrării relicvelor. Decorată, de obicei, cu figura lui Iisus răstignit. Răspândite în sec.9 - 11 p.Chr. Podoabă rituală şi semn distinctiv al ierarhilor bisericii ortodoxe. ] [13.16.5.1]Cruce relicvariu [ Piesă de cult creştin, în formă de cruce, goală în interior, destinată păstrării relicvelor. Decorată, de obicei, cu figura lui Iisus răstignit. Răspândite în sec.9 - 11 p.Chr. Podoabă rituală şi semn distinctiv al ierarhilor bisericii ortodoxe. ] [13.16.5.1]
Cruce dublă relicvariu [ ] [13.16.5.1.1]
Cruce relicvariu tip paleocreştin [ ] [13.16.5.1.2]
Engolpion [ însemn ierarhic şi podoabă rituală. Are forma unei cruci sau iconiţe, de obicei din metal preţios, smălţuită, cu pietre preţioase, bogat împodobită. Pe faţa engolpionului este uneori reprezentat Isus Hristos, răstignit. Folosit ca semn distinctiv al arhiereilor bisericii ortodoxe. ] [13.16.6]
Mensa [ Denumire data meselor de cult paleocreştine, de formă patrulateră. Fragmente s-au descoperit la Histria, în "casa cu capelă". ] [13.16.7]
Collapse <b>Obiect funerar</b> [ ] [13.17]Obiect funerar [ ] [13.17]
Cistă [ (Casetă, cutie, cufăr). Termen folosit pentru recipientele de piatră din cultura Glina-Schneckenberg şi Ferigile, ca şi pentru cutiile din antichitatea clasică. Pe unele reliefuri apare "cista mistica"- un coşulet acoperit, care conţinea elemente sacre ale divinităţii. ] [13.17.1]
Cistă funerară [ Mormânt în cutie de piatră, ca de ex. la Dolheştii Mari, cultura amforelor sferice. ] [13.17.2]
Collapse <b>Ediculă</b> [ Tip de monument de origine elenistică, având forma unui mic edificiu (templu), adăpostind statuia sau basorelieful defunctului (e.funerară), sau a unei zeităţi (e.votivă). De asemenea, motiv compoziţional pentru stelele şi altarele care reproduc arhitectura ediculei. ] [13.17.3]Ediculă [ Tip de monument de origine elenistică, având forma unui mic edificiu (templu), adăpostind statuia sau basorelieful defunctului (e.funerară), sau a unei zeităţi (e.votivă). De asemenea, motiv compoziţional pentru stelele şi altarele care reproduc arhitectura ediculei. ] [13.17.3]
Acoperiş de ediculă [ ] [13.17.3.1]
Ediculă cu inscripţie [ ] [13.17.3.2]
Nişă [ ] [13.17.3.3]
Perete de ediculă [ ] [13.17.3.4]
Leu funerar [ Motiv figurativ reprezentând un leu, folosit drept coronament la monumentele funerare. ] [13.17.4]
Mască funerară [ ] [13.17.5]
Collapse <b>Monument funerar</b> [ Formă de marcare (în elevaţie) a unui mormânt: movilă de pământ, stâlp, construcţie, statuie, placă sau stelă cu sculptură şi inscripţie, mausoleu ş.a. ] [13.17.6]Monument funerar [ Formă de marcare (în elevaţie) a unui mormânt: movilă de pământ, stâlp, construcţie, statuie, placă sau stelă cu sculptură şi inscripţie, mausoleu ş.a. ] [13.17.6]
Bază de monument funerar [ ] [13.17.6.1]
Collapse <b>Mausoleu</b> [ Construcţie funerară monumentală (uneori cu aspect de templu). Aici ne referim doar la acele relativ mici edificii cu aspect general de mausoleu (Micia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaisa, Tomis, Napoca, Brucla). Sunt mici edificii paralelipipedice, din piatră sau caramidă, încorporând în faţadă elemente sculptate: medalioane cu portrete funerare, ancadramente profilate (care reproduc elemente de arhitectură - coloane, arhitrave, frize, frontoane). ] [13.17.6.2]Mausoleu [ Construcţie funerară monumentală (uneori cu aspect de templu). Aici ne referim doar la acele relativ mici edificii cu aspect general de mausoleu (Micia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaisa, Tomis, Napoca, Brucla). Sunt mici edificii paralelipipedice, din piatră sau caramidă, încorporând în faţadă elemente sculptate: medalioane cu portrete funerare, ancadramente profilate (care reproduc elemente de arhitectură - coloane, arhitrave, frize, frontoane). ] [13.17.6.2]
Arhitravă de mausoleu [ ] [13.17.6.2.1]
Coloană de mausoleu [ ] [13.17.6.2.2]
Friză de mausoleu [ Friza cu Neptun de la Apulum. ] [13.17.6.2.3]
Fronton de mausoleu [ Fronton decorat cu simboluri, gorgone, vase, efigii de zeităţi. La Micia, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. ] [13.17.6.2.4]
Medalion de mausoleu [ Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Brucla. ] [13.17.6.2.5]
Pseudostelă de mausoleu [ La Tomis, Potaissa, Napoca. ] [13.17.6.2.6]
Monument funerar cu inscripţie [ ] [13.17.6.3]
Nişă [ ] [13.17.6.4]
Mumie [ ] [13.17.7]
Collapse <b>Piatră de mormânt</b> [ Lespede (dală) paralelipipedică sau trapezoidală care se aşază deasupra sau la capătul unui mormânt. Deseori ornamentată cu reliefuri care încadrează o inscripţie. ] [13.17.8]Piatră de mormânt [ Lespede (dală) paralelipipedică sau trapezoidală care se aşază deasupra sau la capătul unui mormânt. Deseori ornamentată cu reliefuri care încadrează o inscripţie. ] [13.17.8]
Capac de mormânt [ ] [13.17.8.1]
Piatră de mormânt cu inscripţie [ ] [13.17.8.2]
Piatră de mormânt cu inscripţie şi relief [ ] [13.17.8.3]
Collapse <b>Sarcofag</b> [ Recipient, de cele mai multe ori din piatră, dar şi din metal (plumb) în care se depune cadavrul (direct sau în coşciug) . în mod obişnuit, constă dintr-o albie scobită adânc şi un capac în formă de acoperiş în două ape, cu pseudoacrotere. Deseori, cu inscripţie şi ornamentat cu reliefuri. ] [13.17.9]Sarcofag [ Recipient, de cele mai multe ori din piatră, dar şi din metal (plumb) în care se depune cadavrul (direct sau în coşciug) . în mod obişnuit, constă dintr-o albie scobită adânc şi un capac în formă de acoperiş în două ape, cu pseudoacrotere. Deseori, cu inscripţie şi ornamentat cu reliefuri. ] [13.17.9]
Capac de sarcofag [ ] [13.17.9.1]
Sarcofag cu inscripţie [ ] [13.17.9.2]
Sarcofag cu inscripţie şi reliefuri [ ] [13.17.9.3]
Sarcofag cu reliefuri [ ] [13.17.9.4]
Sicriu [ ] [13.17.10]
Collapse <b>Obiect profilactic</b> [ ] [13.18]Obiect profilactic [ ] [13.18]
Collapse <b>Amuletă</b> [ Obiect, de mici dimensiuni, căruia i se atribuiau puteri magice. Vezi şi: apotropaion. ] [13.18.1]Amuletă [ Obiect, de mici dimensiuni, căruia i se atribuiau puteri magice. Vezi şi: apotropaion. ] [13.18.1]
Abraxas [ ] [13.18.1.1]
Lunulă [ ] [13.18.1.2]
Rondelă [ ] [13.18.1.3]
Apotropaion [ Obiect purtat (uneori drept amuletă), în scopul îndepărtării spiritelor rele. în cetăţile greceşti s-au descoperit cupe cu reprezentări apotropaice (ochi apotropaici). ] [13.18.2]
Clopoţel [ ] [13.18.3]
Con miniatural [ ] [13.18.4]
Pumnal în formă de flamă [ Pumnal din aur. Piesă cu caracter ritual-simbolic sau schimb premonetar. Epoca bronzului. Vezi pumnalele în formă de flamă de tip micenian, de la Perşinari. ] [13.19]
Collapse <b>Relicvariu</b> [ Piesă de metal, goală în interior (de forma unei casete, a unei cruci sau a unui membru omenesc). Folosită pentru conservarea unei relicve sfinte. Cunoscut încă din sec.9-11. ] [13.20]Relicvariu [ Piesă de metal, goală în interior (de forma unei casete, a unei cruci sau a unui membru omenesc). Folosită pentru conservarea unei relicve sfinte. Cunoscut încă din sec.9-11. ] [13.20]
Collapse <b>Cruce relicvariu</b> [ Piesă de cult creştin, în formă de cruce, goală în interior, destinată păstrării relicvelor. Decorată, de obicei, cu figura lui Iisus răstignit. Răspândite în sec.9 - 11 p.Chr. Podoabă rituală şi semn distinctiv al ierarhilor bisericii ortodoxe. ] [13.20.1]Cruce relicvariu [ Piesă de cult creştin, în formă de cruce, goală în interior, destinată păstrării relicvelor. Decorată, de obicei, cu figura lui Iisus răstignit. Răspândite în sec.9 - 11 p.Chr. Podoabă rituală şi semn distinctiv al ierarhilor bisericii ortodoxe. ] [13.20.1]
Cruce dublă relicvariu [ ] [13.20.1.1]
Cruce relicvariu tip paleocreştin [ ] [13.20.1.2]
Sanctuar [ La Parţa, cultura Vinca, un sanctuar monumental. La Căscioarele, faza Boian IV-Spanţov, un sanctuar cu patru " capele" şi coloane. La Poduri, cultura Precucuteni, un sanctuar cu 20 de figurine feminine. în cultura Otomani, la Sălacea (2 camere, cu 3 altare, ofrande şi vase de cult), decorat în relief cu motive unghiulare şi spiralice. ] [13.21]
Stelă cu inscripţie [ ] [13.22]
Stelă cu inscripţie şi relief [ ] [13.23]
Stelă cu relief [ ] [13.24]
Stelă funerară [ ] [13.25]
Stelă votivă [ ] [13.26]
Tăbliţă votivă [ ] [13.27]
Topor votiv [ în aria Wietenberg s-au descoperit topoare din aur, cu caracter votiv (depozitul de la ţufalău). ] [13.28]
Collapse <b>Vas cu decor aplicat</b> [ ] [13.29]Vas cu decor aplicat [ ] [13.29]
Vas cu medalioane aplicate [ ] [13.29.1]
Vas cu relief antropomorf [ De ex., un cap uman în relief pe un fragment ceramic liniar. Figurină antropomorfă pe vas Vinca (de la Turdaş). Celebrefigurinele duble în relief, cu braţe, pe vase din cultura Cucuteni. ] [13.29.2]
Collapse <b>Vas cu relief zoomorf</b> [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [13.29.3]Vas cu relief zoomorf [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [13.29.3]
Vas cu şerpi în relief [ La Romula, şerpi în relief aplicaţi pe corpul vasului ( epoca romană). ] [13.29.3.1]
Collapse <b>Vas de cult</b> [ ] [13.30]Vas de cult [ ] [13.30]
Afumătoare [ ] [13.30.1]
Alabastron [ Vas mic (de obicei din alabastru) folosit pentru păstrarea parfumurilor. ] [13.30.2]
Collapse <b>Aryballos</b> [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [13.30.3]Aryballos [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [13.30.3]
Aryballos în formă de sirenă [ ] [13.30.3.1]
Aryballos ovoidal [ ] [13.30.3.2]
Aryballos pântecos [ ] [13.30.3.3]
Aryballos sferic cu buză plată [ ] [13.30.3.4]
Aryballos sferic cu două tortiţe [ ] [13.30.3.5]
Ceaşcă dacică [ Tip de vas ceramic, de obicei de formă tronconică sau semisferică, folosit ca obiect de cult, ca afumătoare. Răspândit din sec.3 a.Ch. până în sec.4 p.Chr. ] [13.30.4]
Exaleiptron [ ] [13.30.5]
Collapse <b>Lekythos</b> [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [13.30.6]Lekythos [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [13.30.6]
Lekythos cu benzi [ ] [13.30.6.1]
Lekythos cu palmete [ ] [13.30.6.2]
Lekythos cu umăr puternic [ ] [13.30.6.3]
Lekythos in formă de ghindă [ ] [13.30.6.4]
Lekythos pântecos [ ] [13.30.6.5]
Lekythos-aryballic [ Formă ceramică grecească de lekythos cu pântec umflat (ca de aryballos), dar cu picior şi gât tubular. Flacon în formă de pungă. ] [13.30.6.6]
Lydion [ ] [13.30.7]
Phiale [ Vas de metal, formă specifică, plată, cu margini cochiliate, de obicei decorat "au repousse", cu lobi reproducând rozeta de lotus. în interior, un "umbo". Folosit la libaţii. ] [13.30.8]
Potir [ Vas liturgic, alcătuit dintr-o cupă suspendată pe un picior cu talpă. De obicei, din argint. ] [13.30.9]
Collapse <b>Pyxis</b> [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [13.30.10]Pyxis [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [13.30.10]
Capac de pyxis [ ] [13.30.10.1]
Pyxis corintic [ ] [13.30.10.2]
Pyxis cu trei picioare [ ] [13.30.10.3]
Pyxis sferic-skyphoid [ ] [13.30.10.4]
Collapse <b>Riton</b> [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [13.30.11]Riton [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [13.30.11]
Riton antropomorf [ ] [13.30.11.1]
Riton zoomorf [ ] [13.30.11.2]
Turibulum [ Vas pentru ars tămâie. ] [13.30.12]
Collapse <b>Unguentarium</b> [ ] [13.30.13]Unguentarium [ ] [13.30.13]
Unguentarium alungit [ ] [13.30.13.1]
Unguentarium cilindric [ ] [13.30.13.2]
Unguentarium conic [ ] [13.30.13.3]
Unguentarium cu bulb [ ] [13.30.13.4]
Unguentarium fusiform [ ] [13.30.13.5]
Unguentarium globular [ ] [13.30.13.6]
Unguentarium în formă de clopot [ ] [13.30.13.7]
Unguentarium în formă de peşte [ ] [13.30.13.8]
Unguentarium piriform [ ] [13.30.13.9]
Unguentarium tronconic [ ] [13.30.13.10]
Collapse <b>Vas antropomorf</b> [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [13.30.14]Vas antropomorf [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [13.30.14]
Riton antropomorf [ ] [13.30.14.1]
Vas antropomorf tip sultana [ ] [13.30.14.2]
Vas antropomorf tip vădastra [ ] [13.30.14.3]
Vas cu relief antropomorf [ De ex., un cap uman în relief pe un fragment ceramic liniar. Figurină antropomorfă pe vas Vinca (de la Turdaş). Celebrefigurinele duble în relief, cu braţe, pe vase din cultura Cucuteni. ] [13.30.14.4]
Vas bizantin de cult [ O ampulla,, sau eulogia, din plumb, în formă de ploscă cu corp rotund aplatizat, cu gât relativ în formă de pâlnie, gură ovală, două tortiţe pentru suspendare; pe o faţă, în chenar circular, o cruce dublă (gemina) cu braţe simple inegale. Descoperit la Iaşi, sec.10-11 p.Chr. Alte vase de acest tip sunt confecţionate din lut ars, sticlă, argint. ] [13.30.15]
Vas dublu [ Vas cu corp dublu. ] [13.30.16]
Vas funerar [ ] [13.30.17]
Vas liturgic [ De ex., la Biertan, cană şi castron de bronz liturgice, sec. 4 p.Chr. ] [13.30.18]
Collapse <b>Vas ritual</b> [ ] [13.30.19]Vas ritual [ ] [13.30.19]
Collapse <b>Vas etajat</b> [ ] [13.30.19.1]Vas etajat [ ] [13.30.19.1]
Vas etajat tip cucuteni [ ] [13.30.19.1.1]
Vas etajat tip gârla mare [ ] [13.30.19.1.2]
Vas ofrandă [ ] [13.30.19.2]
Collapse <b>Vas zoomorf</b> [ ] [13.30.20]Vas zoomorf [ ] [13.30.20]
Altar cu protome [ în culturile Vinca-Turdaş şi Cucuteni. ] [13.30.20.1]
Askos în formă de bovideu [ ] [13.30.20.2]
Askos zoomorf [ ] [13.30.20.3]
Căpăcel în formă de cap de porc [ De ex. în cultura Gumelniţa. ] [13.30.20.4]
Collapse <b>Proeminenţă zoomorfă</b> [ ] [13.30.20.5]Proeminenţă zoomorfă [ ] [13.30.20.5]
Proeminenţă de cornută [ ] [13.30.20.5.1]
Collapse <b>Protomă</b> [ Motiv decorativ constituit din reprezentarea unei figuri ( în relief sau bidimensionale). Folosit la decorarea vaselor (a toartelor), a obiectelor de podoabă, a armelor. ] [13.30.20.6]Protomă [ Motiv decorativ constituit din reprezentarea unei figuri ( în relief sau bidimensionale). Folosit la decorarea vaselor (a toartelor), a obiectelor de podoabă, a armelor. ] [13.30.20.6]
Collapse <b>Protomă de cornută</b> [ ] [13.30.20.6.1]Protomă de cornută [ ] [13.30.20.6.1]
Protomă de berbec [ ] [13.30.20.6.1.1]
Protomă de ovideu [ ] [13.30.20.6.1.2]
Protomă de pasăre [ ] [13.30.20.6.2]
Protomă in basorelief [ ] [13.30.20.6.3]
Protomă in ronde-bosse [ ] [13.30.20.6.4]
Riton zoomorf [ ] [13.30.20.7]
Vas cu protomă [ Vase cu protome destul de numeroase. De ex. cu protome de pasăre s-au descoperit la Gârla Mare, epoca bronzului. ] [13.30.20.8]
Collapse <b>Vas cu relief zoomorf</b> [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [13.30.20.9]Vas cu relief zoomorf [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [13.30.20.9]
Vas cu şerpi în relief [ La Romula, şerpi în relief aplicaţi pe corpul vasului ( epoca romană). ] [13.30.20.9.1]
Vas în formă de animal întreg [ ] [13.30.20.10]
Vas în formă de arici [ La Căscioarele, cultura Gumelniţa. ] [13.30.20.11]
Vas în formă de corn [ ] [13.30.20.12]
Vas ornitomorf [ Vas în formă de pasăre, cultura Periam-Pecica. Vas cu protome de pasăre, în cultura Gârla Mare. ] [13.30.20.13]
Collapse <b>Vas-binoclu</b> [ ] [13.30.21]Vas-binoclu [ ] [13.30.21]
Vas-binoclu tip cucuteni [ ] [13.30.21.1]
Vas-solniţă [ ] [13.30.22]
Vatră de cult [ Frumoasa vatră de cult de la Sighişoara-Wietenberg. ] [13.31]
Collapse <b>Obiect de gliptică</b> [ Obiect de podoabă realizat prin arta gravării pietrelor dure (în adâncime). ] [14]Obiect de gliptică [ Obiect de podoabă realizat prin arta gravării pietrelor dure (în adâncime). ] [14]
Camee [ Tip de piatră semipreţioasă (agat, onix ) cu figuri tăiate în relief. ] [14.1]
Collapse <b>Gemă</b> [ Piatra dură, semipreţioasă (agat, cornalină, onix, calcedonie), folosită la decorarea unui inel sau pandantiv pectoral, gravată în adâncime (săpată) cu motive variate. ] [14.2]Gemă [ Piatra dură, semipreţioasă (agat, cornalină, onix, calcedonie), folosită la decorarea unui inel sau pandantiv pectoral, gravată în adâncime (săpată) cu motive variate. ] [14.2]
Gemă cu reprezentări antropomorfe [ ] [14.2.1]
Gemă cu reprezentări mitologice [ ] [14.2.2]
Gemă cu reprezentări zoomorfe [ ] [14.2.3]
Gemă gnostică [ Gemă care poartă înscris cuvântul grecesc "Abraxas" (zeul adorat de secta gnostică a lui Basilides). Literele greceşti componente ale acestui nume, adunate ca valori cifrice (adică 1+ 2+100+1+60+1+200) dau suma de 365. Un tip de astfel de geme, folosite şi ca amulete, au circulat şi pe teritoriul Daciei, după sec.2 p.Chr. Pe geme, Abraxas este reprezentat cu cap de cocoş, trup de om, picioare ca nişte şerpi. ] [14.2.4]
Collapse <b>Obiect de sigilografie</b> [15]Obiect de sigilografie [15]
Cilindru sigilar [ ] [15.1]
Inel-sigilar [ Are un caston masiv, în care este gravat un simbol sigilar, uneori cu o inscripţie. ] [15.2]
Collapse <b>Sigiliu</b> [ 1) Obiect alcătuit dintr-o placă pe care este gravată o inscripţie, o emblemă, o efigie. Se aplica pe acte, ca dovadă a autenticităţii. 2) Se întelege şi semnul imprimat prin aplicarea sigiliului. 3) Pecete de ceară pe care s-a aplicat o ştampilă. ] [15.3]Sigiliu [ 1) Obiect alcătuit dintr-o placă pe care este gravată o inscripţie, o emblemă, o efigie. Se aplica pe acte, ca dovadă a autenticităţii. 2) Se întelege şi semnul imprimat prin aplicarea sigiliului. 3) Pecete de ceară pe care s-a aplicat o ştampilă. ] [15.3]
Pecete [ ] [15.3.1]
Collapse <b>Ştampilă</b> [ ] [15.4]Ştampilă [ ] [15.4]
Ştampilă pentru marcat amfore [ De ex. la Păcuiul lui Soare, sec.11, cu trei litere greceşti, pentru imprimarea unei ştampile englifice pe amfore. ] [15.4.1]
Ştampilă de oculist [ ] [15.5]
Collapse <b>Obiect divers</b> [16]Obiect divers [16]
Collapse <b>Ataşă</b> [ ] [16.1]Ataşă [ ] [16.1]
Ataş antropomorf [ ] [16.1.1]
Ataş cruciform [ ] [16.1.2]
Ataş de vas [ ] [16.1.3]
Ataş în formă de frunză [ ] [16.1.4]
Ataş zoomorf [ ] [16.1.5]
Ataşă de spadă [ ] [16.1.6]
Ataşa de toartă [ ] [16.1.7]
Disc [ ] [16.2]
Collapse <b>Ferecătură</b> [ O îmbrăcăminte, integrală sau parţială, din metal preţios, aplicată pe obiecte de cult (icoane, cărţi, racle, cruci de mână). Ornamentare prin ciocănire, gravare, cizelare. Poate fi emailată, şi cu pietre preţioase. ] [16.3]Ferecătură [ O îmbrăcăminte, integrală sau parţială, din metal preţios, aplicată pe obiecte de cult (icoane, cărţi, racle, cruci de mână). Ornamentare prin ciocănire, gravare, cizelare. Poate fi emailată, şi cu pietre preţioase. ] [16.3]
Ferecătură de carte [ ] [16.3.1]
Foiţă [ ] [16.4]
Collapse <b>Jucărie</b> [ ] [16.5]Jucărie [ ] [16.5]
Arşică [ ] [16.5.1]
Prâsnel [ Prâsnel (sau fusaiolă ?) de lut ars, cu inscripţie runică, din sec.4 p.Chr. a fost descoperit la Leţcani. ] [16.5.2]
Ou smălţuit [ ] [16.6]
Collapse <b>Pergament</b> [ ] [16.7]Pergament [ ] [16.7]
Palimpsest [ ] [16.7.1]
Piesă de joc [ ] [16.8]
Tăbliţă [ ] [16.9]
Zar [ ] [16.10]
Collapse <b>Obiect plastic</b> [17]Obiect plastic [17]
Collapse <b>Figurină</b> [ ] [17.1]Figurină [ ] [17.1]
Collapse <b>Cap de figurină</b> [ ] [17.1.1]Cap de figurină [ ] [17.1.1]
Cap de figurină antropomorfă [ ] [17.1.1.1]
Cap de figurină zoomorfă [ ] [17.1.1.2]
Figurină "en violon" [ De acest tip o figurină din argint (cultura Cucuteni) care reprezintă cea mai veche piesă de argint descoperită în România. ] [17.1.2]
Collapse <b>Figurină antropomorfă</b> [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [17.1.3]Figurină antropomorfă [ Cele mai vechi figurine ar putea fi considerate capetele de calcar de la Gura Baciului, modelate grosolan, sugerând trăsături ale figurii umane. ] [17.1.3]
Cap de figurină antropomorfă [ ] [17.1.3.1]
Figurină de tanagra [ ] [17.1.3.2]
Collapse <b>Figurină feminină</b> [ ] [17.1.3.3]Figurină feminină [ ] [17.1.3.3]
Bust de figurină [ Descoperiri, de ex., în Crişana. Decor din incizii, cultura Vucedol. ] [17.1.3.3.1]
Figurină "pudică" [ Figurină antropomorfă feminină, cu reprezentarea mâinii stângi acoperind sexul. La Târpeşti, cultura Precucuteni III. ] [17.1.3.3.2]
Figurină bicefală [ La Rastu, cultura Vinca. ] [17.1.3.3.3]
Figurină cu braţe în cruce [ în neolitic, la Sultana, la Rast. Figurina de la Rast, cultura Vinca, denumită "Adolescenta", a fost elegant stilizată şi decorată pe toată suprafaţa cu incizii geometrice; capul este unghiular, cu urechi perforate. Un subtip: figurinele cu braţele în cruce şi cu "pălării" discoidale de la Boarta, cultura Petreşti. ] [17.1.3.3.4]
Figurină cu cap mobil [ ] [17.1.3.3.5]
Figurină cu cap rombic [ ] [17.1.3.3.6]
Figurină cu copil [ La Rast, cultura Vinca, o figurină feminină cu un copil în braţe. ] [17.1.3.3.7]
Figurină cu gât prismatic [ Cultura Hamangia, cu gât prismatic, fără trăsături ale feţei umane, de fapt fără cap. ] [17.1.3.3.8]
Figurină feminină în picioare [ ] [17.1.3.3.9]
Figurină feminină îngenuncheată [ De ex. la Dudeşti. ] [17.1.3.3.10]
Figurină feminină şezând [ Cultura Precucuteni II. Cultura Gumelniţa (Căscioarele). ] [17.1.3.3.11]
Figurină geamană [ Cultura Gumelniţa. ] [17.1.3.3.12]
Figurină-coloană [ ] [17.1.3.3.13]
Collapse <b>Figurină masculină</b> [ Foarte rare. ] [17.1.3.4]Figurină masculină [ Foarte rare. ] [17.1.3.4]
Figurină masculină în picioare [ ] [17.1.3.4.1]
Figurină masculină şezând [ ] [17.1.3.4.2]
Figurină tip "Gânditorul" de Hamangia [ Celebra statuetă de la Cernavoda, cultura Hamangia. De asemenea, replici la Târpeşti, cultura Precucuteni. Pusă în relaţie cu practici şi semnificaţii magice. ] [17.1.3.4.3]
Figurină tip "tesalic" [ Cultura Gumelniţa. ] [17.1.3.5]
Figurină tip Folteşti [ Formă mai grosolană, schematizată, corp ca un cub şi gât lung şi puţin curb terminat într-un fel de cap nedefinit. ] [17.1.3.6]
Collapse <b>Figurină tip Gârla Mare</b> [ ] [17.1.3.7]Figurină tip Gârla Mare [ ] [17.1.3.7]
Figurină "en cloche" [ Figurine feminine de tip "en cloche", în cultura Gârla Mare. ] [17.1.3.7.1]
Collapse <b>Figurină tip Gumelniţa</b> [ ] [17.1.3.8]Figurină tip Gumelniţa [ ] [17.1.3.8]
Figurină cu disc pe cap [ La Gumelniţa, cultura Gumelniţa. ] [17.1.3.8.1]
Figurină cu rochie-clopot tip Gumelniţa [ ] [17.1.3.8.2]
Figurină cu vas pe cap [ Celebra figurină feminină care poartă un vas pe cap, cultura Gumelniţa. ] [17.1.3.8.3]
Figurină geamană [ Cultura Gumelniţa. ] [17.1.3.8.4]
Statuetă tip vidra [ ] [17.1.3.8.5]
Figurină tip Hamangia [ ] [17.1.3.9]
Collapse <b>Figurină tip Precucuteni</b> [ ] [17.1.3.10]Figurină tip Precucuteni [ ] [17.1.3.10]
Figurină pe scaun [ Târpeşti, cultura Precucuteni III. ] [17.1.3.10.1]
Figurină tip Vinca [ Un exemplar deosebit, descoperit la Turdaş, are capul înconjurat de o aureolă radiată. Tot în cultura Vinca, la Verbicioara, s-a descoperit o figurină foarte stilizată, plată, cu un fel de "ferestre". ] [17.1.3.11]
Piesă antropomorfă de aur [ Două piese descoperite la Moigrad, cultura Bodrogkeresztur. ] [17.1.3.12]
Statuetă scitică [ La Năeni, un grup statuar de bronz: o zeiţă călare pe o leoaică, cu câte un acolit de o parte şi de alta. ] [17.1.3.13]
Figurină Cucuteni A [ Dintre caracteristicile generale (care nu exclud desigur variantele), menţionăm: statueta Cucuteni A este modelată fără trăsături precise ale capului (o simplă prelungire a gâtului). Fără braţe, doar umerii profilaţi. Corpul redat mai aproape de linia reală feminină, arcuirea coapselor şi şoldurilor fiind puternică. Ornamentare incizată, după părţile corpului. Uneori apar coliere, brâuri, chiar părul. O figurină de la Truşeşti are în faţă un triplu colier, iar la spate părul este modelat într-o fâşie până la talie. ] [17.1.4]
Figurină Cucuteni AB [ în fazele A-B şi B, figurina feminină cucuteniană are un cap individualizat, cu nasul puternic reliefat "en bec d`oiseau" . Adeseori modelate braţele. Corpul este de data aceasta schematizat, stilizat, mai plat, umerii perforaţi. Arcuirea coapselor şi soldurilor mult mai puţin accentuată, silueta fiind suplă şi înaltă. Picioarele se umflă uşor a doua oară cam în dreptul muşchilor gemeni, apoi se subţiază. Sânii sunt redaţi prin două pastile, uneori mai mari. Ornamentarea a renunţat, treptat, la incizare şi devine pictată (linii, benzi). ] [17.1.5]
Figurină masculină cu braţe [ Cucuteni B, descoperită la Drăguşeni. ] [17.1.6]
Collapse <b>Figurină zoomorfă</b> [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [17.1.7]Figurină zoomorfă [ Numeroase, din lut ars, în neolitic dar şi în epocile ulterioare. Menţionăm o figurină din bronz, care se presupune că reprezintă un cal (în depozitul de la Cârţa, Sibiu). ] [17.1.7]
Cap de figurină zoomorfă [ ] [17.1.7.1]
Figurină ornitomorfă [ De ex. în cultura Gârla Mare. ] [17.1.7.2]
Figurină zoomorfă cornută [ ] [17.1.7.3]
Collapse <b>Mască</b> [ ] [17.2]Mască [ ] [17.2]
Mască comică [ ] [17.2.1]
Mască de cult [ ] [17.2.2]
Mască funerară [ ] [17.2.3]
Mască grotescă [ ] [17.2.4]
Mască tragică [ ] [17.2.5]
Mască de coif [ Menţionăm frumoasa mască de bronz de la un coif de paradă a unui cavalerist roman, din sec.3 p.Chr. de la Carsium (Hârşova). ] [17.3]
Medalion în piatră [ ] [17.4]
Collapse <b>Model miniatural</b> [ Obiect de mici dimensiuni, reprezentare plastică în lut ars, metal sau piatră. Putea avea caracter votiv, dar putea servi şi ca model după care se executa un obiect de dimensiuni normale. ] [17.5]Model miniatural [ Obiect de mici dimensiuni, reprezentare plastică în lut ars, metal sau piatră. Putea avea caracter votiv, dar putea servi şi ca model după care se executa un obiect de dimensiuni normale. ] [17.5]
Model de ancoră [ ] [17.5.1]
Model de barcă [ ] [17.5.2]
Collapse <b>Model de car</b> [ Miniatură (din lut, bronz, fier) care reprezintă un car. Apare în epoca trecerii de la neolitic la bronz. Pot fi miniaturi-modele sau miniaturi-votive. Interesant un car miniatural din bronz, cu protome de păsări de apă, de la Bujoru, epoca Hallstatt timpuriu. La Orăştie, un car de bronz din Hallstatt, cu cazan (căldare) şi protome de păsări de apă. ] [17.5.3]Model de car [ Miniatură (din lut, bronz, fier) care reprezintă un car. Apare în epoca trecerii de la neolitic la bronz. Pot fi miniaturi-modele sau miniaturi-votive. Interesant un car miniatural din bronz, cu protome de păsări de apă, de la Bujoru, epoca Hallstatt timpuriu. La Orăştie, un car de bronz din Hallstatt, cu cazan (căldare) şi protome de păsări de apă. ] [17.5.3]
Model de car cu patru roţi [ ] [17.5.3.1]
Model de casă [ Miniatură (de lut ars) care reprezintă o casă. Modele de locuinţe, la Aldeni - aspectul Stoicani-Aldeni, în cultura Vinca-Turdaş ş.a. ] [17.5.4]
Model de masă [ ] [17.5.5]
Model de roată [ ] [17.5.6]
Model de sanctuar [ Reprezentare plastică miniaturală a unui locaş de cult ( sanctuar, templu). Deosebită este macheta în lut ars a unui templu, descoperită la Căsciaoarele. ] [17.5.7]
Model de scaun [ Reprezentare plastică miniaturală în lut ars a unui scaun ( apare din neolitic). ] [17.5.8]
Collapse <b>Model de topor</b> [ Miniatură reprezentând un topor (lut, piatră, metal). De ex. modelul unui topor de luptă în lut, la Glina. ] [17.5.9]Model de topor [ Miniatură reprezentând un topor (lut, piatră, metal). De ex. modelul unui topor de luptă în lut, la Glina. ] [17.5.9]
Topor miniatură cu braţe "în cruce" [ ] [17.5.9.1]
Collapse <b>Relief</b> [ ] [17.6]Relief [ ] [17.6]
Altorelief [ ] [17.6.1]
Basorelief [ Lucrare sculpturala cu figuri scoase în relief pe un fond suport cu care face corp comun. Sculptura se caracterizează printr-o uşoară proeminenţă a figurilor faţă de fondul suport. Relief scund (faţă de altorelief). ] [17.6.2]
Relief ajurat [ Reliefuri ajurate (Liber Pater), descoperite la Apulum, Ulpia Traiana. ] [17.6.3]
Collapse <b>Relief arhitectural</b> [ ] [17.6.4]Relief arhitectural [ ] [17.6.4]
Cornişă cu relief [ ] [17.6.4.1]
Friză cu relief [ ] [17.6.4.2]
Friză de mausoleu [ Friza cu Neptun de la Apulum. ] [17.6.4.3]
Fronton de ediculă [ ] [17.6.4.4]
Fronton de mausoleu [ Fronton decorat cu simboluri, gorgone, vase, efigii de zeităţi. La Micia, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. ] [17.6.4.5]
Collapse <b>Relief de cult</b> [ ] [17.6.5]Relief de cult [ ] [17.6.5]
Altar cu relief [ ] [17.6.5.1]
Stelă cu relief [ ] [17.6.5.2]
Collapse <b>Relief funerar</b> [ ] [17.6.6]Relief funerar [ ] [17.6.6]
Altar cu relief [ ] [17.6.6.1]
Stelă cu relief [ ] [17.6.6.2]
Stelă funerară [ ] [17.6.6.3]
Relief triumfal [ ] [17.6.7]
Collapse <b>Statuie</b> [ Sculptură în ronde-bosse, care reprezintă în întregime un personaj (sau figuri alegorice). ] [17.6.8]Statuie [ Sculptură în ronde-bosse, care reprezintă în întregime un personaj (sau figuri alegorice). ] [17.6.8]
Bust [ ] [17.6.8.1]
Cap de statuie [ ] [17.6.8.2]
Leu [ ] [17.6.8.3]
Collapse <b>Vas plastic</b> [ ] [17.7]Vas plastic [ ] [17.7]
Aryballos în formă de sirenă [ ] [17.7.1]
Collapse <b>Capac plastic antropomorf</b> [ în cultura Gumelniţa, la Căscioarele, capac de vas cu trăsături umane stilizate. ] [17.7.2]Capac plastic antropomorf [ în cultura Gumelniţa, la Căscioarele, capac de vas cu trăsături umane stilizate. ] [17.7.2]
Capac cu toarte antropomorfe [ De ex., la Ciolăneşti, cultura Gumelniţa. ] [17.7.2.1]
Capac plastic zoomorf [ în cultura Vinca, capace de vase plastice în formă de bufniţă. ] [17.7.3]
Suport antropomorf de vas [ Celebra "Hora de la Frumuşica", cultura Cucuteni, sau statueta feminină cu un vas pe cap, cultura Gumelniţa. ] [17.7.4]
Collapse <b>Vas antropomorf</b> [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [17.7.5]Vas antropomorf [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [17.7.5]
Riton antropomorf [ ] [17.7.5.1]
Vas antropomorf tip sultana [ ] [17.7.5.2]
Vas antropomorf tip vădastra [ ] [17.7.5.3]
Vas cu relief antropomorf [ De ex., un cap uman în relief pe un fragment ceramic liniar. Figurină antropomorfă pe vas Vinca (de la Turdaş). Celebrefigurinele duble în relief, cu braţe, pe vase din cultura Cucuteni. ] [17.7.5.4]
Vas cu buza în colţuri şi toartă interioară [ La Dersida, cultura Wietenberg. Buză în colţuri pronunţate puternic, înalte, iar toarta lată este prinsă în interiorul vasului. ] [17.7.6]
Collapse <b>Vas cu toarte antropomorfe</b> [ ] [17.7.7]Vas cu toarte antropomorfe [ ] [17.7.7]
Vas-coşuleţ cu toarte antropomorfe [ în cultura Vădastra, vas-coşuleţ cu toarte înalte, late şi terminate în capete umane. ] [17.7.7.1]
Vas cu toarte zoomorfe [ Destul de frecvente. în Cucuteni B, o toartă zoomorfă reprezentând un animal gata de atac. în cultura Monteoru, vas cu toarte în protome de berbec. Dar şi în mediu carpic. ] [17.7.8]
Vas în formă de cizmuliţă [ Frumos modelat, forma unei cizmuliţe cu vârf ascuţit, cu carâmbi scunzi, având un mic castron bitronconic în capătul carâmbilor; ornamentat cu linii de puncte încrustate. Descoperit la Curtuişeni, probabil celtic. ] [17.7.9]
Vas în formă de stea [ în cultura câmpurilor de urne din epoca bronzului, în Banat, apar unele vase în formă de stea (cu sens simbolic solar). ] [17.7.10]
Collapse <b>Vas zoomorf</b> [ ] [17.7.11]Vas zoomorf [ ] [17.7.11]
Altar cu protome [ în culturile Vinca-Turdaş şi Cucuteni. ] [17.7.11.1]
Askos în formă de bovideu [ ] [17.7.11.2]
Askos zoomorf [ ] [17.7.11.3]
Căpăcel în formă de cap de porc [ De ex. în cultura Gumelniţa. ] [17.7.11.4]
Collapse <b>Proeminenţă zoomorfă</b> [ ] [17.7.11.5]Proeminenţă zoomorfă [ ] [17.7.11.5]
Proeminenţă de cornută [ ] [17.7.11.5.1]
Collapse <b>Protomă</b> [ Motiv decorativ constituit din reprezentarea unei figuri ( în relief sau bidimensionale). Folosit la decorarea vaselor (a toartelor), a obiectelor de podoabă, a armelor. ] [17.7.11.6]Protomă [ Motiv decorativ constituit din reprezentarea unei figuri ( în relief sau bidimensionale). Folosit la decorarea vaselor (a toartelor), a obiectelor de podoabă, a armelor. ] [17.7.11.6]
Collapse <b>Protomă de cornută</b> [ ] [17.7.11.6.1]Protomă de cornută [ ] [17.7.11.6.1]
Protomă de berbec [ ] [17.7.11.6.1.1]
Protomă de ovideu [ ] [17.7.11.6.1.2]
Protomă de pasăre [ ] [17.7.11.6.2]
Protomă in basorelief [ ] [17.7.11.6.3]
Protomă in ronde-bosse [ ] [17.7.11.6.4]
Riton zoomorf [ ] [17.7.11.7]
Vas cu protomă [ Vase cu protome destul de numeroase. De ex. cu protome de pasăre s-au descoperit la Gârla Mare, epoca bronzului. ] [17.7.11.8]
Collapse <b>Vas cu relief zoomorf</b> [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [17.7.11.9]Vas cu relief zoomorf [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [17.7.11.9]
Vas cu şerpi în relief [ La Romula, şerpi în relief aplicaţi pe corpul vasului ( epoca romană). ] [17.7.11.9.1]
Vas în formă de animal întreg [ ] [17.7.11.10]
Vas în formă de arici [ La Căscioarele, cultura Gumelniţa. ] [17.7.11.11]
Vas în formă de corn [ ] [17.7.11.12]
Vas ornitomorf [ Vas în formă de pasăre, cultura Periam-Pecica. Vas cu protome de pasăre, în cultura Gârla Mare. ] [17.7.11.13]
Collapse <b>Piesă de harnaşament</b> [18]Piesă de harnaşament [18]
Collapse <b>Aplică de harnaşament</b> [ ] [18.1]Aplică de harnaşament [ ] [18.1]
Aplică fruntar [ ] [18.1.1]
Collapse <b>Armură de cal</b> [ ] [18.2]Armură de cal [ ] [18.2]
Apărătoare de piept [ ] [18.2.1]
Obrăzar de cal [ De ex. la Gherla, sec.2-3 p.Chr. ] [18.2.2]
Pectoral [ De ex. la Izvorul Bârzii (Hallstatt), o placă-pectoral de aur, bogat decorată. în tezaurul de la Balaci, sec.5 p.Chr., se afla un pectoral din tablă de aur. ] [18.2.3]
Atârnătoare de harnaşament [ ] [18.3]
Buton de harnaşament [ ] [18.4]
Căpăstru [ De ex., la Apahida, într-un mormânt princiar germanic, a fost descoperit un căpăstru ornamentat cu rozete de diferite mărimi (sec.5 p.Chr.). ] [18.5]
Cataramă de harnaşament [ ] [18.6]
Distribuitor de curele [ ] [18.7]
Collapse <b>Faleră</b> [ Element de podoabă, discoidal, de obicei din metal preţios, folosit ca aplică de costum, de harnaşament, ca ornament de fibulă sau în grupuri de mai multe piese (în coliere). La Surcea - faleră cu reprezentarea Cavalerului Trac. ] [18.8]Faleră [ Element de podoabă, discoidal, de obicei din metal preţios, folosit ca aplică de costum, de harnaşament, ca ornament de fibulă sau în grupuri de mai multe piese (în coliere). La Surcea - faleră cu reprezentarea Cavalerului Trac. ] [18.8]
Faleră disc concav [ ] [18.8.1]
Faleră disc convex [ ] [18.8.2]
Faleră disc plat [ ] [18.8.3]
Collapse <b>Fruntar</b> [ Piesă de podoabă pentru harnaşament, din metal, care acoperă fruntea calului. întâlnită în tezaurele traco-getice. Formă zoomorfă, de taur, leu, grifon (Craiova, Agighiol). ] [18.9]Fruntar [ Piesă de podoabă pentru harnaşament, din metal, care acoperă fruntea calului. întâlnită în tezaurele traco-getice. Formă zoomorfă, de taur, leu, grifon (Craiova, Agighiol). ] [18.9]
Aplică fruntar [ ] [18.9.1]
Opritoare de harnaşament [ Din bronz, în depozitul de la Zagon, Covasna. O opritoare din trei inele prinse unele în altele, două purtând pandantive conice. ] [18.10]
Collapse <b>Pandantiv de harnaşament</b> [ Piesă decorativă suspendată de curelele harnaşamentului. ] [18.11]Pandantiv de harnaşament [ Piesă decorativă suspendată de curelele harnaşamentului. ] [18.11]
Collapse <b>Ampyx</b> [ Bandă (cerc), din diferite materiale, folosită în antichitate pentru a ţine strâns părul pe frunte (sau brida care ţine frâul la cai). Dar, pentru arheologi, înseamnă în primul rând un tip specific de podoabă-pandantiv, de harnaşament. ] [18.11.1]Ampyx [ Bandă (cerc), din diferite materiale, folosită în antichitate pentru a ţine strâns părul pe frunte (sau brida care ţine frâul la cai). Dar, pentru arheologi, înseamnă în primul rând un tip specific de podoabă-pandantiv, de harnaşament. ] [18.11.1]
Ampyx ajurat [ ] [18.11.1.1]
Ampyx cu cap de pasăre [ ] [18.11.1.2]
Pandantiv-ampyx [ ] [18.11.1.3]
Clopoţel sarmatic [ ] [18.11.2]
Protomă de pasăre [ ] [18.11.3]
Collapse <b>Potcoavă</b> [ ] [18.12]Potcoavă [ ] [18.12]
Potcoavă de bovină [ ] [18.12.1]
Potcoavă de cal [ ] [18.12.2]
Potcoavă de încălţăminte [ ] [18.12.3]
Collapse <b>Şa</b> [ ] [18.13]Şa [ ] [18.13]
Collapse <b>Scară de şa</b> [ Epoca migraţiilor. Scări de şa la Bâtca Doamnei, sec.13 p. Chr. ] [18.13.1]Scară de şa [ Epoca migraţiilor. Scări de şa la Bâtca Doamnei, sec.13 p. Chr. ] [18.13.1]
Scară de şa tip pavlovca [ Pecenegă. ] [18.13.1.1]
Tutul [ ] [18.14]
Collapse <b>Zăbală</b> [ Piesă a căpăstrului constând dintr-o bară subţire de metal cu două braţe, care se introduce în gura calului pentru a-l struni şi a-l conduce. ] [18.15]Zăbală [ Piesă a căpăstrului constând dintr-o bară subţire de metal cu două braţe, care se introduce în gura calului pentru a-l struni şi a-l conduce. ] [18.15]
Collapse <b>Muştiuc</b> [ ] [18.15.1]Muştiuc [ ] [18.15.1]
Muştiuc cu rotiţe [ ] [18.15.1.1]
Muştiuc cu spini [ ] [18.15.1.2]
Collapse <b>Psalie</b> [ Piesa dublă de zabală, uneori decorată. Poate fi din os, bronz, fier. Frecvente psaliile în formă de S sau de paranteză, cu extremităţile în butoni. ] [18.15.2]Psalie [ Piesa dublă de zabală, uneori decorată. Poate fi din os, bronz, fier. Frecvente psaliile în formă de S sau de paranteză, cu extremităţile în butoni. ] [18.15.2]
Psalie cu inele [ ] [18.15.2.1]
Psalie cu tuburi [ ] [18.15.2.2]
Psalie de os scitică [ Histria, Tariverdi. ] [18.15.2.3]
Psalie in formă de paranteză [ ] [18.15.2.4]
Zăbală tip koban [ Din bronz, curbă, Hallstatt mijlociu. Descoperire la şoldăneşti,cultura Basarabi. ] [18.15.3]
Zăbală tip peceneg [ De fier, dintr-o singură bară, fără îndoitură, bară-muştiuc simplă, cu ochiuri la capete prin care erau trase inele simple mobile (la Lişcoteanca, sec.11). ] [18.15.4]
Zăbaluţă [ Sau zăbală cu îndoitură. Din două bare, cu inele la capete. Caracteristică uzilor. ] [18.15.5]
Collapse <b>Podoabă</b> [ Obiect cu funcţie de înfrumuseţare. Variante: podoabe de purtat pe corp (mâini, picioare, gât), de atârnat (cercei, mărgele, inele), de îmbrăcăminte (ace, fibule, piese de centură) . ] [19]Podoabă [ Obiect cu funcţie de înfrumuseţare. Variante: podoabe de purtat pe corp (mâini, picioare, gât), de atârnat (cercei, mărgele, inele), de îmbrăcăminte (ace, fibule, piese de centură) . ] [19]
Collapse <b>Ac ornamental</b> [ Apare abia din epoca bronzului. Tipologia acelor este foarte diversificată, importantă pentru cronologia epocii bronzului. ] [19.1]Ac ornamental [ Apare abia din epoca bronzului. Tipologia acelor este foarte diversificată, importantă pentru cronologia epocii bronzului. ] [19.1]
Ac cu boabă octogonală [ Din aur, la Brateiu, sec.8 p.Chr., în cimitirul nr.2. ] [19.1.1]
Ac cu cap bilobat [ Tip de ac de bronz, cu cap în formă de disc, dar modificat în formă foliacee cu capătul bilobat şi nervură mediană. De ex., depozitul de bronzuri de la Băleni. De asemenea, ] [19.1.2]
Ac cu cap conic [ Depozitul de la Aiud. ] [19.1.3]
Ac cu cap globular [ De ex. în depozitul de bronzuri de la Aiud. ] [19.1.4]
Ac cu cap în dublă spirală [ Un tip de obiect din cupru, utilizat frecvent în eneolitic ( cultura Gumelniţa). ] [19.1.5]
Ac cu cap oval [ ] [19.1.6]
Ac cu cap poliedric [ ] [19.1.7]
Ac cu cap-fus [ Are capul în formă de fus şi gâtul modelat frumos. ] [19.1.8]
Collapse <b>Ac cu disc</b> [ Cultura Coslogeni. Diferite forme ale discului: buton conic, disc-pecete, disc rombic ş.a. Ac cu cap din placă rombică decorată în tehnica "au repousse", în depozitul de la Medgidia. ] [19.1.9]Ac cu disc [ Cultura Coslogeni. Diferite forme ale discului: buton conic, disc-pecete, disc rombic ş.a. Ac cu cap din placă rombică decorată în tehnica "au repousse", în depozitul de la Medgidia. ] [19.1.9]
Ac cu cap discoidal şi tortiţă [ ] [19.1.9.1]
Ac cu cap-pecete [ Ac din bronz, cu capul în formă de pecete. în depozitul de bronzuri de la Pecica, Bronz mijlociu. ] [19.1.9.2]
Ac cu disc rombic [ Culturile Noua, Coslogeni. Depozitul de la Băleni (Galaţi). ] [19.1.9.3]
Ac cu disc şi protuberanţe [ ] [19.1.9.4]
Collapse <b>Ac cu gât umflat</b> [ Din bronz, gâtul decorat. ] [19.1.10]Ac cu gât umflat [ Din bronz, gâtul decorat. ] [19.1.10]
Ac cu gât umflat-faţetat [ Din bronz, lung, curbat, are un cap bitronconic iar gâtul este umflat şi faţetat. Formă specifică. Exemplare în depozitul de la Deva. ] [19.1.10.1]
Collapse <b>Ac cu protuberanţe</b> [ De obicei, cu patru protuberanţe. ] [19.1.11]Ac cu protuberanţe [ De obicei, cu patru protuberanţe. ] [19.1.11]
Ac cu disc şi protuberanţe [ ] [19.1.11.1]
Collapse <b>Ac de păr</b> [ ] [19.1.12]Ac de păr [ ] [19.1.12]
Ac de păr eliciform [ ] [19.1.12.1]
Collapse <b>Ac de păr zoomorf</b> [ ] [19.1.12.2]Ac de păr zoomorf [ ] [19.1.12.2]
Ac de păr în formă de pasăre [ ] [19.1.12.2.1]
Ac în formă de seceră [ în depozite de bronzuri (de ex. la Vârşand). ] [19.1.13]
Ac serpentiform [ Din bronz, cu capul răsucit spiralic (8-10 spirale) şi acul propriu-zis urmează linia unei serpentine, uneori regulată, cu spirale mari, relativ egale. Depozitele de la Cincu, de la Cugir. ] [19.1.14]
Ac tip "Aunjetitz" [ La Aunjetitz, în Boemia, a existat un mare centru cultural în epoca bronzului timpuriu (1800 a.Chr.), unde s-au confecţionat multe tipuri de bronzuri (podoabe şi arme). Corespunde în linii mari primei jumătăţi a epocii mijlocii a bronzului din România. ] [19.1.15]
Ac tip cipriot [ Tip de ac din bronz, cu capătul întors ca o urechiuşă, apoi răsucit în jurul părţii superioare. în culturile Periam, Monteoru. în depozite de bronzuri: de ex. în depozitul de la Băleni (Galaţi). ] [19.1.16]
Apărătoare de ac [ Aşa zisă "apărătoare de ac". în multe depozite de bronzuri. De ex. Band, jud.Mureş. ] [19.1.17]
Collapse <b>Aplică</b> [ Ornament (metal, os) aplicat pe diferite obiecte (veşminte, vase, mobilier, pereţi, arme, piese de harnaşament, ş.a.). Forme şi dimensiuni foarte variate (rozete, cruci, pelta). Din os, bronz, aur, argint. Antropomorfe şi mai ales zoomorfe. Realizate prin ştantare, gravare, ciocanire "au repousse", turnare (ronde-bosse), în tehnica "cloisonne", ajurare etc. ] [19.2]Aplică [ Ornament (metal, os) aplicat pe diferite obiecte (veşminte, vase, mobilier, pereţi, arme, piese de harnaşament, ş.a.). Forme şi dimensiuni foarte variate (rozete, cruci, pelta). Din os, bronz, aur, argint. Antropomorfe şi mai ales zoomorfe. Realizate prin ştantare, gravare, ciocanire "au repousse", turnare (ronde-bosse), în tehnica "cloisonne", ajurare etc. ] [19.2]
Aplică ajurată [ ] [19.2.1]
Aplică antropomorfă [ De ex., cea cu figură feminină de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din bronz, epoca romană. La Piatra Roşie, un mic bust de bronz, de fapt o aplică, cu detalii ajurate, reprezentând-o pe Bendis cu braţele întinse lateral şi antebraţele ridicate. ] [19.2.2]
Aplică circulară [ ] [19.2.3]
Aplică conică [ ] [19.2.4]
Aplică cordiformă [ ] [19.2.5]
Aplică cu decor antropomorf [ ] [19.2.6]
Aplică cu decor vegetal [ ] [19.2.7]
Aplică cu figuri in relief [ ] [19.2.8]
Aplică de balama [ ] [19.2.9]
Aplică de car [ ] [19.2.10]
Aplică de cataramă [ ] [19.2.11]
Aplică de diademă [ De ex., la Histria, sec.2-3 p.Chr. ] [19.2.12]
Aplică de mobilier [ ] [19.2.13]
Aplică de scut [ ] [19.2.14]
Aplică de sicriu [ ] [19.2.15]
Aplică de spadă [ Tezaurul de la Apahida, cultura Sântana de Mureş, sec.5 p. Chr. ] [19.2.16]
Collapse <b>Aplică de tolbă</b> [ ] [19.2.17]Aplică de tolbă [ ] [19.2.17]
Aplică cruciformă [ Din bronz, pentru curele. în depozite de bronzuri. ] [19.2.17.1]
Aplică de uşă [ ] [19.2.18]
Aplică ecuson [ Aplice de bronz în ecuson, cu decor simplu, descoperite la Capidava şi Garvăn. Alt tip: aplice în formă de ecuson de tip maghiar, cu decor floral stilizat adâncit, prin presare, descoperite în morminte din sec.10 p.Chr. - la Cluj. ] [19.2.19]
Aplică în formă de frunză [ ] [19.2.20]
Aplică în formă de cap de cal [ ] [19.2.21]
Aplică în formă de elice [ ] [19.2.22]
Aplică în formă de liră [ ] [19.2.23]
Aplică în formă de roată [ ] [19.2.24]
Aplică în formă de secure [ ] [19.2.25]
Aplică în formă de tabula ansata [ ] [19.2.26]
Collapse <b>Aplică scitică</b> [ ] [19.2.27]Aplică scitică [ ] [19.2.27]
Aplică scitică cruciformă [ Ex.la Bârseşti, Armăşoaia. ] [19.2.27.1]
Aplică tetraskelion [ Aplică în formă de tetraskelion, adică în formă de cruce cu braţe egale şi extremităţile frânte. De obicei stilizată, în forma unor capete de animale. Din bronz. ] [19.2.28]
Aplică triskelion [ Aplică cu trei braţe, variantî a tetraskelion-ului. ] [19.2.29]
Aplică-buton [ Unele au tortiţe, altele cârlige mici. ] [19.2.30]
Disc în formă de roată [ în depozite de bronzuri (Suseni, Uioara de Sus). Forma unei roţi, cu spiţe de roată în interiorul cercului (sau cercurilor). ] [19.2.31]
Disc solar [ Disc ajurat, din bronz, în depozite (şpălnaca II). ] [19.2.32]
Collapse <b>Brăţară</b> [ ] [19.3]Brăţară [ ] [19.3]
Brăţară cu cap de prindere în ochi [ ] [19.3.1]
Brăţară cu capete înfăşurate [ Geto-dacică. ] [19.3.2]
Brăţară cu capete îngroşate [ ] [19.3.3]
Brăţară cu capete petrecute şi răsucite [ ] [19.3.4]
Brăţară cu capete semilunare [ De ex., la Biia, sec.13 a.Chr. şi la Apa, mare, lată, decorată. ] [19.3.5]
Brăţară cu capete spiralice [ ] [19.3.6]
Brăţară cu capete suprapuse [ ] [19.3.7]
Collapse <b>Brăţară cu capete zoomorfe</b> [ ] [19.3.8]Brăţară cu capete zoomorfe [ ] [19.3.8]
Brăţară cu capete de şarpe [ ] [19.3.8.1]
Brăţară cu închidere prin îmbucare [ La Tene B. ] [19.3.9]
Brăţară cu manşon [ ] [19.3.10]
Brăţară cu nodozităţi [ De ex., în mormânt celtic de înhumaţie, sec.5-4 a.Chr., la Aiud. ] [19.3.11]
Brăţară cu pandantive [ ] [19.3.12]
Brăţară cu patru semiove mari [ La Tene C. ] [19.3.13]
Brăţară cu semiove mici [ Pot fi ornamentate sau nu. Datate în sec. 3 a.Chr. ] [19.3.14]
Brăţară cu trei ove mari [ Sec.3-2 a.Chr. Celtică. ] [19.3.15]
Brăţară cu volute [ ] [19.3.16]
Brăţară deschisă [ ] [19.3.17]
Brăţară împletită deschisă [ ] [19.3.18]
Collapse <b>Brăţară spiralică</b> [ Sub forma unei spirale, care se încolăceşte de mai multe ori (9-23), urmând un traseu cilindric. în depozite de bronzuri (Săpânţa, Sânnicolau Român, Maglavit, Crişana II, Sighişoara). Brăţări de bronz, spiralice, din bandă lată frumos decorată, la capetele superioare având verigi şi mici discuri din spirale, în depozitul Pecica II. ] [19.3.19]Brăţară spiralică [ Sub forma unei spirale, care se încolăceşte de mai multe ori (9-23), urmând un traseu cilindric. în depozite de bronzuri (Săpânţa, Sânnicolau Român, Maglavit, Crişana II, Sighişoara). Brăţări de bronz, spiralice, din bandă lată frumos decorată, la capetele superioare având verigi şi mici discuri din spirale, în depozitul Pecica II. ] [19.3.19]
Brăţară plurispiralică [ ] [19.3.19.1]
Brăţară tip Riegsee [ Brăţară masivă din bronz cu corpul din inele mari (din turnare). Depozitul de la Suseni. ] [19.3.20]
Brăţară torsionată [ ] [19.3.21]
Brăţară tubulară [ ] [19.3.22]
Broşă [ ] [19.4]
Caboşon [ Termenul caboşon înseamnă şi obiectul de podoabă: 1) piatră preţioasă sau semipreţioasă montată în metal (filigranat); 2) în arhitectură înseamnă ornament mic de piatră încrustat într-o faţadă. ] [19.5]
Camee [ Tip de piatră semipreţioasă (agat, onix ) cu figuri tăiate în relief. ] [19.6]
Collapse <b>Cercel</b> [ ] [19.7]Cercel [ ] [19.7]
Cercel cu boabă octogonală [ Brateiu, aşezarea nr.1, sec.4-6 p.Chr. ] [19.7.1]
Cercel cu bulină [ ] [19.7.2]
Cercel cu buton stelat [ Sec.6-8 p.Chr. ] [19.7.3]
Cercel cu camee [ ] [19.7.4]
Cercel cu cap ascuţit şi înfăşurat [ Unul din capete este ascuţit, celălalt este înfăşurat. Sec. 6-8 p.Chr. ] [19.7.5]
Cercel cu cap conic [ ] [19.7.6]
Cercel cu cap în s [ ] [19.7.7]
Cercel cu cap spiralic [ Sec.6-8 p.Chr. ] [19.7.8]
Cercel cu capete apropiate [ Sec.6-4 a.Chr. Din bronz sau argint. ] [19.7.9]
Cercel cu capete ascuţite [ Sec.5-6 p.Chr. ] [19.7.10]
Cercel cu capete conice [ Sec.6-4 a.Chr. ] [19.7.11]
Cercel cu capete discoidale [ Sec.6-4 a.Chr. ] [19.7.12]
Cercel cu coşulet [ De ex., din aur, la Abrud, sec.7 p.Chr. ] [19.7.13]
Cercel cu cub ajurat [ Sec.5-6 p.Chr. ] [19.7.14]
Cercel cu cub poliedric [ Cub poliedric masiv. Sec.5-6 p.Chr. ] [19.7.15]
Cercel cu disc [ ] [19.7.16]
Cercel cu eros [ ] [19.7.17]
Cercel cu glob terminal şi manşon [ Aur şi argint, peceneg. La capăt un glob făcut din două emisfere şi cu manşon deasupra, la îmbinarea lor). ] [19.7.18]
Cercel cu mărgică polifaţetată [ De ex., în necropola de la Botoşani, sec.5 p.Chr. ] [19.7.19]
Cercel cu pandantiv [ ] [19.7.20]
Cercel cu perle [ Epoca romană. ] [19.7.21]
Cercel cu piatră preţioasă [ ] [19.7.22]
Cercel cu protomă [ Sec.6-4 a.Chr. Din aur. ] [19.7.23]
Cercel cu scut circular şi pandantiv [ Scut bombat. Epoca romană. ] [19.7.24]
Cercel cu verigă şi sferă [ Sec.6-8 p.Chr. ] [19.7.25]
Cercel din sârmă înfăşurată [ Sec.6-4 a,Chr. ] [19.7.26]
Cercel în formă de ţap stilizat [ ] [19.7.27]
Cercel pentru urechea dreaptă [ Epoca medievală, sec.15. Din argint aurit, cu pandantive. ( La Olteni, de ex). S-au stabilit trei variante. ] [19.7.28]
Cercel poliedric [ ] [19.7.29]
Cercel semilunar [ ] [19.7.30]
Cercel stelat [ în formă de stea, decorat în filigran, sau cu granule. Origine bizantină. Sec.6-7 p.Chr. Descoperiri la Sadoveţ,la Coşoveni. ] [19.7.31]
Colan [ 1) Lanţ de metal (din bronz, aur, argint) pe care sunt fixate pandantive, decoraţii. 2) şirag de pietre preţioase sau semipreţioase, care se poartă la gât. 3) Cingătoare împodobită. ] [19.8]
Con miniatural [ ] [19.9]
Collapse <b>Diademă</b> [ ] [19.10]Diademă [ ] [19.10]
Aplică de diademă [ De ex., la Histria, sec.2-3 p.Chr. ] [19.10.1]
Engolpion [ însemn ierarhic şi podoabă rituală. Are forma unei cruci sau iconiţe, de obicei din metal preţios, smălţuită, cu pietre preţioase, bogat împodobită. Pe faţa engolpionului este uneori reprezentat Isus Hristos, răstignit. Folosit ca semn distinctiv al arhiereilor bisericii ortodoxe. ] [19.11]
Collapse <b>Ferecătură</b> [ O îmbrăcăminte, integrală sau parţială, din metal preţios, aplicată pe obiecte de cult (icoane, cărţi, racle, cruci de mână). Ornamentare prin ciocănire, gravare, cizelare. Poate fi emailată, şi cu pietre preţioase. ] [19.12]Ferecătură [ O îmbrăcăminte, integrală sau parţială, din metal preţios, aplicată pe obiecte de cult (icoane, cărţi, racle, cruci de mână). Ornamentare prin ciocănire, gravare, cizelare. Poate fi emailată, şi cu pietre preţioase. ] [19.12]
Ferecătură de carte [ ] [19.12.1]
Collapse <b>Fibulă</b> [ Agrafă, folosită în antichitate la prinderea veşmintelor ( cu rol practic şi ornamental). Formată dintr-un arc, un resort, un ac, un picior, şi un dispozitiv de fixare a acului (placa, portagrafa). Folosită un timp foarte îndelungat, din epoca bronzului până în cea a migraţiilor (sec.7 p.Chr.). Tipuri foarte numeroase. ] [19.13]Fibulă [ Agrafă, folosită în antichitate la prinderea veşmintelor ( cu rol practic şi ornamental). Formată dintr-un arc, un resort, un ac, un picior, şi un dispozitiv de fixare a acului (placa, portagrafa). Folosită un timp foarte îndelungat, din epoca bronzului până în cea a migraţiilor (sec.7 p.Chr.). Tipuri foarte numeroase. ] [19.13]
Ac de fibulă [ ] [19.13.1]
Arc de fibulă [ ] [19.13.2]
Fibulă "a navicella" [ ] [19.13.3]
Fibulă "clepsidră" [ La Enisala, Hallstatt. Fibulă din sârmă de bronz, cu trei bucle distanţate şi picior lăţit, în formă de clepsidră, înalt şi uşor bombat pe o faţă. ] [19.13.4]
Collapse <b>Fibulă "digitată"</b> [ Din bronz sau argint. Tipuri şi variante numeroase. Discuţii asupra originii lor: germanică, slavă, bizantină. Totuşi, cea mai argumentată teză este cea a originii bizantine, la Dunărea de Jos. ] [19.13.5]Fibulă "digitată" [ Din bronz sau argint. Tipuri şi variante numeroase. Discuţii asupra originii lor: germanică, slavă, bizantină. Totuşi, cea mai argumentată teză este cea a originii bizantine, la Dunărea de Jos. ] [19.13.5]
Collapse <b>Fibulă "digitată" a</b> [ Fibulă cu placa capului semicirculară, pe care sunt " degetele", arcul curbat, placa piciorului trapezoidală, a cărei parte superioară este lăţită şi depărtată de marginile arcului, terminându-se cu un cap stilizat de animal. Frumos executată şi decorată. Ca exemple: fibula I (mare) de la Histria (seria Rovine-Arcar-Histria-Artek), Sremski-Karlovici (Rovine), Arcar, Kerci. Sec.7 p.Chr. ] [19.13.5.1]Fibulă "digitată" a [ Fibulă cu placa capului semicirculară, pe care sunt " degetele", arcul curbat, placa piciorului trapezoidală, a cărei parte superioară este lăţită şi depărtată de marginile arcului, terminându-se cu un cap stilizat de animal. Frumos executată şi decorată. Ca exemple: fibula I (mare) de la Histria (seria Rovine-Arcar-Histria-Artek), Sremski-Karlovici (Rovine), Arcar, Kerci. Sec.7 p.Chr. ] [19.13.5.1]
Collapse <b>Fibulă "digitată" degenerată</b> [ Dimensiuni mai mici până la forme miniaturale. Relativ asemănătoare cu grupa A, dar numai prin elementele morfologico- tipologice. Total deosebită însă prin tehnica execuţiei şi decor. Placa de picior relativ trapezoidală, legată grosolan de arc, arc care are o coamă ascuţită. Piciorul se termină cu un apendice sugerând o figură zoomorfă. De fapt, reprezintă o copie grosolană, barbarizată, miniaturală (o ultimă etapă de simplificare a grupei A (Histria-Arcar). La Histria-tipul II, Sarmizegetusa, Garcin-Grad II, Orlea, ş.a. ] [19.13.5.1.1]Fibulă "digitată" degenerată [ Dimensiuni mai mici până la forme miniaturale. Relativ asemănătoare cu grupa A, dar numai prin elementele morfologico- tipologice. Total deosebită însă prin tehnica execuţiei şi decor. Placa de picior relativ trapezoidală, legată grosolan de arc, arc care are o coamă ascuţită. Piciorul se termină cu un apendice sugerând o figură zoomorfă. De fapt, reprezintă o copie grosolană, barbarizată, miniaturală (o ultimă etapă de simplificare a grupei A (Histria-Arcar). La Histria-tipul II, Sarmizegetusa, Garcin-Grad II, Orlea, ş.a. ] [19.13.5.1.1]
Fibulă "digitată" Muntenia I [ ] [19.13.5.1.1.1]
Fibulă "digitată" Muntenia II [ şi mai simplificată decât Muntenia I. Orlea-Garcin-Grad II; Pastârnak-Kellaren; Negotin-Novi-Banovici. ] [19.13.5.1.1.2]
Fibulă "digitată" tip Coşoveni [ Tip dezvoltat din fibula digitată grupa A. Caracteristică este cea de argint de la Coşoveni. Relativ asemănătoare cu tipul de origine, dar mai complicată, cu arcuri laterale între discul semicircular şi piciorul trapezoidal, cu "degete" numeroase, de la 7 la 9, placa de picior are proeminenţe laterale în formă de cap de pasăre (şoim), cu granule plasate în celule. Decor bogat; de remarcat mai ales masca umana pe placa piciorului. ] [19.13.5.1.2]
Fibulă "digitată" a/b [ Fibulă care are placa piciorului rombo-trapezoidală, îmbinând elemente din grupele A şi B. ] [19.13.5.2]
Fibulă "digitată" b [ Fibulă cu placa de picior romboidală alungită, cu lăţimea părţii superioare a plăcii aproape egală cu cea a arcului. Cuprinde fibule de tipul din Transilvania (sec.5 p.Chr.); Domolospuszta (sec.5 p.Chr.); Cordoş (sec.6 p.Chr.); şeica Mică (sec.6 p.Chr.). ] [19.13.5.3]
Fibulă "digitată" Diergardt-Kofler-Coşoveni [ Un tip intermediar, între tipul A (Histria-Artek) şi tipul Diergardt-Kofler-Coşoveni, ar putea fi, eventual, fibula " digitată" de la Drăcşini, Botoşani. ] [19.13.5.4]
Fibulă tip Ipoteşti-Cândeşti [ Variantă aflată evolutiv între fibula digitata tip A/B (cu placa piciorului rombică) şi fibula tip Coşoveni (asemănătoare prin arcurile, mai mici şi laterale, între arc şi piciorul rombic). S-a mai descoperit şi o subvariantă miniaturală. ] [19.13.5.5]
Collapse <b>Fibulă "ochelari"</b> [ Din două mari spirale de bronz, în formă de 8; de ex. cele din depozitul de la Partoş, Alba. Sau de la Vinţu de Jos, sec.7 a.Chr. ] [19.13.6]Fibulă "ochelari" [ Din două mari spirale de bronz, în formă de 8; de ex. cele din depozitul de la Partoş, Alba. Sau de la Vinţu de Jos, sec.7 a.Chr. ] [19.13.6]
Fibulă-ochelari cu buclă în "t" [ în depozite de bronzuri. ] [19.13.6.1]
Fibulă "trompetă" [ Barboşi, în mediu dacic. ] [19.13.7]
Collapse <b>Fibulă celtică</b> [ ] [19.13.8]Fibulă celtică [ ] [19.13.8]
Fibulă cu picior întors şi cu nodozităţi [ ] [19.13.8.1]
Fibulă cu piciorul întors în formă de pasăre [ Sec.4-3 a.Chr. ] [19.13.8.2]
Collapse <b>Fibulă Certosa</b> [ ] [19.13.9]Fibulă Certosa [ ] [19.13.9]
Fibulă Certosa balcano-carpatică [ Aceasta variantă se mai numeşte şi fibulă tracică. ] [19.13.9.1]
Collapse <b>Fibulă cu "liră"</b> [ Sec.7 p.Chr. Sărata-Monteoru (dar şi Pergam, Kiev, Feherto, seria Daumen-Kellaren). ] [19.13.10]Fibulă cu "liră" [ Sec.7 p.Chr. Sărata-Monteoru (dar şi Pergam, Kiev, Feherto, seria Daumen-Kellaren). ] [19.13.10]
Fibulă cu "liră" şi "mască umană" [ Prosopomorfă, la placa de la picior. La Kruje (Albania). ] [19.13.10.1]
Fibulă cu caboşon [ ] [19.13.11]
Fibulă cu cap triunghiular şi picior rombic [ Numai două fibule de acest tip descoperite în România: la Botoşani (necropolă sec.5 p.Chr.) şi la Roman. Din bronz, în tipar, plăcile prevăzute cu ornament încrustat tip "Keilschnitt" . Analogii în Crimeea. ] [19.13.12]
Fibulă cu cap zoomorf [ Celtică, sec.4 a.Chr. ] [19.13.13]
Fibulă cu disc [ începând cu Hallstatt B2, în unele depozite de bronzuri (la Sebeş), sec.8 a.Chr. La Geoagiu s-a descoperit şi un tipar de turnat astfel de fibule. De provenienţă nordică. Placa fibulei are forma unui disc circular, uşor concav (spaţiul pentru ac sub picior), decorată cu două frumoase volute. ] [19.13.14]
Fibulă cu mască antropomorfă [ Fibulă cu figuri feminine, interpretate uneori ca Bendis ( exemplarele de la Bălăneşti şi Coada Malului, în mediu geto- dacic). La Tene târziu, faza a treia. ] [19.13.15]
Collapse <b>Fibulă cu noduri şi scut</b> [ De ex. fibula dacică de argint, cu noduri şi cu scut triunghiular, descoperită la Mediaş. ] [19.13.16]Fibulă cu noduri şi scut [ De ex. fibula dacică de argint, cu noduri şi cu scut triunghiular, descoperită la Mediaş. ] [19.13.16]
Fibulă cu noduri şi scut triunghiular [ ] [19.13.16.1]
Collapse <b>Fibulă cu piciorul întors pe arc</b> [ ] [19.13.17]Fibulă cu piciorul întors pe arc [ ] [19.13.17]
Fibulă cu picior întors pe arc cu nod [ Sec.3 a.Chr. ] [19.13.17.1]
Fibulă tip Dipşa [ Fibulă din tipul cu picior întors deasupra arcului, pe capăt având un disc circular gros cu buton. Pe corp are trei grupuri de noduri din fir împletit. Sec.4-3 a.Chr. ] [19.13.17.2]
Fibulă tip La Tene mijlociu [ Foarte alungite, de fier sau bronz. ] [19.13.17.3]
Fibulă tip La Tene târziu [ ] [19.13.17.4]
Fibulă tip La Tene timpuriu [ Cu picior întors, dar distanţat de arc. ] [19.13.17.5]
Collapse <b>Fibulă cu piciorul întors pe dedesubt</b> [ Cu piciorul întors pe dedesubt şi înfăşurat. Foarte multe variante şi subvariante. ] [19.13.18]Fibulă cu piciorul întors pe dedesubt [ Cu piciorul întors pe dedesubt şi înfăşurat. Foarte multe variante şi subvariante. ] [19.13.18]
Fibulă "arcuş de vioară" [ Un tip interesant, înrudit cu tipul Unter-Radl, în depozitul de la Ghirişu Român, jud.Cluj. ] [19.13.18.1]
Fibulă "lingură" [ Din argint, cu placa de la resort în formă de lingură, uşor concavă, arcul lung, relativ lăţit, ornamentat cu nervuri, portagrafa lungă, din placă îndoită prin ciocănire pornind din piciorul fibulei. Numite şi tip Nauheim, au fost considerate de origine celtică, dar folosite şi de daci. Descoperiri la Tinosul, Poiana, Remetea, şeica-Mică, Peteni. La Tene târziu, faza a treia. ] [19.13.18.2]
Fibulă cu "scut" [ Cu scut sau cu placă, rombică sau triunghiulară, ornamentată sau nu, combinată cu nodozităţi sau nu ş.a. La Tene târziu, faza a doua. ] [19.13.18.3]
Collapse <b>Fibulă cu nodozităţi</b> [ Facută dintr-o singură bucată de metal, lucrată cu ciocanul. Din îndoitură s-a format arcul. Resortul este din spirale înfăşurate în jurul unei tije. Arcul e lat, îngustându-se spre picior, având nodozităţi (noduri) inelare (de obicei patru mai mari, dar şi noduri mici intermediare) şi decor din incizii. La Tene târziu, prima fază. ] [19.13.18.4]Fibulă cu nodozităţi [ Facută dintr-o singură bucată de metal, lucrată cu ciocanul. Din îndoitură s-a format arcul. Resortul este din spirale înfăşurate în jurul unei tije. Arcul e lat, îngustându-se spre picior, având nodozităţi (noduri) inelare (de obicei patru mai mari, dar şi noduri mici intermediare) şi decor din incizii. La Tene târziu, prima fază. ] [19.13.18.4]
Fibulă Glasinac I [ Caracteristică Hallstattului. Din bronz sau fier; are noduli mari (5), sferici turtiţi; confecţionată din foaie de bronz placată pe fir gros de fier. Unele au placa piciorului în formă de scut beotic. ] [19.13.18.4.1]
Fibulă Glasinac II [ Hallstatt. Din bronz sau fier, poate avea placa piciorului triunghiulară. ] [19.13.18.4.2]
Fibulă tip Vace [ Variantă a fibulelor cu noduri; în depozitul de la Coldău II, sec.7 a.Chr. Arcul fibulei pare a fi torsadat strâns, dând impresia multor inele alăturate, sau noduri inelare strâns alăturate (arcuri de la astfel de fibule, în depozitele de la Ghidici, Hunia). ] [19.13.18.4.3]
Fibulă cu portagrafa înaltă [ Cu portagrafa înaltă şi lată. Arcul este trapezoidal, sau semicircular. Sec.2-3 p.Chr. ] [19.13.18.5]
Collapse <b>Fibulă dacică</b> [ Variante: - cu arc mai mult sau mai puţin pronunţat (la Ceheţel, din argint); - cu nodozităţi, de argint (Ceheţel); - chiar fibula-lingură (asa zisă Nauheim) de argint; - diferite variante ale fibulei cu piciorul întors, ş.a. ] [19.13.18.6]Fibulă dacică [ Variante: - cu arc mai mult sau mai puţin pronunţat (la Ceheţel, din argint); - cu nodozităţi, de argint (Ceheţel); - chiar fibula-lingură (asa zisă Nauheim) de argint; - diferite variante ale fibulei cu piciorul întors, ş.a. ] [19.13.18.6]
Fibulă dacică cu nodozităţi [ ] [19.13.18.6.1]
Fibulă dacică prosopomorfă [ Sunt fibule specifice, de argint, triunghiulare (sau cu scut triunghiular), cu reprezentări prosopomorfe, în relief ciocanit "au repousse" (la Bălăneşti). La Coada Malului, fibule de argint cu scut triunghiular, cu o efigie prosopomorfă în relief "au repousse". ] [19.13.18.6.2]
Collapse <b>Fibulă gotică</b> [ Multe variante. Tipul obişnuit - cu arc semicircular, picior întors. Uneori piciorul este trapezoidal-triunghiular. Poate avea arcul lat cu nervură mediană. Sau cu piciorul împreună cu placa, distanţate de corp. ] [19.13.18.7]Fibulă gotică [ Multe variante. Tipul obişnuit - cu arc semicircular, picior întors. Uneori piciorul este trapezoidal-triunghiular. Poate avea arcul lat cu nervură mediană. Sau cu piciorul împreună cu placa, distanţate de corp. ] [19.13.18.7]
Collapse <b>Fibulă cu balama</b> [ Sec.2-3 p.Chr. Corp drept, lat, cu creastă mediană, piciorul din placă lată, terminat în buton conic şi portagrafă lată şi înaltă. Are un semidisc la capătul de la resort. ] [19.13.18.7.1]Fibulă cu balama [ Sec.2-3 p.Chr. Corp drept, lat, cu creastă mediană, piciorul din placă lată, terminat în buton conic şi portagrafă lată şi înaltă. Are un semidisc la capătul de la resort. ] [19.13.18.7.1]
Fibulă cu balama tip Aucissa [ ] [19.13.18.7.1.1]
Collapse <b>Fibulă cu semidisc</b> [ Diferite variante, din epoca romană până în prefeudală. Fibule de acest tip sunt confecţionate din bronz şi din argint, cu semidisc (sau placa de la cap semicurculară) simplu sau ornamentat pe margini, cu arc scurt curbat, cu placa de la picior trapezoidală, mai mult sau mai puţin accentuată. Pot avea dublu resort. ] [19.13.18.7.2]Fibulă cu semidisc [ Diferite variante, din epoca romană până în prefeudală. Fibule de acest tip sunt confecţionate din bronz şi din argint, cu semidisc (sau placa de la cap semicurculară) simplu sau ornamentat pe margini, cu arc scurt curbat, cu placa de la picior trapezoidală, mai mult sau mai puţin accentuată. Pot avea dublu resort. ] [19.13.18.7.2]
Fibulă cu semidisc tip I [ Are laţimea maximă a piciorului de la mijloc în jos. Tipul cel mai vechi al fibulei cu disc. ] [19.13.18.7.2.1]
Fibulă cu semidisc tip II [ Laţimea maximă deasupra mijlocului. în jurul anului 400 p. Chr. Variantă cu placă şi disc. ] [19.13.18.7.2.2]
Fibulă cu semidisc tip III [ Formă târzie, prima jumătate a sec.5 p.Chr. Are un fel de rame laterale pe un corp colţuros. ] [19.13.18.7.2.3]
Fibulă tip "nord-pontic" [ Asa numit tip nord-pontic; are placă semicirculară la cap şi placa de la picior romboidală alungită. Sec.4 p.Chr. ] [19.13.18.7.2.4]
Fibulă gotică tip I a [ Corp cu lungime medie (3,4 - 4,5 cm), cu arcuire asimetrică, resort simplu cu 2-3 spirale laterale, picior întors şi subţiat înfăşurat o dată sau de două ori. Sec.4 p.Chr. ] [19.13.18.7.3]
Fibulă gotică tip I b [ Asemănător cu tipul I, dar segmentul pentru înfaşurarea piciorului este lat, înfasurat o data şi despicat în trei fâşii. Resortul mai mare. Sec.4 p.Chr. ] [19.13.18.7.4]
Fibulă gotică tip I c [ Cu placă romboidală la picior, corp lat uşor înălţat, picior întors şi înfăşurat subţire de 2-3 ori. Resort din 4-6 spirale. ] [19.13.18.7.5]
Fibulă gotică tip I d [ Fibulă cu picior lung şi resort din 5-6 spirale. Sec.4-5 p. Chr. ] [19.13.18.7.6]
Fibulă gotică tip II [ Cu teacă laterală (piedica) pe toată lungimea piciorului, corp şi picior late, arc înalt. Sec.4 p.Chr. ] [19.13.18.7.7]
Fibulă gotică tip III [ Fibulă (de argint), cu semidisc şi picior romboidal. Sec.4 p.Chr. ] [19.13.18.7.8]
Fibulă gotică tip IV [ Are portagrafă înaltă, cu corp masiv, carenat median, piciorul îngustându-se. Sec.3-4 p.Chr. ] [19.13.18.7.9]
Fibulă în formă de ancoră [ La Vârtopu, Soporu de Câmpie, Aţel. La Aţel, de argint, sec. 2-3 p.Chr. are la bază două plăcuţe drepte laterale acoperind spiralele resortului. Braţele curbate ale ancorei, groase, se termină în butoni mici. La extremitatea piciorului este un buton mare. Două aripioare laterale, rotunde, la punctul de întâlnire între corp şi picior. Ornamentată. Răspândită în Balcani, probabil origine tracică. Astfel de fibule apar prinse la capetele unor coliere (Artchar). ] [19.13.18.8]
Fibulă în formă de t [ Romană timpurie. Se află la baza fibulelor-arbaletă. ] [19.13.18.9]
Collapse <b>Fibulă romană</b> [ Cu multe variante (tipuri). ] [19.13.18.10]Fibulă romană [ Cu multe variante (tipuri). ] [19.13.18.10]
Fibulă cu butoni în formă de ceapă [ Clasificate de Keller (6 tipuri), apoi de Kovrig (4 tipuri), ş.a. ] [19.13.18.10.1]
Fibulă în formă de arbaletă [ Cu butoni sferici, derivată din fibula romană în formă de T. La rândul ei, fibula în formă de arbaletă se află la baza fibulei cu butoni în formă de ceapă. în tezaurul de la Aţel, de argint, sec.2-3 p.Chr. Corp arcuit terminat în buton alungit. Picior rectangular în secţiune. Cele două braţe rectangulare în secţiune, ornamentate cu motive geometrice. ] [19.13.18.10.2]
Fibulă romană cu balama [ Exemplarul de argint de la Oboroceni, Paşcani. ] [19.13.18.10.3]
Fibulă sarmatică [ Arcul şi piciorul sunt în continuare, nu sunt separate (sau altfel spus piciorul în continuarea corpului). Piciorul se lăţeşte uşor triunghiular. Portagrafa este întoarsă pe dedesubt, dar placa este distanţată de picior, cu fir înfăşurat de două- patru ori. ] [19.13.18.11]
Fibulă cu placă oval-ascuţită [ Placa are formă ovală, lunguiaţă, ascuţită (ca o lanţetă), la capăt o prelungire (din turnare) în fir spiralic. Un frumos exemplar în depozitul de la Cincu. ] [19.13.19]
Fibulă cu placă triunghiulară [ ] [19.13.20]
Collapse <b>Fibulă cu resort</b> [ ] [19.13.21]Fibulă cu resort [ ] [19.13.21]
Fibulă cu resort bilateral [ ] [19.13.21.1]
Fibulă miniaturală tip "slav" [ De fapt în mediu autohton. La Tei, Dămăroaia, Soldat Ghivan, sec.7 p.Chr. ] [19.13.22]
Fibulă passementerie [ Unul dintre cele mai frumoase tipuri de fibule, având un mare disc spiralic în dreptul portagrafei şi discuri spiralice mai mici pe arc. Arcul este format din mai multe fire alăturate plat, legate prin inele (de obicei trei). De ex. la Suseni, sec. 12 a.Chr. Două exemplare frumoase, în depozitul de la Rafaila, Hallstatt B1, sec,10 a.Chr. O fibulă aproape întreagă, în depozitul de la Bârlad, sec.9 a.Chr. ] [19.13.23]
Fibulă Peschiera [ La Cernatu, în asezarea hallstattiană Mediaş. ] [19.13.24]
Fibulă pomeraniană [ ] [19.13.25]
Fibulă simplă cu arc [ ] [19.13.26]
Fibulă tip egeic [ Cultura Cozia-Brad, sec.10-9 a.Chr. (la Brad). ] [19.13.27]
Fibulă tip norico-panonic [ Sec.1 p.Chr. Tip Doppelknopf A 236. ] [19.13.28]
Fibulă tip Poiana [ La Poiana. Hallstatt mijlociu. ] [19.13.29]
Fibulă tip tracic [ ] [19.13.30]
Fibulă zoomorfă [ Un exemplu este fibula cu cap de leu, de la şimleu Silvaniei. De amintit şi fibula în formă de pasăre de pradă, de la Pietroasa. ] [19.13.31]
Fibulă-faleră [ La Herastrău-Bucureşti, s-a descoperit un tezaur dacic de argint din sec.1 p.Chr., care cuprindea două fibule-falere discoidale, cu câte un medalion ciocănit în relief cu o efigie umană, probabil feminină. ] [19.13.32]
Picior de fibulă [ ] [19.13.33]
Placă de fibulă [ ] [19.13.34]
Resort de fibulă [ ] [19.13.35]
Collapse <b>Gemă</b> [ Piatra dură, semipreţioasă (agat, cornalină, onix, calcedonie), folosită la decorarea unui inel sau pandantiv pectoral, gravată în adâncime (săpată) cu motive variate. ] [19.14]Gemă [ Piatra dură, semipreţioasă (agat, cornalină, onix, calcedonie), folosită la decorarea unui inel sau pandantiv pectoral, gravată în adâncime (săpată) cu motive variate. ] [19.14]
Gemă cu reprezentări antropomorfe [ ] [19.14.1]
Gemă cu reprezentări mitologice [ ] [19.14.2]
Gemă cu reprezentări zoomorfe [ ] [19.14.3]
Gemă gnostică [ Gemă care poartă înscris cuvântul grecesc "Abraxas" (zeul adorat de secta gnostică a lui Basilides). Literele greceşti componente ale acestui nume, adunate ca valori cifrice (adică 1+ 2+100+1+60+1+200) dau suma de 365. Un tip de astfel de geme, folosite şi ca amulete, au circulat şi pe teritoriul Daciei, după sec.2 p.Chr. Pe geme, Abraxas este reprezentat cu cap de cocoş, trup de om, picioare ca nişte şerpi. ] [19.14.4]
Collapse <b>Inel</b> [ Piesă de podoabă, din metal (de forma unei verigi). Sunt de mai multe tipuri : digitale, de buclă, cu camee sau geme, cu intalii, sigilare. ] [19.15]Inel [ Piesă de podoabă, din metal (de forma unei verigi). Sunt de mai multe tipuri : digitale, de buclă, cu camee sau geme, cu intalii, sigilare. ] [19.15]
Caston [ îngroşarea verigii unui inel, care are pe faţa superioară ( externă) o alveolă în care se încastrează o gemă sau un simbol gravat. ] [19.15.1]
Inel cu camee [ Inel care are în caston o camee. ] [19.15.2]
Inel cu gemă [ Inel care are fixată în caston o gemă. ] [19.15.3]
Inel cu inscripţie [ Un inel cu inscripţie (Omharus) şi alt inel cu o monogramă ( cu acelaşi nume), s-au descoperit la Apahida (mormânt princiar german, sec.5 p.Chr. ] [19.15.4]
Inel cu şarpe [ şarpe încolăcit cu capul ridicat. Micăsasa, sec.2-3 p.Chr, pus în legatură cu Serapis. ] [19.15.5]
Inel cu şerpi încolăciţi [ ] [19.15.6]
Collapse <b>Inel de buclă</b> [ Se purta atârnat în păr. Cel mai vechi tip a fost confecţionat din cupru, în cultura mormintelor cu ocru. Se mai întâlnesc în epoca bronzului (în cultura Gârla Mare-Cârna, în cultura Monteoru). Inelele de buclă sau de tâmplă se purtau atârnaţi în "colţurile" pieptănăturii, la tâmple. Un inel de buclă cu trei braţe, în formă de barcă, s-a descoperit în depozitul de la Aiud. în vremea greco-romană şi prefeudală se purtau cercei. Moda revine la începutul evului mediu (inele de tâmplă). De obicei de argint, cu perle, cu verigi cu granulaţii, încrustaţii sau filigran. ] [19.15.7]Inel de buclă [ Se purta atârnat în păr. Cel mai vechi tip a fost confecţionat din cupru, în cultura mormintelor cu ocru. Se mai întâlnesc în epoca bronzului (în cultura Gârla Mare-Cârna, în cultura Monteoru). Inelele de buclă sau de tâmplă se purtau atârnaţi în "colţurile" pieptănăturii, la tâmple. Un inel de buclă cu trei braţe, în formă de barcă, s-a descoperit în depozitul de la Aiud. în vremea greco-romană şi prefeudală se purtau cercei. Moda revine la începutul evului mediu (inele de tâmplă). De obicei de argint, cu perle, cu verigi cu granulaţii, încrustaţii sau filigran. ] [19.15.7]
Inel de buclă cordiform [ ] [19.15.7.1]
Inel de buclă cu cap în s [ ] [19.15.7.2]
Inel de buclă cu cap în spirală [ ] [19.15.7.3]
Inel de buclă cu pandantive [ Pandantivele sunt în formă de pară. ] [19.15.7.4]
Inel de buclă dublu [ ] [19.15.7.5]
Inel de buclă tip "Segelohrring" [ ] [19.15.7.6]
Inel de buclă tip a [ Cultura Monteoru. Inel circular, în formă de cerc. şapte variante. ] [19.15.7.7]
Inel de buclă tip b [ Cultura Monteoru. Formă ovală. Opt variante. ] [19.15.7.8]
Inel de buclă tip c [ Cultura Monteoru. Inel cu capăt în formă de frunză. Variante. ] [19.15.7.9]
Inel de buclă tip cuman [ ] [19.15.7.10]
Inel de buclă tip Tokay [ ] [19.15.7.11]
Inel de buclă vechi rusesc [ ] [19.15.7.12]
Verigă de buclă [ De ex., în depozitul de la Satu Mare, Bronz mijlociu. De aur. ] [19.15.7.13]
Inel paleocreştin [ ] [19.15.8]
Inel tip Blucina [ Din foiţă de metal, cu decor "au repousse". La Păuleasa, sec.9-10 p.Chr. ] [19.15.9]
Inel torsadat [ ] [19.15.10]
Inel-sigilar [ Are un caston masiv, în care este gravat un simbol sigilar, uneori cu o inscripţie. ] [19.15.11]
Inel-verigă [ ] [19.15.12]
Piatră de inel [ ] [19.15.13]
Lanţ din zale "împăturite" [ în tezaure de argint dacice, La Tene târziu, prima fază. ] [19.16]
Lanţ din zale "împletite" [ La Tene tirziu, a doua faza. In tezaure de argint dacice. ] [19.17]
Lanţ ornamental [ ] [19.18]
Collapse <b>Mărgea</b> [ ] [19.19]Mărgea [ ] [19.19]
Collapse <b>Mărgea cilindrică</b> [ ] [19.19.1]Mărgea cilindrică [ ] [19.19.1]
Mărgea cilindrică cu caneluri [ ] [19.19.1.1]
Mărgea cilindrică cu protuberanţe [ ] [19.19.1.2]
Mărgea cilindrică faţetată [ ] [19.19.1.3]
Mărgea cordiformă [ ] [19.19.2]
Mărgea cu ochi de păun [ ] [19.19.3]
Mărgea discoidală [ ] [19.19.4]
Mărgea globulară [ ] [19.19.5]
Mărgea hexagonală [ ] [19.19.6]
Mărgea in formă de amforetă [ ] [19.19.7]
Mărgea inelară [ ] [19.19.8]
Mărgea lobată [ ] [19.19.9]
Mărgea poliedrică [ ] [19.19.10]
Mărgea prismatică [ ] [19.19.11]
Mărgea tubulară [ ] [19.19.12]
Mărgea-manşon [ ] [19.19.13]
Perlă-butoiaş [ în mediu carpic. ] [19.19.14]
Collapse <b>Medalion</b> [ Cadru circular, plat, în care este reprezentată o efigie sau o scenă figurată. Diferite tipuri : 1) m. pandantiv - podoabă care se purta la gât; 2) m. funerar - ansamblu decorativ pe monumente funerare romane provinciale; 3) m. pe monumente creştine, cu rol decorativ arhitectural. ] [19.20]Medalion [ Cadru circular, plat, în care este reprezentată o efigie sau o scenă figurată. Diferite tipuri : 1) m. pandantiv - podoabă care se purta la gât; 2) m. funerar - ansamblu decorativ pe monumente funerare romane provinciale; 3) m. pe monumente creştine, cu rol decorativ arhitectural. ] [19.20]
Medalion cu inscripţie [ ] [19.20.1]
Medalion în piatră [ ] [19.20.2]
Medalion merovingian [ Medalioane cu decor ajurat, cu stilizarea siluetei unui călăreţ pe cal mergând la pas. Confecţionate din bronz. Două asemenea medalioane au fost descoperite la Goloşpetreu-Bihor, sec.10, dar într-un mormânt atribuit pecenegilor. ] [19.20.3]
Medalion pectoral [ Tip de medalion-pandantiv care se purta la gât. ] [19.20.4]
Pandantiv-medalion [ ] [19.20.5]
Collapse <b>Pandantiv</b> [ Podoabă, bijuterie, care se poartă la gât, atârnată de un lănţişor sau de o panglică. ] [19.21]Pandantiv [ Podoabă, bijuterie, care se poartă la gât, atârnată de un lănţişor sau de o panglică. ] [19.21]
Pandantiv "antropomorf" [ Poate fi din alabastru, în formă de figură umană stilizată, în neo-eneolitic. Din bronz: de ex. în depozitul de la Băleni ( Bronz târziu-Hallstatt timpuriu), asa zis "antropomorf", o asemănare relativă cu figurinele cu braţe în cruce). şi la Ulmi (Iasi). ] [19.21.1]
Pandantiv "şurub" [ La Tene târziu, faza a doua. ] [19.21.2]
Pandantiv cordiform ajurat [ Peceneg. La Străuleşti. Exemplare analoage (sec.11 p.Chr.) la Histria, Dinogetia. Piesa de la Histria, de bronz, are în centru trei tije în formă de frunze, cu urechiuşe. ] [19.21.3]
Pandantiv de alabastru [ Stilizat, cimitirul Brăiliţa, cultura Cernavoda I. ] [19.21.4]
Pandantiv de centură [ Piesă decorativă suspendată de centură. ] [19.21.5]
Pandantiv de colier [ Spre exemplificare, pandantivul de colier de la Someşeni- Cluj, din sec.5 p.Chr. (hunic ?), în mediu cultural Sântana de Mureş. ] [19.21.6]
Pandantiv de marmură, cruciform [ în cimitirul de la Cernavoda, cultura Boian. ] [19.21.7]
Pandantiv hunic [ La Rotopăneşti, Suceava, a fost descoperit un pandantiv din foiţe de aur, ornamentat pe o faţă cu granule (una centrală rotundă şi patru radiare, ovoidal-ascuţite, ca petale). Atribuit hunilor (?). ] [19.21.8]
Pandantiv in formă de bară [ La Tene târziu, prima fază. ] [19.21.9]
Pandantiv in formă de roată [ De obicei cu patru spiţe. în depozitele de bronzuri. Un exemplar întreg, cu patru spiţe în cruce în interiorul unor cercuri incizate, cu o mică tortiţă pentru agăţat, în depozitul de la Fizeşu Gherlii I. ] [19.21.10]
Pandantiv in formă de scut beoţian [ în depozitul de la Posaga de Sus (Alba). ] [19.21.11]
Pandantiv în formă de topor [ La Tene târziu. ] [19.21.12]
Pandantiv romboidal [ De bronz, cu o urechiuşă. La Histria, sec.11-12 p.Chr. ] [19.21.13]
Pandantiv semilunar [ în depozitul de la Fizeşu-Gherlii I, ş.a. ] [19.21.14]
Pandantiv-ampyx [ ] [19.21.15]
Pandantiv-căldăruşă [ Sec.3-4 p.Chr. ] [19.21.16]
Pandantiv-coşulet [ în mediu carpic. ] [19.21.17]
Pandantiv-medalion [ ] [19.21.18]
Pandantiv-ochelari [ Pandantiv din două spirale de cupru în formă de ochelari. în cultura Coţofeni, în cultura Periam. ] [19.21.19]
Saltaleone [ Colier compus dintr-un lanţ metalic, terminat cu tuburi de tablă prinse cu o verigă, de care atârnau pandantive. Apare în depozitele de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului. ] [19.22]
Torques [ Colier de metal (aur, argint, bronz), în formă de torsadă, terminat de obicei cu două tampoane, uneori ornamentale (capete stilizate de animale, de ex. şerpi). Răspândit la perşi, sciţi, celţi, daci. ] [19.23]
Trunchi de con [ De aur, în depozitul de la Poarta Albă. Posibil să reprezinte podoabă de antebraţ? Cele mai multe sunt însă din bronz (în depozitele de bronzuri), şi sunt considerate piese de podoabă de harnaşament - pandantive de harnaşament. ] [19.24]
Collapse <b>Verigă-podoabă</b> [ ] [19.25]Verigă-podoabă [ ] [19.25]
Verigă de picior [ Exemplare din bronz şi fier la Balta Verde, epoca Hallstatt timpuriu. în depozitul de la Sâncrăieni II, 8 verigi de picior din bronz. ] [19.25.1]
Verigă dublă cu patru lobi [ Din bronz. Tip specific, Hallstatt D, sec.6 a.Chr. în depozitul de la Drencova, din Banat. ] [19.25.2]
Collapse <b>Pumnal de paradă</b> [20]Pumnal de paradă [20]
Collapse <b>Armă</b> [ ] [20.1]Armă [ ] [20.1]
Collapse <b>Armă de piatră cioplită</b> [ ] [20.1.1]Armă de piatră cioplită [ ] [20.1.1]
Collapse <b>Cuţit curb de piatră</b> [ Cultura Monteoru. Are un mic mâner. Din piatră, diorit, gresie. ] [20.1.1.1]Cuţit curb de piatră [ Cultura Monteoru. Are un mic mâner. Din piatră, diorit, gresie. ] [20.1.1.1]
Cuţit curb bifacial [ De silex, în cultura Noua. ] [20.1.1.1.1]
Collapse <b>Microlită</b> [ Termen generic pentru desemnarea pieselor din piatră cioplită, de mici dimensiuni, 1-2 cm. Au aparut în paleoliticul superior, devenind foarte numeroase în epipaleolitic. Au forme geometrice, de unde şi denumirea lor: trapeze, romburi, triunghiuri, segmente de cerc, dreptunghiuri. ] [20.1.1.2]Microlită [ Termen generic pentru desemnarea pieselor din piatră cioplită, de mici dimensiuni, 1-2 cm. Au aparut în paleoliticul superior, devenind foarte numeroase în epipaleolitic. Au forme geometrice, de unde şi denumirea lor: trapeze, romburi, triunghiuri, segmente de cerc, dreptunghiuri. ] [20.1.1.2]
Collapse <b>Microlită geometrică</b> [ ] [20.1.1.2.1]Microlită geometrică [ ] [20.1.1.2.1]
Disc [ ] [20.1.1.2.1.1]
Paralelogram [ ] [20.1.1.2.1.2]
Piesă geometrică segmentiformă [ ] [20.1.1.2.1.3]
Piesă rectangulară [ ] [20.1.1.2.1.4]
Piesă trapeziformă [ ] [20.1.1.2.1.5]
Romb [ Piesă paleolitică. ] [20.1.1.2.1.6]
Semilună [ Piesă microlită de silex din paleolitic. ] [20.1.1.2.1.7]
Collapse <b>Trapez</b> [ ] [20.1.1.2.1.8]Trapez [ ] [20.1.1.2.1.8]
Trapez asimetric [ ] [20.1.1.2.1.8.1]
Trapez isoscel [ ] [20.1.1.2.1.8.2]
Trapez simetric [ ] [20.1.1.2.1.8.3]
Collapse <b>Triunghi</b> [ Piesă de formă geometrică din paleolitic. ] [20.1.1.2.1.9]Triunghi [ Piesă de formă geometrică din paleolitic. ] [20.1.1.2.1.9]
Triunghi scalen [ în magdalenian. ] [20.1.1.2.1.9.1]
Collapse <b>Topor de piatră cioplită</b> [ ] [20.1.1.3]Topor de piatră cioplită [ ] [20.1.1.3]
Collapse <b>Topor de silex cioplit</b> [ Poate avea mari dimensiuni (20 cm). Secţiune rectangulară, trapezoidală, plan-convexă. ] [20.1.1.3.1]Topor de silex cioplit [ Poate avea mari dimensiuni (20 cm). Secţiune rectangulară, trapezoidală, plan-convexă. ] [20.1.1.3.1]
Topor de silex cu ceafă ascuţită [ ] [20.1.1.3.1.1]
Topor de silex cu ceafă îngroşată [ ] [20.1.1.3.1.2]
Topor de silex cu lama subţire [ ] [20.1.1.3.1.3]
Topor de silex în formă de pană [ ] [20.1.1.3.1.4]
Topor de silex tip vârvinţ [ ] [20.1.1.3.1.5]
Collapse <b>Vârf</b> [ Unealtă din silex caracteristică paleoliticului. ] [20.1.1.4]Vârf [ Unealtă din silex caracteristică paleoliticului. ] [20.1.1.4]
Vârf "la gravette" [ Vârf zvelt de silex, cu marginea retuşată abrupt. ] [20.1.1.4.1]
Collapse <b>Vârf "levallois"</b> [ ] [20.1.1.4.2]Vârf "levallois" [ ] [20.1.1.4.2]
Vârf triunghiular "levallois" [ ] [20.1.1.4.2.1]
Vârf cu baza neretuşată [ ] [20.1.1.4.3]
Vârf cu baza retuşată [ ] [20.1.1.4.4]
Vârf de săgeată cu bază dreaptă [ Din silex, în neolitic. ] [20.1.1.4.5]
Vârf de săgeată cu bază scobită [ De ex. în cultura Costişa şi Noua. ] [20.1.1.4.6]
Vârf de săgeată swiderian [ Cu peduncul, triunghiular, simetric. ] [20.1.1.4.7]
Vârf de săgeată triunghiular [ în eneolitic, din silex, de ex. Gumelniţa. Din fier, cu tub de înmănuşare, sec.4 p.Chr. (Leţcani). ] [20.1.1.4.8]
Vârf de suliţă de os [ De os şlefuit. Schela Cladovei. ] [20.1.1.4.9]
Collapse <b>Vârf de suliţă de silex</b> [ în eneolitic (la Vidra, cultura Gumelniţa). Lungime = 9,3 cm.; lăţime = 2,3 cm. Retuşe de tip "în pojghiţă" pe ambele laturi. ] [20.1.1.4.10]Vârf de suliţă de silex [ în eneolitic (la Vidra, cultura Gumelniţa). Lungime = 9,3 cm.; lăţime = 2,3 cm. Retuşe de tip "în pojghiţă" pe ambele laturi. ] [20.1.1.4.10]
Vârf de suliţă cu bază concavă [ ] [20.1.1.4.10.1]
Vârf de suliţă cu bază convexă [ ] [20.1.1.4.10.2]
Vârf de suliţă cu bază dreaptă [ ] [20.1.1.4.10.3]
Vârf foliaceu bifacial [ ] [20.1.1.4.11]
Vârf font-yves [ în aurignacianul de tip central-european, de la Tincova, s- au descoperit vârfuri de acest tip. Sunt lucrate pe lamele subţiri, înguste, cu retuşe fine pe ambele feţe. ] [20.1.1.4.12]
Collapse <b>Vârf microlitic</b> [ ] [20.1.1.4.13]Vârf microlitic [ ] [20.1.1.4.13]
Vârf tip "fiera" [ ] [20.1.1.4.13.1]
Vârf musterian [ ] [20.1.1.4.14]
Vârf pe aşchie [ ] [20.1.1.4.15]
Vârf tardenoisian [ ] [20.1.1.4.16]
Vârf tip "a gibbosite" [ ] [20.1.1.4.17]
Vârf tip "point a cran atypique" [ ] [20.1.1.4.18]
Vârf tip "vielle" [ ] [20.1.1.4.19]
Vârf tip azillian [ Cu o latură arcuită, retuşată abrupt. ] [20.1.1.4.20]
Collapse <b>Vârf triunghiular</b> [ ] [20.1.1.4.21]Vârf triunghiular [ ] [20.1.1.4.21]
Vârf triunghiular lanceolat [ ] [20.1.1.4.21.1]
Vârf triunghiular microlitic [ Isoscel, pe lamă microlitică. ] [20.1.1.4.21.2]
Collapse <b>Armă defensivă</b> [ ] [20.1.2]Armă defensivă [ ] [20.1.2]
Collapse <b>Apărătoare de braţ</b> [ Din piele sau metal (placă mulată după forma braţului sau antebraţului); sau din mai multe părţi; uneori, dintr-o tijă metalică înfăţurată pe braţ (tipul spiralic de bronz, brăţară de braţ spiralică - tipul cel mai interesant şi mai frecvent în arheologie). ] [20.1.2.1]Apărătoare de braţ [ Din piele sau metal (placă mulată după forma braţului sau antebraţului); sau din mai multe părţi; uneori, dintr-o tijă metalică înfăţurată pe braţ (tipul spiralic de bronz, brăţară de braţ spiralică - tipul cel mai interesant şi mai frecvent în arheologie). ] [20.1.2.1]
Apărătoare de braţ spiralică [ Sau braţară spiralică-apărătoare de braţ. De obicei din doua părţi, dar din acelaşi fir gros de bronz: o verigă de fixat pe antebraţ sau braţ cu un mic cap spiralic şi un disc mare spiralic-care constituie apărătoarea propriu-zisă. în depozitele de la Apa, Ighiel, Tăut, Săpânţa, Păuliş, Aiud. ] [20.1.2.1.1]
Apărătoare de mână [ Plăcuţe dreptunghiulare, cu orificii de prindere, din lut ars, descoperite la Mihăeşti, jud. Vâlcea, în mediu Glina. Pot fi şi din os (Gumelniţa), sau piatră. Se legau la încheietura mâinii, pentru a o proteja de plesnitura corzii arcului. Unii autori le-au raportat la cultura "vaselor-clopot" (" Glockenbecher"). ] [20.1.2.2]
Armă cu inscripţie [ ] [20.1.2.3]
Collapse <b>Armură</b> [ Echipament defensiv, din metal sau piele (din placă întreagă sau din plăcuţe-părţi) care apără pieptul. Pentru abdomen, se ataşau la pieptar, plăcuţe. Armura putea fi şi din pânză de in, cu placuţe de bronz. începând cu sec.6 a.Chr., respectă forma corpului. ] [20.1.2.4]Armură [ Echipament defensiv, din metal sau piele (din placă întreagă sau din plăcuţe-părţi) care apără pieptul. Pentru abdomen, se ataşau la pieptar, plăcuţe. Armura putea fi şi din pânză de in, cu placuţe de bronz. începând cu sec.6 a.Chr., respectă forma corpului. ] [20.1.2.4]
Collapse <b>Armură de cal</b> [ ] [20.1.2.4.1]Armură de cal [ ] [20.1.2.4.1]
Apărătoare de piept [ ] [20.1.2.4.1.1]
Obrăzar de cal [ De ex. la Gherla, sec.2-3 p.Chr. ] [20.1.2.4.1.2]
Pectoral [ De ex. la Izvorul Bârzii (Hallstatt), o placă-pectoral de aur, bogat decorată. în tezaurul de la Balaci, sec.5 p.Chr., se afla un pectoral din tablă de aur. ] [20.1.2.4.1.3]
Cămaşă de piele [ ] [20.1.2.4.2]
Cămaşă de zale [ ] [20.1.2.4.3]
Cnemidă [ Piesă de armură, de forma unei jumătăţi de cizmă care mula partea frontală a gambei, pentru a proteja piciorul de la genunchi la labă. ] [20.1.2.4.4]
Collapse <b>Lorică</b> [ ] [20.1.2.4.5]Lorică [ ] [20.1.2.4.5]
Lorică de paradă [ ] [20.1.2.4.5.1]
Lorica graeca [ De ex. trofeul de pe Monumentul triumfal de la Adamclisi. Statui loricate la Apulum (Filip Arabul), la Porolissum ( Caracalla). Fragmente de statui la Romula, Răcari. ] [20.1.2.4.5.2]
Lorica segmentata [ La Slăveni, Micia, Buciumi. ] [20.1.2.4.5.3]
Collapse <b>Lorica squamata</b> [ La Buciumi, in castrul roman, un fragment mare de lorica squamata. ] [20.1.2.4.5.4]Lorica squamata [ La Buciumi, in castrul roman, un fragment mare de lorica squamata. ] [20.1.2.4.5.4]
Lorica cataphracta [ ] [20.1.2.4.5.4.1]
Platoşă [ Pieptar de metal; cuirasa. Vezi armură. ] [20.1.2.4.6]
Collapse <b>Coif</b> [ Element de armură, destinat să apere capul luptătorului. Compus din calotă, apărători de ceafă şi de obraji şi (uneori) vizieră. Lucrat din tablă de bronz, apare la mijlocul epocii bronzului. Geto-dacii foloseau coiful de bronz de tip grecesc sau traco-ilir. Celţii răspândesc coiful de fier. ] [20.1.2.5]Coif [ Element de armură, destinat să apere capul luptătorului. Compus din calotă, apărători de ceafă şi de obraji şi (uneori) vizieră. Lucrat din tablă de bronz, apare la mijlocul epocii bronzului. Geto-dacii foloseau coiful de bronz de tip grecesc sau traco-ilir. Celţii răspândesc coiful de fier. ] [20.1.2.5]
Apărătoare de ceafă [ ] [20.1.2.5.1]
Apărătoare de urechi [ ] [20.1.2.5.2]
Calotă [ De ex., frumosul coif de la Băiceni, traco-getic, sec.4 a. Chr., cu o calotă decorată în relief ciocănit, spirale care redau o pieptănătură. ] [20.1.2.5.3]
Coif avaro-gepidic [ Coiful de la Bandu de Câmpie, sec.6 p.Chr. Adus de avari sau gepizi. Este un coif din lamele de argint, legate cu sârmă sau curele. ] [20.1.2.5.4]
Collapse <b>Coif celtic</b> [ La Ciumeşti, de fier, în vârf cu o pasăre cu aripi deschise, din bronz; la Apahida, de bronz; la Silivaş, coif celtic de fier decorat în tehnica "niello" pe apărătoarea de ceafă; la Ocna Sibiului, de bronz. Coifurile celtice de fier au fost folosite şi de geto-daci. ] [20.1.2.5.5]Coif celtic [ La Ciumeşti, de fier, în vârf cu o pasăre cu aripi deschise, din bronz; la Apahida, de bronz; la Silivaş, coif celtic de fier decorat în tehnica "niello" pe apărătoarea de ceafă; la Ocna Sibiului, de bronz. Coifurile celtice de fier au fost folosite şi de geto-daci. ] [20.1.2.5.5]
Coif cu obrăzar plin [ ] [20.1.2.5.5.1]
Coif cu obrăzar spiralic [ Sec.4-3 a.Chr. ] [20.1.2.5.5.2]
Coif tip Ciumeşti [ Coiful de la Ciumeşti - piesă celebră; are în vârful coifului, ca ornament, o pasăre mare cu aripi deschise (din bronz). ] [20.1.2.5.5.3]
Coif cu apărători bilaterale [ De ex. la Bandu de Câmpie, într-un mormânt gepidic, sec.6 p. Chr. ] [20.1.2.5.6]
Coif de argint geto-dacic [ Coifurile din sec.5-4 a.Chr. (Agighiol, Peretu), considerate, de unii autori, tipice geto-dacilor. ] [20.1.2.5.7]
Collapse <b>Coif tip grecesc</b> [ ] [20.1.2.5.8]Coif tip grecesc [ ] [20.1.2.5.8]
Coif tip attic dezvoltat [ Sec.4 a.Chr. Zimnicea, Făcău. ] [20.1.2.5.8.1]
Coif tip corintic [ La Uioara, un coif de bronz de tip corintian, pus în legatură cu locuirea dacică. La Găvani, sec.4 a.Chr. ] [20.1.2.5.8.2]
Coif tip greco-iliric [ Sec.6-5 a.Chr. Folosit şi de geto-daci. La Gostavăţ, într- un mormânt de războinic (La Tene), s-a descoperit un coif de bronz de tip greco-iliric, cu decupaj patrulater pentru faţă, cu obrăzare şi apărătoare de ceafă, cu două creste paralele pe calotă. De asemenea, la Ocna Mare, la Jidovin. ] [20.1.2.5.8.3]
Coif tip Haguenau [ ] [20.1.2.5.9]
Coif tip Niederbiber [ Sec.3, a doua jumătate a.Chr. Lunca Mureşului. Folosit de cavalerie. ] [20.1.2.5.10]
Collapse <b>Coif tip roman</b> [ La Cugir, sec.1 a.Chr. La Bumbeşti, Berzovia, Ocna Mureş. ] [20.1.2.5.11]Coif tip roman [ La Cugir, sec.1 a.Chr. La Bumbeşti, Berzovia, Ocna Mureş. ] [20.1.2.5.11]
Coif tip attico-corintian [ ] [20.1.2.5.11.1]
Coif tip celto-roman [ ] [20.1.2.5.11.2]
Coif tip de gardă [ Dupa model sasanid, generalizat sub Constantin cel Mare, sec.4 p.Chr. La Conceşti. ] [20.1.2.5.11.3]
Coif tip etrusco-corintian [ Sec.5 a.Chr. ] [20.1.2.5.11.4]
Coif tip gallo-roman [ Sec.1 a.Chr. La Popeşti. ] [20.1.2.5.11.5]
Coif tip Nerona-Baldenheim [ Sfârşitul sec.4 p.Chr. ] [20.1.2.5.11.6]
Coif tip romano-corintian [ ] [20.1.2.5.11.7]
Coif tip Weissenau [ Castrul Berzovia. ] [20.1.2.5.12]
Coif-clopot [ Coif de bronz, în formă simplă de clopot, cu vârful prelungit şi terminat cu un buton sferic. în depozitul de la Pişcolţ. Un alt frumos exemplar, în depozitul de la şoars, Braşov. Un alt coif de bronz (fragmentar) de la Sâg - Salaj, are doar un buton simplu ca un mic disc. ] [20.1.2.5.13]
Crista [ Unele coifuri prezintă o "creastă". ] [20.1.2.5.14]
Mască de coif [ Menţionăm frumoasa mască de bronz de la un coif de paradă a unui cavalerist roman, din sec.3 p.Chr. de la Carsium (Hârşova). ] [20.1.2.5.15]
Nazal [ Apărătoare de nas, la coif. ] [20.1.2.5.16]
Obrăzar [ ] [20.1.2.5.17]
Port-panaş [ ] [20.1.2.5.18]
Vizieră [ ] [20.1.2.5.19]
Mănuşă de zale [ ] [20.1.2.6]
Collapse <b>Scut</b> [ Element de armament defensiv, de forma unui disc sau segment de cilindru, purtat pe mâna stângă pentru a proteja corpul luptătorului. ] [20.1.2.7]Scut [ Element de armament defensiv, de forma unui disc sau segment de cilindru, purtat pe mâna stângă pentru a proteja corpul luptătorului. ] [20.1.2.7]
Garnitură de scut [ ] [20.1.2.7.1]
Mâner de scut [ De ex. la Târgşor, sec.3-4 p.Chr. ] [20.1.2.7.2]
Pelta [ Scut mic (formă specifică), rotund, cu dublă decupare concavă la partea superioară. Apare reprezentat pe frize (arma amazoanelor). ] [20.1.2.7.3]
Scut dacic [ La Piatra Roşie s-a descoperit învelişul unui scut dacic de paradă, din fier forjat, bogat ornamentat cu reliefuri: un bour într-un medalion delimitat de două coroane de lauri. ] [20.1.2.7.4]
Scut tip celtic [ Oval, sau rectangular, cu colţurile rotunjite, cu umbo. ] [20.1.2.7.5]
Scutum [ Scut roman. Formă ovală, cu umbo (la Copăceni). De la sfârşitul sec.2 s-a generalizat scutul roman dreptunghiular, iar din sec.3 scutul de formă hexagonală. ] [20.1.2.7.6]
Umbo de scut [ Garnitură metalică centrală a unui scut, de formă sferică sau conică. Prin extensie - umbo poate însemna orice proeminenţă centrală, de ex. la opaiţe, la cupe. ] [20.1.2.7.7]
Collapse <b>Armă ofensivă</b> [ ] [20.1.3]Armă ofensivă [ ] [20.1.3]
Collapse <b>Arbaletă</b> [ ] [20.1.3.1]Arbaletă [ ] [20.1.3.1]
Bolţ de arbaletă [ ] [20.1.3.1.1]
Întăritoare de arbaletă [ ] [20.1.3.1.2]
Arc [ 1) Element constructiv şi arhitectonic, curb în plan vertical, sprijinit pe stâlpi, care transmite apăsările şi împingerile elementelor suprapuse. 2) Armă pentru aruncarea săgeţilor. ] [20.1.3.2]
Armă cu inscripţie [ ] [20.1.3.3]
Balistă [ ] [20.1.3.4]
Collapse <b>Berbec</b> [ ] [20.1.3.5]Berbec [ ] [20.1.3.5]
Aries [ Berbec de asediu roman. ] [20.1.3.5.1]
Bici de luptă [ Sau buzdugan-bici. La Dinogetia-Garvăn, sec.10-12 p.Chr., mânere din corn de cerb şi greutăţi de bronz, piatră, corn de cerb pentru biciul de luptă (analogii în stepele nord-pontice). ] [20.1.3.6]
Bombardă [ Maşină de razboi din evul mediu, cu care se aruncau proiectile grele asupra fortificaţiilor. ] [20.1.3.7]
Collapse <b>Buzdugan</b> [ Maciucă (ghioagă) de bronz, de fier, cu măciulie în ţinte, folosită ca armă de luptă. ] [20.1.3.8]Buzdugan [ Maciucă (ghioagă) de bronz, de fier, cu măciulie în ţinte, folosită ca armă de luptă. ] [20.1.3.8]
Cap de buzdugan [ ] [20.1.3.8.1]
Clava [ Un tip de buzdugan roman. Un exemplar descoperit la Romula. ] [20.1.3.8.2]
Collapse <b>Car de luptă</b> [ ] [20.1.3.9]Car de luptă [ ] [20.1.3.9]
Bucşă de car de luptă [ De ex., în depozitul de bronzuri de la Aiud. ] [20.1.3.9.1]
Catapultă [ ] [20.1.3.10]
Collapse <b>Cuţit de luptă</b> [ De ex., la celţi. ] [20.1.3.11]Cuţit de luptă [ De ex., la celţi. ] [20.1.3.11]
Cuţit de luptă cu antene cu capete conice [ ] [20.1.3.11.1]
Cuţit de luptă cu mâner în t [ Din fier, cultura Basarabi. ] [20.1.3.11.2]
Cuţit de luptă tip germanic [ Cultura Sântana de Mureş. ] [20.1.3.11.3]
Sica [ Geto-dacii au preferat cuţitul de luptă curbat, cu tăişul pe partea concavă a lamei. Pentru prima oară tipul sica apare în mormintele hallstattiene târzii. Este mai scurtă decât sabia curbă dacică (falx dacica). ] [20.1.3.11.4]
Ghiulea [ ] [20.1.3.12]
Glonţ [ ] [20.1.3.13]
Halebardă [ Armă în formă de suliţă, terminată cu un vârf de fier ascuţit, dar prevazută cu o secure pe o parte şi cu un cârlig pe cealaltă parte. ] [20.1.3.14]
Collapse <b>Lance</b> [ ] [20.1.3.15]Lance [ ] [20.1.3.15]
Călcâi de lance [ ] [20.1.3.15.1]
Hasta [ Tip de lance romană. Armă uşoară, folosită în lupta corp la corp. Poate fi foliformă sau romboidală, cu tub de fixare pentru coadă. ] [20.1.3.15.2]
Collapse <b>Vârf de lance</b> [ Cunoscut încă din paleolitic, din silex. Vârful de lance din metal apare la mijlocul epocii bronzului, având forma frunzei de salcie, cu tub de înmănuşare şi nervură mediană. Cel din fier păstrează cam aceeaşi formă, cu variante, până în evul mediu. ] [20.1.3.15.3]Vârf de lance [ Cunoscut încă din paleolitic, din silex. Vârful de lance din metal apare la mijlocul epocii bronzului, având forma frunzei de salcie, cu tub de înmănuşare şi nervură mediană. Cel din fier păstrează cam aceeaşi formă, cu variante, până în evul mediu. ] [20.1.3.15.3]
Vârf de lance bifacial [ Din silex, paleoliticul superior. ] [20.1.3.15.3.1]
Vârf de lance foliform [ ] [20.1.3.15.3.2]
Vârf de lance triunghiular [ Din silex, în eneolitic (Gumelniţa). ] [20.1.3.15.3.3]
Măciucă [ Poate fi din piatră (din silex şlefuit). Dar şi din bronz ( în depozitele de bronzuri). La Zlatna III, la Fizeşu Gherlii II (o măciucă cu patru protuberanţe, Hallstatt B2, sec.9 a.Chr). O altă măciuca de bronz în formă de disc cu colţi, în depozitul de la Târgu Secuiesc. ] [20.1.3.16]
Onager [ ] [20.1.3.17]
Proiectil [ ] [20.1.3.18]
Collapse <b>Pumnal</b> [ Apare în neolitic, sub forma unei lame de silex, sau sub forma unei lame subţiri de aramă, obţinută prin batere la cald. Din epoca bronzului se lucrează prin turnare, cu multe variante. O formă specială este akinakes-ul. ] [20.1.3.19]Pumnal [ Apare în neolitic, sub forma unei lame de silex, sau sub forma unei lame subţiri de aramă, obţinută prin batere la cald. Din epoca bronzului se lucrează prin turnare, cu multe variante. O formă specială este akinakes-ul. ] [20.1.3.19]
Collapse <b>Akinakes</b> [ Tip de spadă scurtă sau pumnal cu două taişuri şi garda în formă de inimă. Răspândit în România începind din 550-400 a.Chr. Denumire folosită de Herodot pentru spada scurtă a perşilor şi sciţilor. Unele piese au fost ornamentate (precum spada-emblemă de la Medgidia), cu decor zoomorf stilizat. La Ferigile, câteva exemplare cu gardă cordiformă şi mâner terminat cu bară transversală, ] [20.1.3.19.1]Akinakes [ Tip de spadă scurtă sau pumnal cu două taişuri şi garda în formă de inimă. Răspândit în România începind din 550-400 a.Chr. Denumire folosită de Herodot pentru spada scurtă a perşilor şi sciţilor. Unele piese au fost ornamentate (precum spada-emblemă de la Medgidia), cu decor zoomorf stilizat. La Ferigile, câteva exemplare cu gardă cordiformă şi mâner terminat cu bară transversală, ] [20.1.3.19.1]
Akinakes cu un tăiş [ Tip necunoscut la nordul Mării Negre. Descoperit în Moldova, sec.4 a.Chr., în grupul mormintelor de înhumaţie. ] [20.1.3.19.1.1]
Akinakes de fier [ Sec.4 a.Chr. La Agapia, Măcişeni, Comarna. ] [20.1.3.19.1.2]
Clunaculum [ Tip de pumnal roman, mai scurt decât pugio. La Arutela. ] [20.1.3.19.2]
Collapse <b>Mâner de pumnal</b> [ ] [20.1.3.19.3]Mâner de pumnal [ ] [20.1.3.19.3]
Manşon de pumnal [ ] [20.1.3.19.3.1]
Pugio [ Pumnal roman. în castrele de la Bucium, de la Racoviţa. ] [20.1.3.19.4]
Pumnal cu mâner în "t" [ Pumnal din fier cu mânerul în forma literei T, descoperit de ex. la Basarabi, Hallstatt mijlociu. ] [20.1.3.19.5]
Pumnal cu mâner trapezoidal [ în depozitul de la Pecica I, Bronz mijlociu. Placa mânerului este trapezoidală, cu două nituri. ] [20.1.3.19.6]
Pumnal peschiera [ Pumnal din bronz, de tip Peschiera, sec.13-12 a.Chr. La Susani, Bronz târziu-Hallstatt timpuriu. în depozite de bronzuri, ca cel de la Iara, Cluj. ] [20.1.3.19.7]
Pumnal tip cicladic [ ] [20.1.3.19.8]
Pumnal tip răsăritean [ Din bronz. în depozite de bronzuri, Bronz final-Hallstatt timpuriu. Are o formă de frunză de salcie, alungită, de dimensiuni mai mari decât un vârf de lance foliform, cu mâner plin îngust şi relativ lung, cu nervura mediană longitudinală reliefată uşor. în depozitele de la Băleni (Galaţi), Duda ( Vaslui). ] [20.1.3.19.9]
Collapse <b>Pumnal triunghiular</b> [ în eneolitic, apar pumnale triunghiulare din cupru, de tip egeean. şi în epoca bronzului (de ex. în cultura Cruceni). ] [20.1.3.19.10]Pumnal triunghiular [ în eneolitic, apar pumnale triunghiulare din cupru, de tip egeean. şi în epoca bronzului (de ex. în cultura Cruceni). ] [20.1.3.19.10]
Pumnal triunghiular cu nervură [ Din bronz. Cultura Glina-Schneckenberg. ] [20.1.3.19.10.1]
Pumnal-akinakes cu gardă cordiformă [ La Ciumbrud. ] [20.1.3.19.11]
Collapse <b>Teacă de pumnal</b> [ ] [20.1.3.19.12]Teacă de pumnal [ ] [20.1.3.19.12]
Buterolă [ Capătul inferior al unei teci de sabie sau pumnal, uneori decorat. Cele mai vechi sunt cele de la Ferigile, traco-dacice, sec.6-5 a.Chr., din tablă de bronz, decorate ajurat. Buterole celtice s-au descoperit la Ciumeşti, Sănislau, Silivaş. ] [20.1.3.19.12.1]
Collapse <b>Sabie</b> [ Armă cu lama lungă şi cu un singur tăiş. Mai multe variante. Remarcăm că termenul de sabie (armă cu un singur tăiş) se foloseşte în literatura de specialitate şi cu sensul de spadă. Asa că pentru tipurile de "săbii" din preistorie, vezi: SPADă. ] [20.1.3.20]Sabie [ Armă cu lama lungă şi cu un singur tăiş. Mai multe variante. Remarcăm că termenul de sabie (armă cu un singur tăiş) se foloseşte în literatura de specialitate şi cu sensul de spadă. Asa că pentru tipurile de "săbii" din preistorie, vezi: SPADă. ] [20.1.3.20]
Falx dacica [ Este sabia curbă a geto-dacilor. Lunga de 60-70 cm., cu lama curbă şi tăişul pe partea concavă. ] [20.1.3.20.1]
Lamă de sabie [ ] [20.1.3.20.2]
Collapse <b>Mâner de sabie</b> [ ] [20.1.3.20.3]Mâner de sabie [ ] [20.1.3.20.3]
Garnitură de mâner de sabie [ ] [20.1.3.20.3.1]
Manşon de sabie [ ] [20.1.3.20.3.2]
Sabie cu limbă la mâner [ ] [20.1.3.20.4]
Sabie cu mânerul plin [ ] [20.1.3.20.5]
Sabie de fier "pecenegă" [ Cu un tăiş, la Bordei-Lişcoteanca (Brăila). ] [20.1.3.20.6]
Sabie tip konciar [ Pecenegă. ] [20.1.3.20.7]
Collapse <b>Teacă de sabie</b> [ ] [20.1.3.20.8]Teacă de sabie [ ] [20.1.3.20.8]
Buterolă [ Capătul inferior al unei teci de sabie sau pumnal, uneori decorat. Cele mai vechi sunt cele de la Ferigile, traco-dacice, sec.6-5 a.Chr., din tablă de bronz, decorate ajurat. Buterole celtice s-au descoperit la Ciumeşti, Sănislau, Silivaş. ] [20.1.3.20.8.1]
Collapse <b>Săgeată</b> [ Armă cunoscută prin vârfurile din silex, bronz, fier, din paleolitic până în epoca feudală. Vârfurile din bronz apar în sec. 7-6 a.Chr. (imitând la început pe cele din piatră). Odată cu venirea sciţilor, se răspândesc vârfurile piramidale alungite, cu trei muchii (folosite şi de geto-daci). ] [20.1.3.21]Săgeată [ Armă cunoscută prin vârfurile din silex, bronz, fier, din paleolitic până în epoca feudală. Vârfurile din bronz apar în sec. 7-6 a.Chr. (imitând la început pe cele din piatră). Odată cu venirea sciţilor, se răspândesc vârfurile piramidale alungite, cu trei muchii (folosite şi de geto-daci). ] [20.1.3.21]
Collapse <b>Vârf de săgeată</b> [ ] [20.1.3.21.1]Vârf de săgeată [ ] [20.1.3.21.1]
Vârf de săgeată conic [ ] [20.1.3.21.1.1]
Vârf de săgeată cu aripă [ ] [20.1.3.21.1.2]
Vârf de săgeată cu aripioare [ ] [20.1.3.21.1.3]
Vârf de săgeată cu patru muchii [ ] [20.1.3.21.1.4]
Vârf de săgeată cu peduncul [ ] [20.1.3.21.1.5]
Vârf de săgeată cu tub de înmănuşare [ ] [20.1.3.21.1.6]
Vârf de săgeată foliform [ Exemplarele din fier cu lamă romboidală au, uneori, peduncul (de ex. la Leţcani, sec.4 p.Chr.). ] [20.1.3.21.1.7]
Vârf de săgeată în trei muchii [ ] [20.1.3.21.1.8]
Vârf de săgeată piramidal [ ] [20.1.3.21.1.9]
Vârf de săgeată scitic [ Sec. 7-6 a.Chr. dar şi mai târziu. Formă piramidală alungită cu trei muchii şi tub de înmănuşare. Folosit şi de geto-daci. ] [20.1.3.21.1.10]
Collapse <b>Spadă</b> [ Armă cu lamă lungă şi două tăişuri, creaţie a epocii mijlocii a bronzului. în sec.14-15 a.Chr. s-a răspândit spada de tip micenian, lungă şi subţire (rapiera), dar şi spada scurtă şi lată. La începutul Hallstattului, o mare varietate de spade scurte. Spada lungă ca un paloş a fost răspândită de celţi în sec.4-3 a.Chr. Trebuie să remarcăm că în literatura de specialitate se foloseşte foarte des termenul de sabie (armă cu un singur tăiş) şi pentru a indica spada (ca şi termenul de spadă pentru sabie). ] [20.1.3.22]Spadă [ Armă cu lamă lungă şi două tăişuri, creaţie a epocii mijlocii a bronzului. în sec.14-15 a.Chr. s-a răspândit spada de tip micenian, lungă şi subţire (rapiera), dar şi spada scurtă şi lată. La începutul Hallstattului, o mare varietate de spade scurte. Spada lungă ca un paloş a fost răspândită de celţi în sec.4-3 a.Chr. Trebuie să remarcăm că în literatura de specialitate se foloseşte foarte des termenul de sabie (armă cu un singur tăiş) şi pentru a indica spada (ca şi termenul de spadă pentru sabie). ] [20.1.3.22]
Aplică de spadă [ Tezaurul de la Apahida, cultura Sântana de Mureş, sec.5 p. Chr. ] [20.1.3.22.1]
Ataşă de spadă [ ] [20.1.3.22.2]
Lamă de spadă [ ] [20.1.3.22.3]
Collapse <b>Mâner de spadă</b> [ ] [20.1.3.22.4]Mâner de spadă [ ] [20.1.3.22.4]
Garnitură de mâner de spadă [ ] [20.1.3.22.4.1]
Manşon de spadă [ ] [20.1.3.22.4.2]
Collapse <b>Spadă de bronz</b> [ ] [20.1.3.22.5]Spadă de bronz [ ] [20.1.3.22.5]
Collapse <b>Rapieră</b> [ Denumire pentru spada lunga miceniană, din sec.16-13 a.Chr., folosită în lupta călare sau în carul de luptă. Răspândită în Transilvania, în epoca bronzului. Exemple: spada de la Castelu, spada de la Roşiorii de Vede. De amintit şi spada de aur din tezaurul de la Perşinari. ] [20.1.3.22.5.1]Rapieră [ Denumire pentru spada lunga miceniană, din sec.16-13 a.Chr., folosită în lupta călare sau în carul de luptă. Răspândită în Transilvania, în epoca bronzului. Exemple: spada de la Castelu, spada de la Roşiorii de Vede. De amintit şi spada de aur din tezaurul de la Perşinari. ] [20.1.3.22.5.1]
Rapieră grupa i [ Cele de la Alba Iulia, Miercurea (Sibiu), Alma, Aluniş. Corespund tipului A a lui G.Karo. ] [20.1.3.22.5.1.1]
Rapieră grupa ii [ Inlăceni, Dumbrăvioara. Spade miceniene foarte lungi. Tip A Karo. ] [20.1.3.22.5.1.2]
Rapieră grupa iii [ Copşa Mare, Drajna de Jos. Mâner plin, terminat cu disc şi buton, cu o nervură mediană foarte puternică. ] [20.1.3.22.5.1.3]
Rapieră varianta roşiori [ Rosiorii de Vede (cultura Tei ?). Mâner îngust plin, apoi garda se profilează brusc, puternic, lama subţiindu-se treptat spre un vârf ascuţit. Rombică-plată în secţiune. ] [20.1.3.22.5.1.4]
Collapse <b>Spadă cu limbă la mâner</b> [ în depozite de bronzuri. Uioara de Sus, diferite variante ale ecestui tip. ] [20.1.3.22.5.2]Spadă cu limbă la mâner [ în depozite de bronzuri. Uioara de Sus, diferite variante ale ecestui tip. ] [20.1.3.22.5.2]
Collapse <b>Spadă lungă</b> [ Foarte lungă, cu lamă egală. ] [20.1.3.22.5.2.1]Spadă lungă [ Foarte lungă, cu lamă egală. ] [20.1.3.22.5.2.1]
Spadă varianta Curteni-Podgorjany [ Variantă a spadei lungi cu lama egală; decorată. ] [20.1.3.22.5.2.1.1]
Spadă tip boiu [ Are limba la mâner plată, lată, care se lăţeşte la gardă ca un fel de bulb, apoi după o uşoară strâmtorare, lama se subţiază spre vârf. Descoperiri la Boiu şi Porţile de Fier. ] [20.1.3.22.5.2.2]
Spadă tip ilişeni [ Cu limbă la mâner, gardă relativ triunghiulară. Simplă, nedecorată. Variante. ] [20.1.3.22.5.2.3]
Spadă tip Pecica [ Cu limba la mâner plată, scurtă, lăţită triungiular la gardă. Lama este scurtă şi foarte lată în partea superioară, ca o flamă. ] [20.1.3.22.5.2.4]
Spadă tip Slimnic [ ] [20.1.3.22.5.2.5]
Spadă tip unip-uriu [ Cu limbă la mâner, lamă mai scurtă, lăţită la gardă. Două variante: I şi II. S-a stabilit şi o variantă Uioara. ] [20.1.3.22.5.2.6]
Collapse <b>Spadă cu mâner plin</b> [ ] [20.1.3.22.5.3]Spadă cu mâner plin [ ] [20.1.3.22.5.3]
Collapse <b>Spadă cu antene</b> [ Tipul comun al spadei cu antene, este din bronz, cu antenele larg deschise, cu brâuri pe mâner, sau cu antene involuntate. Unele sunt decorate. Un exemplu, la şimleul Silvanei. ] [20.1.3.22.5.3.1]Spadă cu antene [ Tipul comun al spadei cu antene, este din bronz, cu antenele larg deschise, cu brâuri pe mâner, sau cu antene involuntate. Unele sunt decorate. Un exemplu, la şimleul Silvanei. ] [20.1.3.22.5.3.1]
Spadă cu antene involuntate [ De ex., la Valea Crişului. Din bronz (Hallstatt timpuriu). Are garda simplă, galbată. Mânerul plin se termină în antene involuntate (volute spre interior). Un exemplar întreg în depozitul de la Buneşti-Braşov, sec.9 a.Chr. Din acelaşi secol, o spadă cu antene uşor involuntate, în depozitul de la Silivaşu de Câmpie. De asemenea, în depozitele de la şimleul Silvaniei III şi Vadu Crişului III (Bihor). ] [20.1.3.22.5.3.1.1]
Collapse <b>Spadă cu cupă la mâner</b> [ De ex., în depozitele de la Cobor (Braşov), de la Silivaşu de Câmpie, sec.9 a.Chr. De asemenea, la Dragu, la Turia II. Are mâner asemănător cu unele variante cu disc, cu sau fără cele trei brâuri pe mâner. Are cupă şi buton la capătul mânerului, lamă uşor lăţită spre vârf. Decorate excepţional, în sistem radiar. Doua subtipuri: I şi II. ] [20.1.3.22.5.3.2]Spadă cu cupă la mâner [ De ex., în depozitele de la Cobor (Braşov), de la Silivaşu de Câmpie, sec.9 a.Chr. De asemenea, la Dragu, la Turia II. Are mâner asemănător cu unele variante cu disc, cu sau fără cele trei brâuri pe mâner. Are cupă şi buton la capătul mânerului, lamă uşor lăţită spre vârf. Decorate excepţional, în sistem radiar. Doua subtipuri: I şi II. ] [20.1.3.22.5.3.2]
Spadă tip iclod [ Spadă de bronz (începutul Hallstattului), cu lama în formă de flamă lungă, decorată cu linii gravate simetric. Garda se termină în cupă, bogat ornamentată. Pe rama lamei, decor (din păsări adosate). Pe mâner, registre de haşuri şi cerculeţe. ] [20.1.3.22.5.3.2.1]
Collapse <b>Spadă cu disc la mâner</b> [ Spadele de la Hida şi Buneşti. Mâner plin, disc cu buton. Garda mică, lama se lăţeşte uşor spre vârf. Mânerul are trei brâuri reliefate uşor, decorate, reprezentând registrele ornamentaţiei. ] [20.1.3.22.5.3.3]Spadă cu disc la mâner [ Spadele de la Hida şi Buneşti. Mâner plin, disc cu buton. Garda mică, lama se lăţeşte uşor spre vârf. Mânerul are trei brâuri reliefate uşor, decorate, reprezentând registrele ornamentaţiei. ] [20.1.3.22.5.3.3]
Spadă cu disc cu buton [ Din bronz, răspândită în Hallstatt. Are decor gravat, pe mâner, în stil geometric (cercuri, meandre, spirale, benzi). De ex., depozitul de la Uioara de Sus (două exemplare). ] [20.1.3.22.5.3.3.1]
Spadă tip aldrans [ ] [20.1.3.22.5.3.3.2]
Spadă tip liptau [ Depozite: Cluj-Napoca I, Prejmer. ] [20.1.3.22.5.3.3.3]
Spadă varianta Prejmer [ Are mânerul mai îngust, cu trei nervuri în relief, discul mare, foarte plat, buton mic. ] [20.1.3.22.5.3.3.4]
Collapse <b>Spadă tip apa</b> [ Răspândită mai ales în regiunile de nord-vest ale României, în epoca bronzului. La lama cu două tăişuri se ataşa un mâner plin de bronz, terminat la capăt cu o umflătură globulară cu patru butoni aplatizaţi (Apa 1). Nervura mediană încadrată de doua şiruri de elemente meandrice. Varianta Apa 2 are mânerul plin terminat în disc cu buton. La Apa, Satu Mare, la Oradea ( Bronz mijlociu). ] [20.1.3.22.5.3.4]Spadă tip apa [ Răspândită mai ales în regiunile de nord-vest ale României, în epoca bronzului. La lama cu două tăişuri se ataşa un mâner plin de bronz, terminat la capăt cu o umflătură globulară cu patru butoni aplatizaţi (Apa 1). Nervura mediană încadrată de doua şiruri de elemente meandrice. Varianta Apa 2 are mânerul plin terminat în disc cu buton. La Apa, Satu Mare, la Oradea ( Bronz mijlociu). ] [20.1.3.22.5.3.4]
Spadă tip livada [ Derivă probabil din tipul Apa. Lama (ca şi garda) este mai lungă şi mult mai îngustă, mai egală, faţă de tipul Apa. Răspândită în epoca bronzului (şi în depozite). Oradea, Livada. ] [20.1.3.22.5.3.4.1]
Spadă tip Riegsee [ Mâner plin, disc cu buton, lama ovală sau rombică plată în secţiune, garda mică. Lama este egală ca lăţime. Mânerul şi discul, frumos ornamentate cu decor radiar variat. ] [20.1.3.22.5.3.5]
Collapse <b>Spadă de fier</b> [ ] [20.1.3.22.6]Spadă de fier [ ] [20.1.3.22.6]
Gladius [ Spadă romană, relativ scurtă şi lată, cu tăişuri paralele şi vârf triunghiular. Pentru infanterie, lungimea era de 50-55 cm; pentru cavalerie, avea 70-75 cm. Mânerul avea patru şănţuiri pentru degete, terminat în cap sferic sau bilenticular, masiv şi cu buton aplatizat. Un ex. este lama de gladius de fier din castrul roman de la Buciumi. ] [20.1.3.22.6.1]
Paloş [ ] [20.1.3.22.6.2]
Collapse <b>Spadă medievală</b> [ ] [20.1.3.22.6.3]Spadă medievală [ ] [20.1.3.22.6.3]
Spadă "pentru două mâini" [ De ex., la Siret, sec.14-15 p.Chr. Tip occidental. Lungime = 1,10 m., lăţimea lamei = 8 cm. Are două tăişuri (deci spadă, nu sabie), cu jghiab median, gardă cruciformă de secţiune pătrată. Mânerul se termină cu un buton în formă de disc aplatizat. ] [20.1.3.22.6.3.1]
Spadă occidentală [ ] [20.1.3.22.6.3.2]
Collapse <b>Spadă tip celtic</b> [ în epoca fierului; spade lungi de fier, cu limbă de înmănuşare, găsite în morminte (îndoite ritual). ] [20.1.3.22.6.4]Spadă tip celtic [ în epoca fierului; spade lungi de fier, cu limbă de înmănuşare, găsite în morminte (îndoite ritual). ] [20.1.3.22.6.4]
Teacă de spadă celtică [ La Sănislau (decorată în relief cu doi dragoni antitetici de o parte şi de alta a nervurii mediane). ] [20.1.3.22.6.4.1]
Spadă tip germanic [ ] [20.1.3.22.6.5]
Collapse <b>Spatha</b> [ Spadă romană târzie, din a doua jumătate a sec.2 şi începutul sec.3. Era destinată iniţial cavaleriei, dar se va generaliza spre sfârşitul sec.3, înlocuind gladius-ul. Are lama lungă de 85-95 cm. şi mâner mai lung, până la 15 cm. ] [20.1.3.22.6.6]Spatha [ Spadă romană târzie, din a doua jumătate a sec.2 şi începutul sec.3. Era destinată iniţial cavaleriei, dar se va generaliza spre sfârşitul sec.3, înlocuind gladius-ul. Are lama lungă de 85-95 cm. şi mâner mai lung, până la 15 cm. ] [20.1.3.22.6.6]
Collapse <b>Mâner de spatha</b> [ ] [20.1.3.22.6.6.1]Mâner de spatha [ ] [20.1.3.22.6.6.1]
Cap de mâner de spatha [ ] [20.1.3.22.6.6.1.1]
Collapse <b>Teacă de spadă</b> [ ] [20.1.3.22.7]Teacă de spadă [ ] [20.1.3.22.7]
Buterolă [ Capătul inferior al unei teci de sabie sau pumnal, uneori decorat. Cele mai vechi sunt cele de la Ferigile, traco-dacice, sec.6-5 a.Chr., din tablă de bronz, decorate ajurat. Buterole celtice s-au descoperit la Ciumeşti, Sănislau, Silivaş. ] [20.1.3.22.7.1]
Collapse <b>Suliţă</b> [ ] [20.1.3.23]Suliţă [ ] [20.1.3.23]
Călcâi de suliţă [ ] [20.1.3.23.1]
Collapse <b>Pilum</b> [ Suliţă romană. Avea 6-12 cm., vârf cu patru muchii, sau în formă conică multifaţetată; terminată în peduncul sau manşon, sau proeminenţe inelare (din sec.2 p.Chr.). Se aplica la hampă. ] [20.1.3.23.2]Pilum [ Suliţă romană. Avea 6-12 cm., vârf cu patru muchii, sau în formă conică multifaţetată; terminată în peduncul sau manşon, sau proeminenţe inelare (din sec.2 p.Chr.). Se aplica la hampă. ] [20.1.3.23.2]
Spiculum [ Variantă de pilum roman, epoca târzie-sec.4; un vârf mai scurt, fier masiv, piramidal. ] [20.1.3.23.2.1]
Veruculum [ Variantă de pilum, sub Diocletian. ] [20.1.3.23.2.2]
Collapse <b>Vârf de suliţă</b> [ ] [20.1.3.23.3]Vârf de suliţă [ ] [20.1.3.23.3]
Vârf de suliţă de os [ De os şlefuit. Schela Cladovei. ] [20.1.3.23.3.1]
Collapse <b>Topor de luptă</b> [ ] [20.1.3.24]Topor de luptă [ ] [20.1.3.24]
Topor cu ceafă cilindrică [ Din bronz, are o ceafă cilindrică, ca un ciocan înalt. De ex. în depozitul de la Tufa (Bronz mijlociu). ] [20.1.3.24.1]
Collapse <b>Topor cu ceafă prelungă</b> [ Din bronz. Depozitele de la Crăciuneşti, Drajna de Jos, Valea lui Mihai, Ungureni II. ] [20.1.3.24.2]Topor cu ceafă prelungă [ Din bronz. Depozitele de la Crăciuneşti, Drajna de Jos, Valea lui Mihai, Ungureni II. ] [20.1.3.24.2]
Topor cu ceafă prelungă tip adoni [ ] [20.1.3.24.2.1]
Topor cu ceafă prelungă-coif [ De bronz. O variantă, dar destul de specifică, a tipului cu ceafă prelungită. Are ceafă prelungită dar în formă de coif sau calotă de coif, uneori cu aripioare inferioare. în depozitele de la Dragomireşti (Maramureş), Rebrişoara II (Alba). ] [20.1.3.24.2.2]
Collapse <b>Topor cu disc pe ceafă</b> [ De ex. la Ighiel (Alba) topoare de bronz cu disc pe ceafă, cu decor gravat: pe disc - un motiv stelat, pe lamă - registre verticale de romburi, şiruri de cercuri, zigzaguri. Topoarele cu disc pe ceafă sunt frecvente în depozitele de bronzuri (de ex. şi la Drajna de Jos), acoperind mai multe variante (vezi clasificarea Ion Nestor). ] [20.1.3.24.3]Topor cu disc pe ceafă [ De ex. la Ighiel (Alba) topoare de bronz cu disc pe ceafă, cu decor gravat: pe disc - un motiv stelat, pe lamă - registre verticale de romburi, şiruri de cercuri, zigzaguri. Topoarele cu disc pe ceafă sunt frecvente în depozitele de bronzuri (de ex. şi la Drajna de Jos), acoperind mai multe variante (vezi clasificarea Ion Nestor). ] [20.1.3.24.3]
Topor "sceptru" [ Tipul din bronz, cu disc-calotă pe ceafă, ornamentat pe disc, iar cu tăişul lung curbat elegant la capăt, din turnare. Drajna de Jos. ] [20.1.3.24.3.1]
Topor cu disc pe ceafă şi spin [ De remarcat că majoritatea exemplarelor prezinta un tub cilindric transversal pentru mâner. Tipul acesta de topor, din bronz, a fost deseori frumos decorat cu motive gravate, spiralice sau în stea, în val, în zigzag etc. Exemplarele de la Apa, Someşeni. ] [20.1.3.24.3.2]
Topor cu disc şi lamă arcuită [ Depozitul de la Larga, Maramureş, Bronz mijlociu. ] [20.1.3.24.3.3]
Topor cu disc tip a1 nestor [ ] [20.1.3.24.3.4]
Topor cu disc tip a2 nestor [ ] [20.1.3.24.3.5]
Topor cu disc tip b1 nestor [ ] [20.1.3.24.3.6]
Collapse <b>Topor cu disc tip b2 nestor</b> [ ] [20.1.3.24.3.7]Topor cu disc tip b2 nestor [ ] [20.1.3.24.3.7]
Topor cu disc tip b2a nestor [ ] [20.1.3.24.3.7.1]
Topor cu tăiş-halebardă [ ] [20.1.3.24.4]
Collapse <b>Topor cu tub cilindric transversal</b> [ De ex., la Căuaş, Satu Mare, un exemplar cu tubul pentru mâner lung de 6 cm. şi un diametru de 3 cm. ] [20.1.3.24.5]Topor cu tub cilindric transversal [ De ex., la Căuaş, Satu Mare, un exemplar cu tubul pentru mâner lung de 6 cm. şi un diametru de 3 cm. ] [20.1.3.24.5]
Topor cu tub cilindric şi ceafă-evantai [ Depozitele de la Apa - Satu Mare şi Hărman - Braşov, din Bronzul mijlociu, sec.16-14 a.Chr. Tubul transversal cilindric pentru mâner, destul de lung, iar ceafa are forma unui semidisc (de fapt un al doilea tăiş, ca o secure mică). ] [20.1.3.24.5.1]
Collapse <b>Topor de silex cioplit</b> [ Poate avea mari dimensiuni (20 cm). Secţiune rectangulară, trapezoidală, plan-convexă. ] [20.1.3.24.6]Topor de silex cioplit [ Poate avea mari dimensiuni (20 cm). Secţiune rectangulară, trapezoidală, plan-convexă. ] [20.1.3.24.6]
Topor de silex cu ceafă ascuţită [ ] [20.1.3.24.6.1]
Topor de silex cu ceafă îngroşată [ ] [20.1.3.24.6.2]
Topor de silex cu lama subţire [ ] [20.1.3.24.6.3]
Topor de silex în formă de pană [ ] [20.1.3.24.6.4]
Topor de silex tip vârvinţ [ ] [20.1.3.24.6.5]
Collapse <b>Topor de silex şlefuit</b> [ De ex., în cultura amforelor sferice. ] [20.1.3.24.7]Topor de silex şlefuit [ De ex., în cultura amforelor sferice. ] [20.1.3.24.7]
Topor de silex trapezoidal [ ] [20.1.3.24.7.1]
Collapse <b>Armă romană</b> [ ] [20.1.4]Armă romană [ ] [20.1.4]
Aries [ Berbec de asediu roman. ] [20.1.4.1]
Balistă [ ] [20.1.4.2]
Catapultă [ ] [20.1.4.3]
Clava [ Un tip de buzdugan roman. Un exemplar descoperit la Romula. ] [20.1.4.4]
Clunaculum [ Tip de pumnal roman, mai scurt decât pugio. La Arutela. ] [20.1.4.5]
Collapse <b>Coif tip roman</b> [ La Cugir, sec.1 a.Chr. La Bumbeşti, Berzovia, Ocna Mureş. ] [20.1.4.6]Coif tip roman [ La Cugir, sec.1 a.Chr. La Bumbeşti, Berzovia, Ocna Mureş. ] [20.1.4.6]
Coif tip attico-corintian [ ] [20.1.4.6.1]
Coif tip celto-roman [ ] [20.1.4.6.2]
Coif tip de gardă [ Dupa model sasanid, generalizat sub Constantin cel Mare, sec.4 p.Chr. La Conceşti. ] [20.1.4.6.3]
Coif tip etrusco-corintian [ Sec.5 a.Chr. ] [20.1.4.6.4]
Coif tip gallo-roman [ Sec.1 a.Chr. La Popeşti. ] [20.1.4.6.5]
Coif tip Nerona-Baldenheim [ Sfârşitul sec.4 p.Chr. ] [20.1.4.6.6]
Coif tip romano-corintian [ ] [20.1.4.6.7]
Gladius [ Spadă romană, relativ scurtă şi lată, cu tăişuri paralele şi vârf triunghiular. Pentru infanterie, lungimea era de 50-55 cm; pentru cavalerie, avea 70-75 cm. Mânerul avea patru şănţuiri pentru degete, terminat în cap sferic sau bilenticular, masiv şi cu buton aplatizat. Un ex. este lama de gladius de fier din castrul roman de la Buciumi. ] [20.1.4.7]
Hasta [ Tip de lance romană. Armă uşoară, folosită în lupta corp la corp. Poate fi foliformă sau romboidală, cu tub de fixare pentru coadă. ] [20.1.4.8]
Lorica segmentata [ La Slăveni, Micia, Buciumi. ] [20.1.4.9]
Onager [ ] [20.1.4.10]
Collapse <b>Pilum</b> [ Suliţă romană. Avea 6-12 cm., vârf cu patru muchii, sau în formă conică multifaţetată; terminată în peduncul sau manşon, sau proeminenţe inelare (din sec.2 p.Chr.). Se aplica la hampă. ] [20.1.4.11]Pilum [ Suliţă romană. Avea 6-12 cm., vârf cu patru muchii, sau în formă conică multifaţetată; terminată în peduncul sau manşon, sau proeminenţe inelare (din sec.2 p.Chr.). Se aplica la hampă. ] [20.1.4.11]
Spiculum [ Variantă de pilum roman, epoca târzie-sec.4; un vârf mai scurt, fier masiv, piramidal. ] [20.1.4.11.1]
Veruculum [ Variantă de pilum, sub Diocletian. ] [20.1.4.11.2]
Pugio [ Pumnal roman. în castrele de la Bucium, de la Racoviţa. ] [20.1.4.12]
Scutum [ Scut roman. Formă ovală, cu umbo (la Copăceni). De la sfârşitul sec.2 s-a generalizat scutul roman dreptunghiular, iar din sec.3 scutul de formă hexagonală. ] [20.1.4.13]
Securis [ Secure romană, devenită armă principală în sec.5-6 p.Chr. ] [20.1.4.14]
Collapse <b>Spatha</b> [ Spadă romană târzie, din a doua jumătate a sec.2 şi începutul sec.3. Era destinată iniţial cavaleriei, dar se va generaliza spre sfârşitul sec.3, înlocuind gladius-ul. Are lama lungă de 85-95 cm. şi mâner mai lung, până la 15 cm. ] [20.1.4.15]Spatha [ Spadă romană târzie, din a doua jumătate a sec.2 şi începutul sec.3. Era destinată iniţial cavaleriei, dar se va generaliza spre sfârşitul sec.3, înlocuind gladius-ul. Are lama lungă de 85-95 cm. şi mâner mai lung, până la 15 cm. ] [20.1.4.15]
Collapse <b>Mâner de spatha</b> [ ] [20.1.4.15.1]Mâner de spatha [ ] [20.1.4.15.1]
Cap de mâner de spatha [ ] [20.1.4.15.1.1]
Scut de paradă [ ] [20.1.5]
Seceră tip "Tupik" [ Din os şi corn. în cultura Noua. ] [20.1.6]
Secure de luptă [ ] [20.1.7]
Secure dublă [ La Bâlvăneşti, epoca Hallstattiană târzie, sec.7 a.Chr., securi duble din fier, cu braţele egale. ] [20.1.8]
Spadă varianta Uciumi [ ] [20.1.9]
Spadă-emblemă [ De la Medgidia. Sec.5 a.Chr. Din bronz, format akinakes, cu gardă tipică şi cu ataşă de prins la centură. Partea superioară decorată stil animalier (garda spadei, mânerul, garda). ] [20.1.10]
Topor bipen [ Topor de fier, bipen, cu două tăişuri paralele. Exemple: Ferigile. ] [20.1.11]
Topor de luptă-de paradă [ Probabil topoarele de lupta din bronz, atât de elegante şi atât de bogat ornamentate, descoperite în depozitele de bronzuri de la sfârşitul epocii Bronzului şi începutul Hallstattului. ] [20.1.12]
Topor-ciocan naviform [ De piatră, cultura Monteoru. ] [20.1.13]
Topor-ciocan seria A [ Beşineu-Cioka. ] [20.1.14]
Topor-ciocan seria B [ Curbat, cu lama teşită. La Tufa, la Perşinari. ] [20.1.15]
Topor-ciocan tip Crestur [ ] [20.1.16]
Topor-ciocan tip Gorica [ De cupru. Culturile Petreşti, Vinca-Plocnik. ] [20.1.17]
Topor-ciocan tip Halic [ ] [20.1.18]
Topor-ciocan tip Vidra [ Din cupru. La Vidra, Lupeşti, Prundu, Cucuteni-Băiceni. în ariile culturilor Cucuteni şi Gumelniţa. ] [20.1.19]
Vârf de mână [ Piesă ascuţită la un capăt, din piatră, silex sau os, ţinută direct în pumn, folosită ca armă. Vârful de mâna este caracteristic mai ales paleoliticului. Se putea monta şi la capătul unei tije de lemn. Vârfuri ascuţite s-au confecţionat apoi şi din metal. ] [20.1.20]
Collapse <b>Ţesătură</b> [21]Ţesătură [21]
Dantelă [ ] [21.1]
Fâşie de ţesătură [ ] [21.2]
Giulgiu [ 1) Bucată de pânză cu care este acoperit mortul. 2) Pânză foarte fină, subţire, folosită ca văl sau acoperământ. ] [21.3]
Paietă [ ] [21.4]
Topor cu tăiş şi ciocan [ Era un topor de luptă. De ex., cele de la Ferigile şi Bârseşti. ] [22]
Collapse <b>Unealtă</b> [ Piesă sau dispozitiv cu care se realizează fie prelucrarea mecanică a unor corpuri solide, fie efectuarea unor operaţii de asamblare ş.a. Partea activă a uneltei, cea care vine în contact direct cu obiectul de prelucrat, se numeşte sculă. Uneltele de muncă, sau de producţie, cuprind: scule, instrumente, mecanisme, maşini, de la cele mai simple (ciocan, daltă, topor) până la maşini automate. ] [23]Unealtă [ Piesă sau dispozitiv cu care se realizează fie prelucrarea mecanică a unor corpuri solide, fie efectuarea unor operaţii de asamblare ş.a. Partea activă a uneltei, cea care vine în contact direct cu obiectul de prelucrat, se numeşte sculă. Uneltele de muncă, sau de producţie, cuprind: scule, instrumente, mecanisme, maşini, de la cele mai simple (ciocan, daltă, topor) până la maşini automate. ] [23]
Collapse <b>Instrument</b> [ 1) Unealtă, ustensilă, aparat, folosit pentru a executa o anumită operaţie. 2) Aparat cu care se produc sunete muzicale. în genere, instrumentele pot fi: acustice-muzicale, optice, de masurat etc. ] [23.1]Instrument [ 1) Unealtă, ustensilă, aparat, folosit pentru a executa o anumită operaţie. 2) Aparat cu care se produc sunete muzicale. în genere, instrumentele pot fi: acustice-muzicale, optice, de masurat etc. ] [23.1]
Collapse <b>Instrument de măsură</b> [ ] [23.1.1]Instrument de măsură [ ] [23.1.1]
Collapse <b>Cadran solar</b> [ Instrument care indică ora temporară (a 12-a parte din timpul scurs de la răsăritul soarelui). Perfecţionat începând cu sec. 4 a.Chr. ] [23.1.1.1]Cadran solar [ Instrument care indică ora temporară (a 12-a parte din timpul scurs de la răsăritul soarelui). Perfecţionat începând cu sec. 4 a.Chr. ] [23.1.1.1]
Cadran solar cilindric [ Cu suprafaţa de recepţie (polos) cilindrică. La Cumpăna a fost descoperit un cadran solar de acest tip, cu baza în formă de cap de taur (sec.2 p.Chr.). ] [23.1.1.1.1]
Cadran solar conic [ ] [23.1.1.1.2]
Cadran solar declinant [ ] [23.1.1.1.3]
Cadran solar plan [ Cu suprafaţa de recepţie (polos) în plan orizontal sau vertical. ] [23.1.1.1.4]
Cadran solar sferic [ Avea suprafaţa de recepţie sferică. De exemplu, cadranul solar descoperit la Histria (sec.3 a.Chr.). ] [23.1.1.1.5]
Gnomen [ Parte a unui cadran solar, de forma unui stil, a cărui umbră se mişcă pe suprafaţa de recepţie (polos). ] [23.1.1.1.6]
Polos [ Suprafaţa de recepţie a umbrei gnomenului, parte a unui cadran solar, de obicei din marmură sau piatră. După forma polosului, cadranele solare se împart în mai multe tipuri: sferic, cilindric, în plan orizontal etc. ] [23.1.1.1.7]
Collapse <b>Cântar</b> [ De obicei din bronz (balanţă). La Dinogetia, Sacidava s.a. ] [23.1.1.2]Cântar [ De obicei din bronz (balanţă). La Dinogetia, Sacidava s.a. ] [23.1.1.2]
Limbă de cântar [ ] [23.1.1.2.1]
Clepsidră [ Instrument pentru măsurarea părţilor egale de timp, pe baza scurgerii unui volum determinat de lichid (apă sau ulei), cu debit constant, printr-un orificiu la baza unui vas. ] [23.1.1.3]
Collapse <b>Măsură de capacitate</b> [ ] [23.1.1.4]Măsură de capacitate [ ] [23.1.1.4]
Bol cu toartă mobilă [ ] [23.1.1.4.1]
Collapse <b>Modius</b> [ Unitate de măsură de capacitate, din piatră, lemn, metal. Avea forma unui con convex sau a unui cilindru. Un modius din ceramică s-a descoperit la Ulpia Traiana. ] [23.1.1.5]Modius [ Unitate de măsură de capacitate, din piatră, lemn, metal. Avea forma unui con convex sau a unui cilindru. Un modius din ceramică s-a descoperit la Ulpia Traiana. ] [23.1.1.5]
Dimodius [ Un dublu modius. De ex. la Tomis, din piatră. ] [23.1.1.5.1]
Modul [ ] [23.1.1.6]
Collapse <b>Instrument medical</b> [ ] [23.1.2]Instrument medical [ ] [23.1.2]
Collapse <b>Instrument chirurgical</b> [ ] [23.1.2.1]Instrument chirurgical [ ] [23.1.2.1]
Bisturiu [ ] [23.1.2.1.1]
Pensă chirurgicală [ ] [23.1.2.1.2]
Ştampilă de oculist [ ] [23.1.2.2]
Collapse <b>Instrument muzical</b> [ ] [23.1.3]Instrument muzical [ ] [23.1.3]
Collapse <b>Clopot</b> [ ] [23.1.3.1]Clopot [ ] [23.1.3.1]
Clopoţel [ ] [23.1.3.1.1]
Limbă de clopot [ ] [23.1.3.1.2]
Fluier [ ] [23.1.3.2]
Nai [ ] [23.1.3.3]
Collapse <b>Instrument optic</b> [ ] [23.1.4]Instrument optic [ ] [23.1.4]
Ochelari [ ] [23.1.4.1]
Collapse <b>Instrument pentru decorat ceramica</b> [ ] [23.1.5]Instrument pentru decorat ceramica [ ] [23.1.5]
Matriţă pentru impresiuni [ Matriţă sau ştanţă foarte fina pentru realizarea impresiunilor pe suprafaţa vaselor. ] [23.1.5.1]
Collapse <b>Instrument pentru fumat</b> [ ] [23.1.6]Instrument pentru fumat [ ] [23.1.6]
Collapse <b>Pipă</b> [ ] [23.1.6.1]Pipă [ ] [23.1.6.1]
Pipă cu ştampilă [ ] [23.1.6.1.1]
Collapse <b>Instrument pentru iluminat</b> [ ] [23.1.7]Instrument pentru iluminat [ ] [23.1.7]
Afumătoare [ ] [23.1.7.1]
Collapse <b>Amnar</b> [ ] [23.1.7.2]Amnar [ ] [23.1.7.2]
Amnar cu acoladă [ Din sec.10 până astăzi. ] [23.1.7.2.1]
Amnar cu cârlig [ Din fier, sec.9-10 p.Chr. Are cârlig la capăt. ] [23.1.7.2.2]
Amnar cu o buclă [ ] [23.1.7.2.3]
Amnar cu vârfurile îndoite [ Din fier, având vârfurile muchiei de lovit îndoite în semicercuri. Sec.5-8 p.Chr. ] [23.1.7.2.4]
Amnar în formă de b [ Sec.12-13 p.Chr. Peceneg (?) ] [23.1.7.2.5]
Amnar în formă de d [ ] [23.1.7.2.6]
Amnar oval-elipsoidal [ Peceneg (?), sec.11-12 p.Chr. ] [23.1.7.2.7]
Amnar rectangular [ ] [23.1.7.2.8]
Amnar tip Przeworsk [ Din fier. De fapt, influenţe Przeworsk; amnar de fier dreptunghiular, cu o urechiuşă-agăţătoare. Sec.4 p.Chr. ] [23.1.7.2.9]
Candelabru [ ] [23.1.7.3]
Collapse <b>Lampă</b> [ ] [23.1.7.4]Lampă [ ] [23.1.7.4]
Lampă cu simboluri creştine [ ] [23.1.7.4.1]
Collapse <b>Opaiţ</b> [ Corp de iluminat. Compus dintr-un rezervor în care se turna uleiul, cu unul sau mai multe "ciocuri" (prin care trecea feştila) şi dintr-o toartă. ] [23.1.7.5]Opaiţ [ Corp de iluminat. Compus dintr-un rezervor în care se turna uleiul, cu unul sau mai multe "ciocuri" (prin care trecea feştila) şi dintr-o toartă. ] [23.1.7.5]
Opaiţ cu canal deschis [ ] [23.1.7.5.1]
Opaiţ cu canal inchis [ ] [23.1.7.5.2]
Opaiţ cu două ciocuri [ ] [23.1.7.5.3]
Opaiţ cu inscripţie [ ] [23.1.7.5.4]
Opaiţ cu multe ciocuri [ ] [23.1.7.5.5]
Opaiţ cu simboluri creştine [ ] [23.1.7.5.6]
Opaiţ cu un cioc [ ] [23.1.7.5.7]
Opaiţ in formă de delfin [ ] [23.1.7.5.8]
Collapse <b>Opaiţ lucrat cu mâna</b> [ Unele sunt imitaţii după opaiţe greco-romane (vezi opaiţ- imitaţie geto-dacică). Dar şi opaiţe lucrate cu mâna în cultura Ipoteşti-Cândeşti. ] [23.1.7.5.9]Opaiţ lucrat cu mâna [ Unele sunt imitaţii după opaiţe greco-romane (vezi opaiţ- imitaţie geto-dacică). Dar şi opaiţe lucrate cu mâna în cultura Ipoteşti-Cândeşti. ] [23.1.7.5.9]
Opaiţ-imitaţie geto-dacică [ ] [23.1.7.5.9.1]
Collapse <b>Sfeşnic</b> [ Instrument de iluminat constând dintr-o tijă suspendată sau sprijinită pe un suport şi purtând în vârf fie o lumânare, fie un opaiţ. Confecţionat din ceramică, din bronz sau din fier. ] [23.1.7.6]Sfeşnic [ Instrument de iluminat constând dintr-o tijă suspendată sau sprijinită pe un suport şi purtând în vârf fie o lumânare, fie un opaiţ. Confecţionat din ceramică, din bronz sau din fier. ] [23.1.7.6]
Sfeşnic cu braţe [ ] [23.1.7.6.1]
Sfeşnic de perete [ ] [23.1.7.6.2]
Collapse <b>Instrument pentru ştampilat</b> [ ] [23.1.8]Instrument pentru ştampilat [ ] [23.1.8]
Pintaderă [ Instrument (lut ars, piatră) de forma unei ştampile cu o placă (sigilară) rotundă sau dreptunghiulară pe care sunt gravate în adâncime motive (geometrice). Cunoscută încă din neolitic. ] [23.1.8.1]
Collapse <b>Ştampilă</b> [ ] [23.1.8.2]Ştampilă [ ] [23.1.8.2]
Ştampilă pentru marcat amfore [ De ex. la Păcuiul lui Soare, sec.11, cu trei litere greceşti, pentru imprimarea unei ştampile englifice pe amfore. ] [23.1.8.2.1]
Collapse <b>Instrument pentru toaletă</b> [ ] [23.1.9]Instrument pentru toaletă [ ] [23.1.9]
Auriscalpium [ Instrument de curăţat urechea. ] [23.1.9.1]
Baghetă [ ] [23.1.9.2]
Brici [ Descoperiri în mormintele celtice din Transilvania, împreună şi cu pietre de ascuţit. ] [23.1.9.3]
Linguriţă de fard [ ] [23.1.9.4]
Collapse <b>Oglindă</b> [ Multe tipuri şi variante. Oglinda de tip grecesc are disc de bronz lustruit, mâner ca o bară, uneori ornamentat. în epoca romană, apare oglinda de sticlă cu rama de plumb. ] [23.1.9.5]Oglindă [ Multe tipuri şi variante. Oglinda de tip grecesc are disc de bronz lustruit, mâner ca o bară, uneori ornamentat. în epoca romană, apare oglinda de sticlă cu rama de plumb. ] [23.1.9.5]
Capac de oglindă [ ] [23.1.9.5.1]
Oglindă discoidală [ ] [23.1.9.5.2]
Oglindă grecească [ Discul de bronz lustruit, cu mâner în formă de bară, uneori decorat cu motive florale (Histria). ] [23.1.9.5.3]
Collapse <b>Oglindă romană</b> [ Oglindă de sticlă, cu ramă de plumb, realizată din două plăci presate şi sudate. Plăcile sunt decorate cu motive geometrice sau florale. Cele mai cunoscute sunt cele de la Sucidava (unde a funcţionat un atelier). ] [23.1.9.5.4]Oglindă romană [ Oglindă de sticlă, cu ramă de plumb, realizată din două plăci presate şi sudate. Plăcile sunt decorate cu motive geometrice sau florale. Cele mai cunoscute sunt cele de la Sucidava (unde a funcţionat un atelier). ] [23.1.9.5.4]
Oglindă tip sucidava [ Sec.2-3 p.Chr. Oglindă de sticlă cu ramă şi mâner dublat cu plumb. Cadrul este circular. Mâner cilindric, în formă de ramură simplă sau cu ramificaţie dublă sau triplă. Ornamente pe faţa cadrului şi mânerului: motive vegetale, geometrice, antropomorfe (într-un caz - Graţiile). Pe spate au fost decorate numai capacele mobile. S-au stabilit 22 de tipuri şi variante. ] [23.1.9.5.4.1]
Oglindă rotundă [ ] [23.1.9.5.5]
Oglindă sarmatică [ Preluată de sarmaţi după tipul roman, la care au adăugat un mâner scurt, lat, plat, cu un decor prin presare - o "tamga" ( semn geometric) : la Truşeşti, şimand. La Pădureni, in mediu carpic, sec.2-3 p.Chr. ] [23.1.9.5.6]
Oglindă scitică [ Oglindă derivată din cea grecească, din bronz, cu disc şi mâner din bară plată, terminat cu o figură zoomorfă (la Feiurdeni, Păuca). ] [23.1.9.5.7]
Oglindă tip cmi-brigetio [ Descoperită în necropola din sec.5 p.Chr. de la Botoşani. ] [23.1.9.5.8]
Ramă de oglindă [ ] [23.1.9.5.9]
Paletă [ ] [23.1.9.6]
Pensetă [ ] [23.1.9.7]
Collapse <b>Pieptene</b> [ ] [23.1.9.8]Pieptene [ ] [23.1.9.8]
Collapse <b>Pieptene de os</b> [ ] [23.1.9.8.1]Pieptene de os [ ] [23.1.9.8.1]
Pieptene bilateral [ ] [23.1.9.8.1.1]
Pieptene cu două plăci la mâner [ Valea Seaca, Bârlad. ] [23.1.9.8.1.2]
Pieptene cu mâner scund [ Foarte scund. La Sf.Gheorghe, la Bezid. ] [23.1.9.8.1.3]
Pieptene cu mâner trapezoidal [ ] [23.1.9.8.1.4]
Pieptene cu mâner triunghiular [ ] [23.1.9.8.1.5]
Collapse <b>Pieptene tip a</b> [ Cu placuţele laterale ale mânerului, întregi. ] [23.1.9.8.1.6]Pieptene tip a [ Cu placuţele laterale ale mânerului, întregi. ] [23.1.9.8.1.6]
Pieptene tip a i [ Pieptene cu mâner semicircular, simplu, înalt. Mai multe variante (de ex. pieptenele cu mâner semicircular aplatizat). ] [23.1.9.8.1.6.1]
Pieptene tip a ii [ Cu mâner semicircular şi aripi laterale ridicate albiat. ] [23.1.9.8.1.6.2]
Pieptene tip a iii [ Cu mâner semicircular, cu alveole laterale şi aripi drepte. ] [23.1.9.8.1.6.3]
Pieptene tip clopot [ ] [23.1.9.8.1.6.4]
Pieptene tip b [ Cu placuţele laterale ale mânerului alcătuite din două bucăţi, una semicirculară sprijinită pe alta rectangularpă. ] [23.1.9.8.1.7]
Spatulă [ ] [23.1.9.9]
Strigil [ Instrument de bronz, ca un mic jgheab curbat, cu ajutorul caruia se ştergea murdăria de pe piele, după întrecerile sportive sau în timpul băii. ] [23.1.9.10]
Tăbliţă de fard [ ] [23.1.9.11]
Tub de fard [ ] [23.1.9.12]
Stil [ ] [23.1.10]
Ramă de hârleţ în formă de u [ Sec.10-11 p.Chr. Capidava; Garvan; Suceava (se.17); Vaslui ( sec.15). ] [23.2]
Ramă de hârleţ în formă de v [ Suceava, sec.14-15. ] [23.3]
Ramă pentru vârf şi laterale [ ] [23.4]
Ramă pentru vârful hârleţului [ ] [23.5]
Collapse <b>Unealtă agricolă</b> [ ] [23.6]Unealtă agricolă [ ] [23.6]
Collapse <b>Aratru</b> [ ] [23.6.1]Aratru [ ] [23.6.1]
Aratru cu plaz [ ] [23.6.1.1]
Aratru fără plaz [ ] [23.6.1.2]
Chitonag [ Unealtă cu vârf ascuţit, cu care se fac găuri în pământ pentru a planta sau a sădi. ] [23.6.2]
Collapse <b>Coasă</b> [ ] [23.6.3]Coasă [ ] [23.6.3]
Inel de coasă [ ] [23.6.3.1]
Cute [ Piatră de gresie folosită la ascuţit unelte tăioase. ] [23.6.4]
Foarfece de tuns oile [ ] [23.6.5]
Frecător [ ] [23.6.6]
Furcă [ ] [23.6.7]
Grapă [ ] [23.6.8]
Greblă [ ] [23.6.9]
Collapse <b>Plug</b> [ ] [23.6.10]Plug [ ] [23.6.10]
Collapse <b>Brăzdar de plug</b> [ ] [23.6.10.1]Brăzdar de plug [ ] [23.6.10.1]
Brăzdar de plug celtic [ ] [23.6.10.1.1]
Brăzdar de plug roman [ ] [23.6.10.1.2]
Collapse <b>Brăzdar romanic cu manşon</b> [ în sec.6-10 p.Chr. (de ex., la Gropşani, Bârlogu, Capidava, Dinogetia). ] [23.6.10.1.3]Brăzdar romanic cu manşon [ în sec.6-10 p.Chr. (de ex., la Gropşani, Bârlogu, Capidava, Dinogetia). ] [23.6.10.1.3]
Brăzdar de plug asimetric [ Prefeudal sau feudal (din sec.10 p.Chr. de ex. la Dragosloveni; din sec.15 la Suceava, la Hangu, Piatra Neamţ). ] [23.6.10.1.3.1]
Brăzdar de plug simetric [ De ex., în cultura Sântana de Mureş, dar şi în sec.13 p.Chr. la Bâtca Doamnei. ] [23.6.10.1.3.2]
Brăzdar tip geto-dacic [ în formă oarecum de lingură, din fier. De ex., la Bâtca Doamnei, Lechinţa de Mureş. ] [23.6.10.1.4]
Verigă de plug [ ] [23.6.10.1.5]
Cuţit de plug [ ] [23.6.10.2]
Otic [ Piesă auxiliară a plugului (din fier), pentru curăţatul pământului de pe brăzdar şi cormană. Are un tub de înmănuşare vertical şi o lamă lăţită la capăt. De ex. oticul de la Zahareşti, Suceava, sec.16 p.Chr. ] [23.6.10.3]
Collapse <b>Râşniţă</b> [ Obiect casnic inventat în neolitic. Râşniţa primitivă era din piatră, ovală-prelungă. Pe suprafaţa ei se măcinau boabele de cereale cu ajutorul unui frecator (o piatră cilindrică sau ovală). ] [23.6.11]Râşniţă [ Obiect casnic inventat în neolitic. Râşniţa primitivă era din piatră, ovală-prelungă. Pe suprafaţa ei se măcinau boabele de cereale cu ajutorul unui frecator (o piatră cilindrică sau ovală). ] [23.6.11]
Râşniţă plată [ ] [23.6.11.1]
Collapse <b>Râşniţă tip roman</b> [ ] [23.6.11.2]Râşniţă tip roman [ ] [23.6.11.2]
Catillus [ Partea superioară a unei râşnite de piatră, scobită ca o pâlnie (pe unde se turnau graunţele). Făcută în aa fel încât să se învârtă în jurul unei pietre conice (meta). ] [23.6.11.2.1]
Meta [ Partea inferioara a unei râşniţe de piatră, de formă conică, fixată pe un postament. Pe meta era aşezată şi învârtită partea mobilă (catillus). ] [23.6.11.2.2]
Sapă [ ] [23.6.12]
Săpăligă [ ] [23.6.13]
Collapse <b>Seceră</b> [ Unealta de muncă cunoscută încă din neolitic, când secera dreaptă sau uşor curbată era făcută dintr-o ramă de os sau corn în care se montau lamele de silex tăioase. în ceea ce priveşte secera din bronz, cel mai vechi tip a fost cel "cu buton". ] [23.6.14]Seceră [ Unealta de muncă cunoscută încă din neolitic, când secera dreaptă sau uşor curbată era făcută dintr-o ramă de os sau corn în care se montau lamele de silex tăioase. în ceea ce priveşte secera din bronz, cel mai vechi tip a fost cel "cu buton". ] [23.6.14]
Seceră cu buton [ ] [23.6.14.1]
Collapse <b>Seceră cu cârlig</b> [ Numeroase exemplare, mai ales în depozitele de bronzuri. ] [23.6.14.2]Seceră cu cârlig [ Numeroase exemplare, mai ales în depozitele de bronzuri. ] [23.6.14.2]
Seceră tip podari [ O formă cu totul deosebită, lama foarte lată rotunjită elegant la capăt, subţiindu-se într-un mic cârlig. La Odăile- Podari. ] [23.6.14.2.1]
Seceră cu ciot [ Seceră cu ciotul de la turnare neîndepartat. Tip frecvent în depozitele de bronzuri. Probabil de origine sud-dunăreană. ] [23.6.14.3]
Collapse <b>Seceră cu limbă la mâner</b> [ în depozitele de bronzuri. O formă exagerat curbată, ca o potcoavă, în depozitul de la Sâmbăta Nouă. ] [23.6.14.4]Seceră cu limbă la mâner [ în depozitele de bronzuri. O formă exagerat curbată, ca o potcoavă, în depozitul de la Sâmbăta Nouă. ] [23.6.14.4]
Seceră arcuită rotund [ în depozitul de la Sălard şi de la Josani. Sunt cu buton, cu lama arcuită foarte puternic; unele exemplare aduc curbura până la închidere în cerc (chiar cu capetele suprapuse). ] [23.6.14.4.1]
Seceră tip visuia [ în depozitul de la Visuia, jud.Bistriţa-Năsăud, s-au descoperit 12 seceri cu limbă la mâner de un tip special, având lama în unghi aproape drept (Hallstatt B1). ] [23.6.14.4.2]
Seceră de fier cu tijă la mâner [ Acest tip va înlocui secera de fier cu spin la mâner. Sec.4- 5 p.Chr., la Brateiu şi sec.8-9 p. Chr. la Dodeşti-Vaslui. ] [23.6.14.5]
Seceră tip arhaic [ Un fel de lamă lată, fără mâner sau buton, ca o lamă de cuţit uşor curbată. Depozitul de la Deva, Bronz mijlociu. ] [23.6.14.6]
Seceră tip caucazian [ ] [23.6.14.7]
Târpan [ Unealtă asemănătoare cu coasa, utilizată la tăiatul stufului şi al cânepii. ] [23.6.15]
Collapse <b>Unealtă de piatră cioplită</b> [ ] [23.7]Unealtă de piatră cioplită [ ] [23.7]
Collapse <b>Aşchie</b> [ ] [23.7.1]Aşchie [ ] [23.7.1]
Aşchie cu "encoche" [ ] [23.7.1.1]
Aşchie denticulată [ ] [23.7.1.2]
Aşchie groasă tip diedru [ ] [23.7.1.3]
Collapse <b>Aşchie lamelară</b> [ ] [23.7.1.4]Aşchie lamelară [ ] [23.7.1.4]
Aşchie lamelară cu retuşe "solzoase" [ ] [23.7.1.4.1]
Aşchie neretuşată [ ] [23.7.1.5]
Aşchie nucleiformă [ ] [23.7.1.6]
Aşchie retuşată [ ] [23.7.1.7]
Aşchie tip levallois [ ] [23.7.1.8]
Aşchie trunchiată retuşată [ ] [23.7.1.9]
Collapse <b>Burin</b> [ Unealtă din silex, de dimensiuni relativ reduse, lucrată pe aşchie sau lamă, având un unghi diedru obţinut prin lovituri speciale (procedeul numit "coup de burin"). Diverse tipuri: diedre, de unghi pe spărtură, pe trunchiere retuşată, mixte etc. Burinul a apărut în acheulean, devenind frecvent în paleoliticul superior. ] [23.7.2]Burin [ Unealtă din silex, de dimensiuni relativ reduse, lucrată pe aşchie sau lamă, având un unghi diedru obţinut prin lovituri speciale (procedeul numit "coup de burin"). Diverse tipuri: diedre, de unghi pe spărtură, pe trunchiere retuşată, mixte etc. Burinul a apărut în acheulean, devenind frecvent în paleoliticul superior. ] [23.7.2]
Burin "cioc de papagal" [ ] [23.7.2.1]
Burin atipic [ ] [23.7.2.2]
Collapse <b>Burin de unghi</b> [ ] [23.7.2.3]Burin de unghi [ ] [23.7.2.3]
Burin de unghi pe trunchiere [ ] [23.7.2.3.1]
Collapse <b>Burin diedru</b> [ ] [23.7.2.4]Burin diedru [ ] [23.7.2.4]
Burin diedru multiplu [ ] [23.7.2.4.1]
Collapse <b>Burin diedru şi "dejete"</b> [ ] [23.7.2.4.2]Burin diedru şi "dejete" [ ] [23.7.2.4.2]
Burin tip "busque" [ ] [23.7.2.4.2.1]
Burin dublu [ ] [23.7.2.5]
Burin lateral [ ] [23.7.2.6]
Burin multiplu [ ] [23.7.2.7]
Burin nucleiform [ ] [23.7.2.8]
Collapse <b>Burin pe aşchie</b> [ ] [23.7.2.9]Burin pe aşchie [ ] [23.7.2.9]
Burin median pe aşchie [ ] [23.7.2.9.1]
Collapse <b>Burin pe lamă</b> [ ] [23.7.2.10]Burin pe lamă [ ] [23.7.2.10]
Burin dublu median pe lamă macrolitică [ ] [23.7.2.10.1]
Burin median [ ] [23.7.2.10.2]
Burin pe lamă cu creastă [ ] [23.7.2.11]
Collapse <b>Burin pe trunchiere</b> [ ] [23.7.2.12]Burin pe trunchiere [ ] [23.7.2.12]
Burin pe trunchiere concavă retuşată [ ] [23.7.2.12.1]
Burin pe trunchiere convexă retuşată [ ] [23.7.2.12.2]
Burin pe trunchiere oblică retuşată [ ] [23.7.2.12.3]
Burin tip "noailles" [ ] [23.7.2.13]
Burin transversal [ ] [23.7.2.14]
Burin-gratoar [ ] [23.7.2.15]
Microburin [ Mic burin de unghi, foarte plan, având în vârf o scobitură retuşată. ] [23.7.2.16]
Collapse <b>Cioplitor</b> [ Unealtă de piatră lucrată pe una sau ambele feţe ale unui galet (galet amenajat, unifacial sau bifacial). ] [23.7.3]Cioplitor [ Unealtă de piatră lucrată pe una sau ambele feţe ale unui galet (galet amenajat, unifacial sau bifacial). ] [23.7.3]
Cioplitor bifacial [ ] [23.7.3.1]
Cioplitor pe bulgare [ ] [23.7.3.2]
Cioplitor pe nucleu [ ] [23.7.3.3]
Cioplitor unifacial [ ] [23.7.3.4]
Cioplitor-topor [ Folosit la cioplit şi despicat. ] [23.7.3.5]
Galet [ Denumire dată bolovănaşilor de prund, rulaţi foarte mult. Caracteristic paleoliticului inferior (cultura de prund). Din galet se putea lucra o unealtă, prin desprinderea aşchiilor pe o faţă sau pe ambele (galet amenajat=cioplitor). ] [23.7.4]
Collapse <b>Gratoar</b> [ Din franceză: grattoir. (Un tip de răzuitor - cu toate că în literatura de specialitate apar ambii termeni, "gratoar" şi " răzuitor" în aceleaşi tabele, ceea ce ar indica două tipuri). Unealtă pe vârf de aşchie sau pe lamă, cu un capăt mai mult sau mai puţin convex, confecţionată prin retuşe oblice. Retuşele afectează de obicei numai una dintre feţele piesei. Partea activă, adică tăişul, poate fi pe una sau pe ambele laturi lungi ale răzuitorului. După formă şi dimensiuni, după tehnica de retuşare, există mai multe tipuri de gratoare : scurte, lungi, simple, duble, drepte, laterale, transversale, circulare, carenate, cu bot etc. Gratoarele au apărut în acheulean, înmulţindu-se în paleoliticul mijlociu şi superior. Unele forme sunt tipice pentru cultura musteriana. ] [23.7.5]Gratoar [ Din franceză: grattoir. (Un tip de răzuitor - cu toate că în literatura de specialitate apar ambii termeni, "gratoar" şi " răzuitor" în aceleaşi tabele, ceea ce ar indica două tipuri). Unealtă pe vârf de aşchie sau pe lamă, cu un capăt mai mult sau mai puţin convex, confecţionată prin retuşe oblice. Retuşele afectează de obicei numai una dintre feţele piesei. Partea activă, adică tăişul, poate fi pe una sau pe ambele laturi lungi ale răzuitorului. După formă şi dimensiuni, după tehnica de retuşare, există mai multe tipuri de gratoare : scurte, lungi, simple, duble, drepte, laterale, transversale, circulare, carenate, cu bot etc. Gratoarele au apărut în acheulean, înmulţindu-se în paleoliticul mijlociu şi superior. Unele forme sunt tipice pentru cultura musteriana. ] [23.7.5]
Gratoar convex [ ] [23.7.5.1]
Gratoar nucleiform [ ] [23.7.5.2]
Collapse <b>Gratoar pe aşchie</b> [ ] [23.7.5.3]Gratoar pe aşchie [ ] [23.7.5.3]
Gratoar pe aşchie atipic [ ] [23.7.5.3.1]
Gratoar pe aşchie tipic [ ] [23.7.5.3.2]
Collapse <b>Gratoar pe lamă</b> [ ] [23.7.5.4]Gratoar pe lamă [ ] [23.7.5.4]
Gratoar "appointee" [ ] [23.7.5.4.1]
Gratoar "racourci" [ ] [23.7.5.4.2]
Collapse <b>Gratoar carenat</b> [ în aurignacian. ] [23.7.5.4.3]Gratoar carenat [ în aurignacian. ] [23.7.5.4.3]
Gratoar evantai carenat [ ] [23.7.5.4.3.1]
Collapse <b>Gratoar circular</b> [ ] [23.7.5.4.4]Gratoar circular [ ] [23.7.5.4.4]
Gratoar subcircular [ ] [23.7.5.4.4.1]
Gratoar cu "umăr" [ ] [23.7.5.4.5]
Gratoar cu bot [ în aurignacian. ] [23.7.5.4.6]
Gratoar cu cioc [ ] [23.7.5.4.7]
Gratoar denticulat [ ] [23.7.5.4.8]
Gratoar discoidal pe lamă [ ] [23.7.5.4.9]
Gratoar drept [ ] [23.7.5.4.10]
Collapse <b>Gratoar dublu</b> [ ] [23.7.5.4.11]Gratoar dublu [ ] [23.7.5.4.11]
Gratoar dublu convex [ ] [23.7.5.4.11.1]
Gratoar dublu pe lamă [ ] [23.7.5.4.12]
Collapse <b>Gratoar înalt pe lamă</b> [ ] [23.7.5.4.13]Gratoar înalt pe lamă [ ] [23.7.5.4.13]
Gratoar înalt-carenat [ ] [23.7.5.4.13.1]
Gratoar înalt-semirotund [ ] [23.7.5.4.13.2]
Gratoar oblic [ ] [23.7.5.4.14]
Gratoar ogival [ ] [23.7.5.4.15]
Gratoar oval [ ] [23.7.5.4.16]
Gratoar pe vârf de lamă [ ] [23.7.5.4.17]
Gratoar pentagonal pe lamă [ ] [23.7.5.4.18]
Gratoar rectangular pe lamă [ ] [23.7.5.4.19]
Gratoar rotund pe lamă [ ] [23.7.5.4.20]
Gratoar simplu [ ] [23.7.5.4.21]
Collapse <b>Gratoar unguiform</b> [ ] [23.7.5.4.22]Gratoar unguiform [ ] [23.7.5.4.22]
Gratoar unguiform evantai [ ] [23.7.5.4.22.1]
Collapse <b>Gratoar-burin</b> [ Unealtă paleolitică lucrată din silex, care combină cele două funcţii: de daltă şi de răzuitor (gratoar şi burin). ] [23.7.5.4.23]Gratoar-burin [ Unealtă paleolitică lucrată din silex, care combină cele două funcţii: de daltă şi de răzuitor (gratoar şi burin). ] [23.7.5.4.23]
Gratoar-burin de unghi pe trunchiere [ ] [23.7.5.4.23.1]
Gratoar-burin diedru [ ] [23.7.5.4.23.2]
Gratoar-burin nucleiform [ ] [23.7.5.4.23.3]
Gratoar-străpungător [ ] [23.7.5.5]
Collapse <b>Lamă</b> [ în paleolitic, aşchie obţinută prin cioplire, a cărei lungime depăşeşte cel puţin de două ori lăţimea piesei. Tehnica de cioplire lamelară a devenit tipică paleoliticului superior. ] [23.7.6]Lamă [ în paleolitic, aşchie obţinută prin cioplire, a cărei lungime depăşeşte cel puţin de două ori lăţimea piesei. Tehnica de cioplire lamelară a devenit tipică paleoliticului superior. ] [23.7.6]
Lamă "a bord abattu" [ ] [23.7.6.1]
Lamă "a dos" [ ] [23.7.6.2]
Lamă "a tete arquee" [ ] [23.7.6.3]
Collapse <b>Lamă aurignaciană</b> [ ] [23.7.6.4]Lamă aurignaciană [ ] [23.7.6.4]
Lamă cu retuşe "solzoase" [ ] [23.7.6.4.1]
Collapse <b>Lamă cu "encoche"</b> [ ] [23.7.6.5]Lamă cu "encoche" [ ] [23.7.6.5]
Lamă cu scobitură largă [ ] [23.7.6.5.1]
Lamă cu creastă [ ] [23.7.6.6]
Lamă cu dublă "encoche" [ ] [23.7.6.7]
Collapse <b>Lamă cu trunchiere</b> [ ] [23.7.6.8]Lamă cu trunchiere [ ] [23.7.6.8]
Lamă cu trunchiere concavă retuşată [ ] [23.7.6.8.1]
Lamă cu trunchiere convexă retuşată [ ] [23.7.6.8.2]
Lamă cu trunchiere dreaptă retuşată [ ] [23.7.6.8.3]
Lamă cu trunchiere oblică retuşată [ ] [23.7.6.8.4]
Collapse <b>Lamă denticulată</b> [ în magdalenian. ] [23.7.6.9]Lamă denticulată [ în magdalenian. ] [23.7.6.9]
Lamă denticulată tip fierăstrău [ ] [23.7.6.9.1]
Lamă foliacee [ ] [23.7.6.10]
Lamă levallois neretuşată [ ] [23.7.6.11]
Lamă levallois retuşată [ ] [23.7.6.12]
Collapse <b>Lamă macrolitică</b> [ ] [23.7.6.13]Lamă macrolitică [ ] [23.7.6.13]
Lamă macrolitică cu vârf retuşat [ ] [23.7.6.13.1]
Lamă macrolitică denticulată [ Folosită ca secere, sau cuţit. ] [23.7.6.13.2]
Collapse <b>Lamă microlitică</b> [ ] [23.7.6.14]Lamă microlitică [ ] [23.7.6.14]
Lamă microlitică trunchiată [ ] [23.7.6.14.1]
Lamă tip "dufour" [ ] [23.7.6.14.2]
Lamă neretuşată [ ] [23.7.6.15]
Collapse <b>Lamă retuşată</b> [ ] [23.7.6.16]Lamă retuşată [ ] [23.7.6.16]
Lamă cu retuşe abrupte [ ] [23.7.6.16.1]
Lamă cu retuşe oblice [ ] [23.7.6.16.2]
Lamă cu retuşe pe ambele laturi [ ] [23.7.6.16.3]
Lamă cu retuşe pe o latură [ ] [23.7.6.16.4]
Lamă tip "a gibbosite" [ ] [23.7.6.17]
Lamă tip "coup de burin" [ ] [23.7.6.18]
Lamă tip "etranglee" [ ] [23.7.6.19]
Collapse <b>Lamelă</b> [ Lamă microlitică, având o lăţime mai mică de 1-1,2 cm. ] [23.7.6.20]Lamelă [ Lamă microlitică, având o lăţime mai mică de 1-1,2 cm. ] [23.7.6.20]
Lamelă "a bord abattu" [ ] [23.7.6.20.1]
Lamelă "a coche unique" [ ] [23.7.6.20.2]
Lamelă "a tete arquee" [ ] [23.7.6.20.3]
Lamelă cu "encoche" [ ] [23.7.6.20.4]
Lamelă cu trunchiere dreaptă retuşată [ ] [23.7.6.20.5]
Lamelă cu trunchiere oblică retuşată [ ] [23.7.6.20.6]
Lamelă denticulată [ ] [23.7.6.20.7]
Lamelă neretuşată [ ] [23.7.6.20.8]
Lamelă retuşată [ ] [23.7.6.20.9]
Lamelă tip "dufour" [ La Tincova, jud. Caraş-Severin, în strat aurignacian de tip central-european, un numar mare de lamele fine tip Dufour ( analogii în grupa Krems). ] [23.7.6.20.10]
Collapse <b>Microlită</b> [ Termen generic pentru desemnarea pieselor din piatră cioplită, de mici dimensiuni, 1-2 cm. Au aparut în paleoliticul superior, devenind foarte numeroase în epipaleolitic. Au forme geometrice, de unde şi denumirea lor: trapeze, romburi, triunghiuri, segmente de cerc, dreptunghiuri. ] [23.7.7]Microlită [ Termen generic pentru desemnarea pieselor din piatră cioplită, de mici dimensiuni, 1-2 cm. Au aparut în paleoliticul superior, devenind foarte numeroase în epipaleolitic. Au forme geometrice, de unde şi denumirea lor: trapeze, romburi, triunghiuri, segmente de cerc, dreptunghiuri. ] [23.7.7]
Collapse <b>Microlită geometrică</b> [ ] [23.7.7.1]Microlită geometrică [ ] [23.7.7.1]
Disc [ ] [23.7.7.1.1]
Paralelogram [ ] [23.7.7.1.2]
Piesă geometrică segmentiformă [ ] [23.7.7.1.3]
Piesă rectangulară [ ] [23.7.7.1.4]
Piesă trapeziformă [ ] [23.7.7.1.5]
Romb [ Piesă paleolitică. ] [23.7.7.1.6]
Semilună [ Piesă microlită de silex din paleolitic. ] [23.7.7.1.7]
Collapse <b>Trapez</b> [ ] [23.7.7.1.8]Trapez [ ] [23.7.7.1.8]
Trapez asimetric [ ] [23.7.7.1.8.1]
Trapez isoscel [ ] [23.7.7.1.8.2]
Trapez simetric [ ] [23.7.7.1.8.3]
Collapse <b>Triunghi</b> [ Piesă de formă geometrică din paleolitic. ] [23.7.7.1.9]Triunghi [ Piesă de formă geometrică din paleolitic. ] [23.7.7.1.9]
Triunghi scalen [ în magdalenian. ] [23.7.7.1.9.1]
Collapse <b>Nucleu</b> [ Bloc de piatră (silex), din care, prin lovire (cioplire) se obţin, în paleolitic, lame şi aşchii. ] [23.7.8]Nucleu [ Bloc de piatră (silex), din care, prin lovire (cioplire) se obţin, în paleolitic, lame şi aşchii. ] [23.7.8]
Nucleu "cilindric" [ ] [23.7.8.1]
Nucleu atipic [ ] [23.7.8.2]
Nucleu conic-piramidal [ ] [23.7.8.3]
Nucleu discoidal [ ] [23.7.8.4]
Nucleu epuizat [ ] [23.7.8.5]
Nucleu fusiform [ La Ripiceni, la Erbiceni. ] [23.7.8.6]
Nucleu globular [ ] [23.7.8.7]
Nucleu levallois [ ] [23.7.8.8]
Nucleu oval [ ] [23.7.8.9]
Nucleu piramidal [ ] [23.7.8.10]
Collapse <b>Nucleu prismatic</b> [ ] [23.7.8.11]Nucleu prismatic [ ] [23.7.8.11]
Nucleu prismatic cu două planuri de lovire [ ] [23.7.8.11.1]
Nucleu prismatic cu trei planuri de lovire [ ] [23.7.8.11.2]
Collapse <b>Nucleu-percutor</b> [ ] [23.7.8.12]Nucleu-percutor [ ] [23.7.8.12]
Bulb de percuţie cu talon [ ] [23.7.8.12.1]
Piatră-nicovală [ ] [23.7.9]
Collapse <b>Piesă de silex</b> [ ] [23.7.10]Piesă de silex [ ] [23.7.10]
Collapse <b>Piesă bifacială</b> [ ] [23.7.10.1]Piesă bifacială [ ] [23.7.10.1]
Piesă bifacială amigdaloidă [ ] [23.7.10.1.1]
Piesă bifacială cordiformă [ ] [23.7.10.1.2]
Piesă bifacială lanceolată [ în acheulean. ] [23.7.10.1.3]
Piesă bifacială limandă [ ] [23.7.10.1.4]
Piesă foliacee asimetrică [ ] [23.7.10.1.5]
Piesă foliacee oval-prelungă [ ] [23.7.10.1.6]
Piesă bifacială triedrică tip "pic" [ ] [23.7.10.2]
Piesă componentă pentru seceră [ Lamă trunchiată, retuşată, cu porţiune lustruită (de la folosire). ] [23.7.10.3]
Piesă cu "encoche" [ ] [23.7.10.4]
Piesă cu dublă "encoche" [ ] [23.7.10.5]
Piesă cu retuşe de folosire [ ] [23.7.10.6]
Piesă denticulată [ ] [23.7.10.7]
Piesă discoidală [ ] [23.7.10.8]
Piesă tip "a gibbosite" [ ] [23.7.10.9]
Piesă tip "esquillee" [ ] [23.7.10.10]
Piesă tip "tranchet" [ ] [23.7.10.11]
Piesă unifacială [ ] [23.7.10.12]
Sfredel [ ] [23.7.10.13]
Collapse <b>Răzuitor</b> [ ] [23.7.11]Răzuitor [ ] [23.7.11]
Răzuitor concav [ ] [23.7.11.1]
Collapse <b>Răzuitor convergent</b> [ ] [23.7.11.2]Răzuitor convergent [ ] [23.7.11.2]
Răzuitor convergent-convex [ ] [23.7.11.2.1]
Răzuitor convex [ ] [23.7.11.3]
Răzuitor cu retuşe bifaciale [ ] [23.7.11.4]
Răzuitor drept [ ] [23.7.11.5]
Collapse <b>Răzuitor dublu</b> [ ] [23.7.11.6]Răzuitor dublu [ ] [23.7.11.6]
Răzuitor dublu concav [ ] [23.7.11.6.1]
Collapse <b>Răzuitor macrolitic</b> [ ] [23.7.11.7]Răzuitor macrolitic [ ] [23.7.11.7]
Răzuitor cu retuşe în trepte [ ] [23.7.11.7.1]
Răzuitor macrolitic masiv [ Simplu-convex, pe aşchie groasă (de ex. piesa de la Româneşti-Timiş). ] [23.7.11.7.2]
Răzuitor nucleiform [ ] [23.7.11.8]
Răzuitor pe aşchie [ ] [23.7.11.9]
Răzuitor pe faţă plană [ ] [23.7.11.10]
Răzuitor tip "dejete" [ ] [23.7.11.11]
Collapse <b>Răzuitor transversal</b> [ ] [23.7.11.12]Răzuitor transversal [ ] [23.7.11.12]
Răzuitor transversal-convex [ ] [23.7.11.12.1]
Răzuitor-dăltiţă [ ] [23.7.11.13]
Răzuitor-rabot [ ] [23.7.11.14]
Collapse <b>Străpungător</b> [ ] [23.7.12]Străpungător [ ] [23.7.12]
Străpungător multiplu [ ] [23.7.12.1]
Străpungător pe aşchie [ ] [23.7.12.2]
Străpungător pe lamă macrolitică [ ] [23.7.12.3]
Străpungător pe lamă trunchiată [ ] [23.7.12.4]
Străpungător pe lamelă [ ] [23.7.12.5]
Străpungător pe vârf de lamă [ ] [23.7.12.6]
Străpungător-sfredel [ ] [23.7.12.7]
Collapse <b>Talon</b> [ Partea proximală a unei aşchii de silex, care reprezintă planul de lovire detaşat din nucleu în urma unei lovituri. ] [23.7.13]Talon [ Partea proximală a unei aşchii de silex, care reprezintă planul de lovire detaşat din nucleu în urma unei lovituri. ] [23.7.13]
Bulb de percuţie cu talon [ ] [23.7.13.1]
Collapse <b>Topor de piatră cioplită</b> [ ] [23.7.14]Topor de piatră cioplită [ ] [23.7.14]
Collapse <b>Topor de silex cioplit</b> [ Poate avea mari dimensiuni (20 cm). Secţiune rectangulară, trapezoidală, plan-convexă. ] [23.7.14.1]Topor de silex cioplit [ Poate avea mari dimensiuni (20 cm). Secţiune rectangulară, trapezoidală, plan-convexă. ] [23.7.14.1]
Topor de silex cu ceafă ascuţită [ ] [23.7.14.1.1]
Topor de silex cu ceafă îngroşată [ ] [23.7.14.1.2]
Topor de silex cu lama subţire [ ] [23.7.14.1.3]
Topor de silex în formă de pană [ ] [23.7.14.1.4]
Topor de silex tip vârvinţ [ ] [23.7.14.1.5]
Collapse <b>Vârf</b> [ Unealtă din silex caracteristică paleoliticului. ] [23.7.15]Vârf [ Unealtă din silex caracteristică paleoliticului. ] [23.7.15]
Vârf "la gravette" [ Vârf zvelt de silex, cu marginea retuşată abrupt. ] [23.7.15.1]
Collapse <b>Vârf "levallois"</b> [ ] [23.7.15.2]Vârf "levallois" [ ] [23.7.15.2]
Vârf triunghiular "levallois" [ ] [23.7.15.2.1]
Vârf cu baza neretuşată [ ] [23.7.15.3]
Vârf cu baza retuşată [ ] [23.7.15.4]
Vârf de săgeată cu bază dreaptă [ Din silex, în neolitic. ] [23.7.15.5]
Vârf de săgeată cu bază scobită [ De ex. în cultura Costişa şi Noua. ] [23.7.15.6]
Vârf de săgeată swiderian [ Cu peduncul, triunghiular, simetric. ] [23.7.15.7]
Vârf de săgeată triunghiular [ în eneolitic, din silex, de ex. Gumelniţa. Din fier, cu tub de înmănuşare, sec.4 p.Chr. (Leţcani). ] [23.7.15.8]
Vârf de suliţă de os [ De os şlefuit. Schela Cladovei. ] [23.7.15.9]
Collapse <b>Vârf de suliţă de silex</b> [ în eneolitic (la Vidra, cultura Gumelniţa). Lungime = 9,3 cm.; lăţime = 2,3 cm. Retuşe de tip "în pojghiţă" pe ambele laturi. ] [23.7.15.10]Vârf de suliţă de silex [ în eneolitic (la Vidra, cultura Gumelniţa). Lungime = 9,3 cm.; lăţime = 2,3 cm. Retuşe de tip "în pojghiţă" pe ambele laturi. ] [23.7.15.10]
Vârf de suliţă cu bază concavă [ ] [23.7.15.10.1]
Vârf de suliţă cu bază convexă [ ] [23.7.15.10.2]
Vârf de suliţă cu bază dreaptă [ ] [23.7.15.10.3]
Vârf foliaceu bifacial [ ] [23.7.15.11]
Vârf font-yves [ în aurignacianul de tip central-european, de la Tincova, s- au descoperit vârfuri de acest tip. Sunt lucrate pe lamele subţiri, înguste, cu retuşe fine pe ambele feţe. ] [23.7.15.12]
Collapse <b>Vârf microlitic</b> [ ] [23.7.15.13]Vârf microlitic [ ] [23.7.15.13]
Vârf tip "fiera" [ ] [23.7.15.13.1]
Vârf musterian [ ] [23.7.15.14]
Vârf pe aşchie [ ] [23.7.15.15]
Vârf tardenoisian [ ] [23.7.15.16]
Vârf tip "a gibbosite" [ ] [23.7.15.17]
Vârf tip "point a cran atypique" [ ] [23.7.15.18]
Vârf tip "vielle" [ ] [23.7.15.19]
Vârf tip azillian [ Cu o latură arcuită, retuşată abrupt. ] [23.7.15.20]
Collapse <b>Vârf triunghiular</b> [ ] [23.7.15.21]Vârf triunghiular [ ] [23.7.15.21]
Vârf triunghiular lanceolat [ ] [23.7.15.21.1]
Vârf triunghiular microlitic [ Isoscel, pe lamă microlitică. ] [23.7.15.21.2]
Collapse <b>Unealtă geto-dacică</b> [ ] [23.8]Unealtă geto-dacică [ ] [23.8]
Sapă geto-dacică [ Cu trei tipuri şi cu variante. ] [23.8.1]
Collapse <b>Seceră geto-dacică</b> [ ] [23.8.2]Seceră geto-dacică [ ] [23.8.2]
Seceră cu lama îngustă [ La Carpi, la dacii liberi. ] [23.8.2.1]
Seceră cu lama lată [ La geto-daci. ] [23.8.2.2]
Seceră de fier cu spin la mâner [ ] [23.8.2.3]
Collapse <b>Unealtă meşteşugărească</b> [ ] [23.9]Unealtă meşteşugărească [ ] [23.9]
Apărător de flacără [ ] [23.9.1]
Collapse <b>Bardă</b> [ ] [23.9.2]Bardă [ ] [23.9.2]
Topor-bardă [ Caracteristic epocii medievale. Din fier, cu tub lung cilindric de înmănuşare, cu o lamă lată şi muchie asimetrică faţă de tăiş. Folosit în dulgherie, sec.15-17 p.Chr. De ex. toporul tip bardă de dulgher de la Zahareşti, Suceava. ] [23.9.2.1]
Bucşă [ ] [23.9.3]
Burghiu [ ] [23.9.4]
Calapod pentru ceramică [ Unealtă din lut ars, având o formă de ştampilă, cu mâner cilindric sau tronconic, cu o talpă ovoidală sau patrulateră. Nu sunt "lustruitoare" de ceramică. Folosite pentru modelarea ceramicii lucrate cu mâna, prin procedeul numit "paddle-anvil" ( calapodul se ţine în interiorul vasului drept contraforţă). La geto-daci, încă din sec.4-3 a.Chr. ] [23.9.5]
Cârlig [ ] [23.9.6]
Cheie de fierar [ ] [23.9.7]
Collapse <b>Ciocan</b> [ Din piatră, dar şi din bronz, cu gaură transversală (în depozitul de la Săcuieni, Bihor). ] [23.9.8]Ciocan [ Din piatră, dar şi din bronz, cu gaură transversală (în depozitul de la Săcuieni, Bihor). ] [23.9.8]
Collapse <b>Baros</b> [ Ciocan mare şi greu. De ex., barosul din bronz din depozitul de la Uioara de Sus, considerat că a fost folosit pentru sfărâmarea minereului sau a sării. ] [23.9.8.1]Baros [ Ciocan mare şi greu. De ex., barosul din bronz din depozitul de la Uioara de Sus, considerat că a fost folosit pentru sfărâmarea minereului sau a sării. ] [23.9.8.1]
Topor-baros [ ] [23.9.8.1.1]
Baros-topor [ ] [23.9.8.2]
Ciocan cu aripioare [ Depozitul de bronzuri de la Uioara de Sus; probabil utilizat la sfărâmarea drobilor de sare. ] [23.9.8.3]
Ciocan de bijutier [ ] [23.9.8.4]
Ciocan de cizmar [ ] [23.9.8.5]
Ciocan de fierar [ ] [23.9.8.6]
Ciocan de zidar [ ] [23.9.8.7]
Collapse <b>Ciocan-baros</b> [ ] [23.9.8.8]Ciocan-baros [ ] [23.9.8.8]
Ciocan-baros cu şanţ de legare [ ] [23.9.8.8.1]
Ciocan-cleşte [ ] [23.9.8.9]
Collapse <b>Cleşte</b> [ ] [23.9.9]Cleşte [ ] [23.9.9]
Ciocan-cleşte [ ] [23.9.9.1]
Cleşte de armurier [ ] [23.9.9.2]
Cleşte de bijutier [ ] [23.9.9.3]
Cleşte de cizmar [ ] [23.9.9.4]
Cleşte de fierar [ ] [23.9.9.5]
Cleşte de gloanţe [ ] [23.9.9.6]
Coadă de unealtă [ ] [23.9.10]
Coastă crestată [ ] [23.9.11]
Compas [ Instrument de măsurat şi de trasat cercuri sau arce de cerc. ] [23.9.12]
Cosor [ ] [23.9.13]
Collapse <b>Creuzet</b> [ Recipient din material rezistent la caldură (refractar), folosit în procesele metalurgice. ] [23.9.14]Creuzet [ Recipient din material rezistent la caldură (refractar), folosit în procesele metalurgice. ] [23.9.14]
Creuzet cu deversor [ ] [23.9.14.1]
Creuzet pentru metal topit [ ] [23.9.14.2]
Creuzet rotund [ ] [23.9.14.3]
Creuzet tronconic [ ] [23.9.14.4]
Vas de topit minereu [ Pentru topit minereu de fier. La Curteni (Vaslui), sec.6 a. Chr. ] [23.9.14.5]
Cute [ Piatră de gresie folosită la ascuţit unelte tăioase. ] [23.9.15]
Collapse <b>Daltă</b> [ ] [23.9.16]Daltă [ ] [23.9.16]
Daltă cu tub [ Din bronz. Descoperite în depozitele de bronzuri. De ex. la Căuaş. ] [23.9.16.1]
Daltă pe lamă [ ] [23.9.16.2]
Dăltiţă [ ] [23.9.16.3]
Degetar [ ] [23.9.17]
Deşeu [ Deşeuri de la turnare, în depozitul de la Uioara de Sus. ] [23.9.18]
Desfundător de foale [ ] [23.9.19]
Dorn [ Instrument în formă de tijă cilindrică sau conică, având multiple utilizari. ] [23.9.20]
Collapse <b>Fierăstrău</b> [ ] [23.9.21]Fierăstrău [ ] [23.9.21]
Lamă de fierăstrău [ ] [23.9.21.1]
Foale [ Instrument pentru comprimarea şi suflarea aerului (la forjă) cu ajutorul unui burduf de piele. Burduf plisat de piele al unor instrumente muzicale. ] [23.9.22]
Furcă [ ] [23.9.23]
Fus [ Unealtă de forma unui beţisor lung şi subţire, îngrosat la mijloc, pe care se înfăşoară firul. pe masură ce este tors. ] [23.9.24]
Gravor [ ] [23.9.25]
Greutate pentru războiul de ţesut [ ] [23.9.26]
Gripcă [ Cuţit fără plăsele (custură), folosit în dogărie şi rotărie pentru netezirea suprafeţelor de lemn. ] [23.9.27]
Hârleţ [ Cazma. ] [23.9.28]
Împungător [ ] [23.9.29]
Lingou [ Bloc de metal sau de aliaj, obţinut prin turnare într-o lingotieră. ] [23.9.30]
Lingură de fierar [ ] [23.9.31]
Lingură de rotărie [ ] [23.9.32]
Lingură pentru turnat metal [ Lingură de lut cu mâner tubular, folosită în procesul de turnare al fierului (la Cernatu de Sus). ] [23.9.33]
Literă de tiparniţă [ ] [23.9.34]
Collapse <b>Lopată</b> [ ] [23.9.35]Lopată [ ] [23.9.35]
Collapse <b>Lopăţică</b> [ ] [23.9.35.1]Lopăţică [ ] [23.9.35.1]
Lopăţică de bijutier [ ] [23.9.35.1.1]
Lopăţică de fierar [ ] [23.9.35.1.2]
Lopăţică de miner [ ] [23.9.35.1.3]
Mistrie [ ] [23.9.36]
Collapse <b>Nicovală</b> [ ] [23.9.37]Nicovală [ ] [23.9.37]
Nicovală de bijutier [ ] [23.9.37.1]
Omoplat crestat [ Omoplat de vită, crestat pe margini, constituind un tip de obiect arheologic unic. întâlnit în cultura Noua, la sfârşitul epocii bronzului. Se întrebuinţa, poate, la decorarea ceramicii cu împunsături succesive. ] [23.9.38]
Pană [ ] [23.9.39]
Collapse <b>Percutor</b> [ Piesă în formă de cui, dură, folosită pentru a găuri un alt element dur. ] [23.9.40]Percutor [ Piesă în formă de cui, dură, folosită pentru a găuri un alt element dur. ] [23.9.40]
Collapse <b>Nucleu-percutor</b> [ ] [23.9.40.1]Nucleu-percutor [ ] [23.9.40.1]
Bulb de percuţie cu talon [ ] [23.9.40.1.1]
Pieptene pentru ţesut [ ] [23.9.41]
Pilă [ 1) Instrument de meşteşugar. 2) Stâlp masiv de zidarie, care preia presiunile verticale sau laterale ale unor elemente suspendate. ] [23.9.42]
Pintaderă [ Instrument (lut ars, piatră) de forma unei ştampile cu o placă (sigilară) rotundă sau dreptunghiulară pe care sunt gravate în adâncime motive (geometrice). Cunoscută încă din neolitic. ] [23.9.43]
Placă pentru tăiat piepteni [ ] [23.9.44]
Punctator [ ] [23.9.45]
Collapse <b>Rabot</b> [ ] [23.9.46]Rabot [ ] [23.9.46]
Rabot discoid [ ] [23.9.46.1]
Rabot nucleiform [ ] [23.9.46.2]
Rangă [ ] [23.9.47]
Raşchetă [ ] [23.9.48]
Răşchitor [ ] [23.9.49]
Rebut [ Rebuturi, în depozitul de la Uioara de Sus, ş.a. în depozitul de la Corneşti, un tpor nereuşit la turnare. în depozitul de la Moigrad V, mai multe celturi lipite şi suprapuse prin topire. ] [23.9.50]
Reziduu [ ] [23.9.51]
Rindea [ ] [23.9.52]
Sapă de miner [ Sec.16 p.Chr. De ex. la Baia Mare. ] [23.9.53]
Sfredel [ ] [23.9.54]
Collapse <b>Spată de ţesut</b> [ ] [23.9.55]Spată de ţesut [ ] [23.9.55]
Mâner de spată [ ] [23.9.55.1]
Ştanţă [ 1) Unealtă formată dintr-un poanson şi o placă tăietoare, folosită la prelucrarea, prin deformare plastică şi prin tăiere, a pieselor din tablă. 2) Unealtă folosită la gravarea prin presiune a unui model, a unei mărci, a unei cifre pe suprafaţa unei piese. Prin ştanţare s-au decupat, probabil, unele aplice plate. ] [23.9.56]
Străpungător-dăltiţă [ ] [23.9.57]
Străpungător-răzuitor [ ] [23.9.58]
Sulă [ ] [23.9.59]
Tăietor de fier [ ] [23.9.60]
Collapse <b>Târnăcop</b> [ ] [23.9.61]Târnăcop [ ] [23.9.61]
Târnăcop de miner [ ] [23.9.61.1]
Teslă [ Unealtă tăietoare compusă dintr-un corp cu tăiş şi o coadă scurtă de lemn fixată transversal, folosită de dulgheri, dogari, la fasonarea lemnului prin cioplire. ] [23.9.62]
Collapse <b>Tipar</b> [ 1) Formă în care se toarnă diverse materiale. Din ceramică, piatră, metal. 2) şablon, model, după care se execută diferite obiecte. ] [23.9.63]Tipar [ 1) Formă în care se toarnă diverse materiale. Din ceramică, piatră, metal. 2) şablon, model, după care se execută diferite obiecte. ] [23.9.63]
Tipar "a cire perdue" [ ] [23.9.63.1]
Tipar bivalv [ ] [23.9.63.2]
Tipar de lut ars [ ] [23.9.63.3]
Tipar de monede [ La Tilişca, sec.2-1 a.Chr. ] [23.9.63.4]
Tipar monovalv [ ] [23.9.63.5]
Tipar pentru aplici [ în mediu avar, sec.6-7 p.Chr. De ex. la Dumbrăveni, tipar de bronz pentru turnarea aplicelor semicirculare. ] [23.9.63.6]
Collapse <b>Tipar pentru arme</b> [ ] [23.9.63.7]Tipar pentru arme [ ] [23.9.63.7]
Tipar pentru vârfuri de lance [ ] [23.9.63.7.1]
Tipar pentru capete de statuete [ ] [23.9.63.8]
Tipar pentru cruci [ în cultura Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti. ] [23.9.63.9]
Tipar pentru figurine [ ] [23.9.63.10]
Tipar pentru motive ornamentale [ Ca de ex. tiparul pentru reliefurile umane de pe cupele deliene de imitaţie getică de la Popeşti-Argeş. ] [23.9.63.11]
Tipar pentru opaiţe [ ] [23.9.63.12]
Tipar pentru piese de harnaşament [ ] [23.9.63.13]
Collapse <b>Tipar pentru podoabe</b> [ Interesante tiparele din os, pentru podoabe, descoperite la Costeşti (sec.7-8 p.Chr.), în tehnica presării, având incizate pe suprafaţa lor contururi de cercei, aplice, cu figuri antropomorfe, zoomorfe, geometrice, creştine. ] [23.9.63.14]Tipar pentru podoabe [ Interesante tiparele din os, pentru podoabe, descoperite la Costeşti (sec.7-8 p.Chr.), în tehnica presării, având incizate pe suprafaţa lor contururi de cercei, aplice, cu figuri antropomorfe, zoomorfe, geometrice, creştine. ] [23.9.63.14]
Patriţă [ La Pârjoaia, sec.4 a.Chr. Piesă componentă, mobilă, cu care se presează materialul într-o matriţă (al carei relief este negativul obiectului matriţat). Piesa de la Pârjoaia, destinată podoabelor, are un relief zoomorf - un cap de pasăre de pradă ( vultur) cu cioc puternic. ] [23.9.63.14.1]
Tipar pentru medalioane [ ] [23.9.63.14.2]
Tipar pentru reliefuri [ Un exemplu este matriţa de lut ars de la Cetăţuia, jud. Bacău, pentru reliful Cavalerului Trac. ] [23.9.63.15]
Tipar pentru sticlărie [ ] [23.9.63.16]
Collapse <b>Tipar pentru unelte</b> [ ] [23.9.63.17]Tipar pentru unelte [ ] [23.9.63.17]
Tipar pentru dălţi [ ] [23.9.63.17.1]
Tipar pentru seceri [ în depozitul de la Oşorhei-Bihor, valve de tipare pentru seceri cu buton, din gresie. ] [23.9.63.17.2]
Collapse <b>Tipar pentru topoare</b> [ Tipare pentru turnat topoare de bronz cu gaură pentru mâner transversală, s-au descoperit (de ex.) în depozitul de la Cehăluţ (Bronz mijlociu). Sau la Rusu de Jos. ] [23.9.63.17.3]Tipar pentru topoare [ Tipare pentru turnat topoare de bronz cu gaură pentru mâner transversală, s-au descoperit (de ex.) în depozitul de la Cehăluţ (Bronz mijlociu). Sau la Rusu de Jos. ] [23.9.63.17.3]
Tipar pentru celturi [ ] [23.9.63.17.3.1]
Tipar pentru vase [ ] [23.9.63.18]
Tipar pentru verigi [ ] [23.9.63.19]
Valvă de tipar [ ] [23.9.63.20]
Tocilă [ Instrument cu ajutorul căruia se ascut părţile tăioase ale unor obiecte. ] [23.9.64]
Collapse <b>Topor</b> [ Unealtă, şi armă totodată, din piatră, cupru, bronz, fier, având corp paralelipipedic, terminat cu un taiş sau cu două, cu sau fără gaură de înmănuşare. Tipuri foarte numeroase. ] [23.9.65]Topor [ Unealtă, şi armă totodată, din piatră, cupru, bronz, fier, având corp paralelipipedic, terminat cu un taiş sau cu două, cu sau fără gaură de înmănuşare. Tipuri foarte numeroase. ] [23.9.65]
Baros-topor [ ] [23.9.65.1]
Collapse <b>Topor cu gaură longitudinală</b> [ ] [23.9.65.2]Topor cu gaură longitudinală [ ] [23.9.65.2]
Topor tip baniabic [ Tip de topor, de aramă, cu gaură de înmănuşare transversală, caracteristic epocii bronzului timpuriu, culturilor Glina III şi Coţofeni. ] [23.9.65.2.1]
Topor tip boemian [ Topor cu gaură de înmănuşare longitudinală, lungă, cilindrică. Depozitul de bronzuri de la Corneşti (Mureş). ] [23.9.65.2.2]
Topor cu gaură transversală [ Toporul cu gaură de înmănuşare transversală faţă de axul lamei, era confecţionat din piatră, apoi din metal (mai întâi, din bronz), cu un singur tăiş, fără a fi topor-ciocan. în depozite de bronzuri (Pădureni). ] [23.9.65.3]
Topor cu manşon prelung [ ] [23.9.65.4]
Collapse <b>Topor cu prag</b> [ ] [23.9.65.5]Topor cu prag [ ] [23.9.65.5]
Topor cu prag şi aripioare [ Din bronz. Cu aripioare mediane, în depozitul de la Aleşd ( Bronz târziu). ] [23.9.65.5.1]
Topor cu prag tip boemian [ în depozite de bronzuri (Roşiori, şpălnaca II). Tăis mai mult sau mai puţin lăţit, uneori în relativ evantai. ] [23.9.65.5.2]
Collapse <b>Topor cu tăişuri în cruce</b> [ Confecţionat din cupru. Apare încş din eneolitic, în culturile Bodrogkeresztur A-B2 şi Cucuteni B. De asemenea, toporul de cupru de la Uioara. ] [23.9.65.6]Topor cu tăişuri în cruce [ Confecţionat din cupru. Apare încş din eneolitic, în culturile Bodrogkeresztur A-B2 şi Cucuteni B. De asemenea, toporul de cupru de la Uioara. ] [23.9.65.6]
Topor miniatură cu braţe "în cruce" [ ] [23.9.65.6.1]
Collapse <b>Topor de bronz</b> [ ] [23.9.65.7]Topor de bronz [ ] [23.9.65.7]
Collapse <b>Celt</b> [ Topor din bronz, cu gaură de înmănuşare longitudinală şi, uneori, cu una sau două tortiţe. Tipologie bogată. Secţiunea: ovală, rectangulară, hexagonală. Cu gura concavă, dreaptă ş.a. Din Bronz final-Hallstattul timpuriu până la începutul La Tene- ului. Descoperiri numeroase, mai ales în depozitele de bronzuri. ] [23.9.65.7.1]Celt [ Topor din bronz, cu gaură de înmănuşare longitudinală şi, uneori, cu una sau două tortiţe. Tipologie bogată. Secţiunea: ovală, rectangulară, hexagonală. Cu gura concavă, dreaptă ş.a. Din Bronz final-Hallstattul timpuriu până la începutul La Tene- ului. Descoperiri numeroase, mai ales în depozitele de bronzuri. ] [23.9.65.7.1]
Collapse <b>Celt cu gură concavă</b> [ ] [23.9.65.7.1.1]Celt cu gură concavă [ ] [23.9.65.7.1.1]
Celt cu secţiune hexagonală [ ] [23.9.65.7.1.1.1]
Celt cu secţiune ovală [ ] [23.9.65.7.1.1.2]
Celt cu secţiune rectangulară [ ] [23.9.65.7.1.1.3]
Collapse <b>Celt cu gură dreaptă</b> [ Unele au gura îngroşată ca un manşon (varianta cu gură- manşon). ] [23.9.65.7.1.2]Celt cu gură dreaptă [ Unele au gura îngroşată ca un manşon (varianta cu gură- manşon). ] [23.9.65.7.1.2]
Celt cu manşon [ Face parte din tipul general al celtului cu gură dreaptă, dar buza este îngroşată, ca un manşon, de multe ori decorată cu striuri paralele longitudinale. Vezi depozitul de la Sălard, Bihor. ] [23.9.65.7.1.2.1]
Celt cu pseudoaripioare [ De fapt, un tip de celt cu gură dreaptă, cu buză-manşon, care prezintă însă pe corp un decor foarte evident şi sugestiv în formă de aripioare (decor desigur împrumutat de la aripioarele reale ale unor topoare de bronz). Un exemplar tipic în depozitul de la Brad (Hunedoara). şi la Mişca, Oradea. Subliniem însă că în acest tezaur de termeni nu ne-am ocupat de tipurile şi variantele de celturi din punctul de vedere al decorului. ] [23.9.65.7.1.2.2]
Celt cu plisc [ ] [23.9.65.7.1.3]
Celt cu tăiş lăţit [ Din bronz, având partea inferioară a tăişului lăţită, aproape de forma unei securi (dar tăişul este drept). Depozitele de la Cenad, Brăduţ, şpălnaca I, Vard I. ] [23.9.65.7.1.4]
Celt fără tortiţă [ Depozitul de la Cheşereu. ] [23.9.65.7.1.5]
Collapse <b>Celt tip transilvanean</b> [ ] [23.9.65.7.1.6]Celt tip transilvanean [ ] [23.9.65.7.1.6]
Celt transilvănean cu două toarte [ ] [23.9.65.7.1.6.1]
Celt transilvănean cu o toartă [ ] [23.9.65.7.1.6.2]
Celt transilvănean, varianta răsăriteană [ ] [23.9.65.7.1.6.3]
Celt-ciocan [ în depozitul de la Corund, Harghita. ] [23.9.65.7.1.7]
Collapse <b>Topor plat cu aripioare</b> [ Confecţionat din bronz. Variante (cu aripioare mediane, cu aripioare la partea superioară, cu aripioare la partea inferioară, cu pseudoaripioare). ] [23.9.65.7.2]Topor plat cu aripioare [ Confecţionat din bronz. Variante (cu aripioare mediane, cu aripioare la partea superioară, cu aripioare la partea inferioară, cu pseudoaripioare). ] [23.9.65.7.2]
Topor cu aripioare mediane [ Din bronz. Depozitul de la Band, jud. Mureş (Hallstatt A1). De asemenea, în depozitele de la Galoşperetu (Bihor), Gusteriţa II (Sibiu), Martineşti (Hunedoara) ş.a. ] [23.9.65.7.2.1]
Topor cu aripioare superioare [ Din bronz. Depozitul de la Dipşa. ] [23.9.65.7.2.2]
Topor tip begunci [ Topor de bronz cu două tăişuri paralele, cu manşon la gaura de înmănuşare. Originea- în toporul dublu cretano-micenian. Descoperit la Izvoarele (Ilfov), sec.13 a.Chr. ] [23.9.65.7.3]
Topor tip boemian [ Topor cu gaură de înmănuşare longitudinală, lungă, cilindrică. Depozitul de bronzuri de la Corneşti (Mureş). ] [23.9.65.7.4]
Topor tip veselinovo [ Din bronz, în depozitul de la Crivat, sudul Moldovei. Un topor asemanator la Bungetu de Sus. ] [23.9.65.7.5]
Topor-ciocan cu aripioare [ Depozitul de bronzuri de la şpălnaca II. ] [23.9.65.7.6]
Collapse <b>Topor-târnăcop</b> [ De ex., în depozitul de la Guşteriţa II (Sibiu). ] [23.9.65.7.7]Topor-târnăcop [ De ex., în depozitul de la Guşteriţa II (Sibiu). ] [23.9.65.7.7]
Topor-târnăcop cu aripioare [ în depozitul de la Guşteriţa II, pentru minerit. ] [23.9.65.7.7.1]
Collapse <b>Topor de cupru</b> [ ] [23.9.65.8]Topor de cupru [ ] [23.9.65.8]
Collapse <b>Topor de cupru cu braţe în cruce</b> [ ] [23.9.65.8.1]Topor de cupru cu braţe în cruce [ ] [23.9.65.8.1]
Topor tip agnita [ Sau Szekely-Agnita. ] [23.9.65.8.1.1]
Topor tip ariuşd [ La Floreşti, de ex. ] [23.9.65.8.1.2]
Collapse <b>Topor tip jaszladany</b> [ Este tipul deplin dezvoltat al toporului cu braţe în cruce. Are şase variante. în Cucuteni A-B2 şi B. ] [23.9.65.8.1.3]Topor tip jaszladany [ Este tipul deplin dezvoltat al toporului cu braţe în cruce. Are şase variante. în Cucuteni A-B2 şi B. ] [23.9.65.8.1.3]
Topor tip bradu [ ] [23.9.65.8.1.3.1]
Topor tip dubova [ ] [23.9.65.8.1.3.2]
Topor tip orşova [ ] [23.9.65.8.1.3.3]
Topor tip petreşti [ ] [23.9.65.8.1.3.4]
Topor tip şincai [ ] [23.9.65.8.1.3.5]
Topor tip târnaviţa [ ] [23.9.65.8.1.3.6]
Topor tip târgu-ocna [ De ex., în Cucuteni B. ] [23.9.65.8.1.4]
Topor-târnăcop tip mezokeresztes [ ] [23.9.65.8.1.5]
Topor de cupru formă mixtă [ Formă mixtă care face trecerea de la topor-ciocan la topor cu braţe în cruce. La Drăguşeni, la Mugeni. ] [23.9.65.8.2]
Topor tip baniabic [ Tip de topor, de aramă, cu gaură de înmănuşare transversală, caracteristic epocii bronzului timpuriu, culturilor Glina III şi Coţofeni. ] [23.9.65.8.3]
Collapse <b>Topor-pană de cupru</b> [ Variante : Gumelniţa-Coteana, Sălcuţa, Cucuteni, Sălacea. Descoperit la Căscioarele (cultura Gumelniţa B ), în forme de turnat. ] [23.9.65.8.4]Topor-pană de cupru [ Variante : Gumelniţa-Coteana, Sălcuţa, Cucuteni, Sălacea. Descoperit la Căscioarele (cultura Gumelniţa B ), în forme de turnat. ] [23.9.65.8.4]
Topor tip horodiştea [ Descoperit la Horodiştea. Face trecerea de la toporul-pană la toporul plat propriuzis. ] [23.9.65.8.4.1]
Collapse <b>Topor de piatră şlefuită</b> [ ] [23.9.65.9]Topor de piatră şlefuită [ ] [23.9.65.9]
Topor calapod [ O variantă dezvoltată din tipul de topor plat din piatră şlefuită (are o faţă plană şi alta bombată). De exemplu, toporul-calapod de la Perieni. Topoare calapod şi în alte culturi (Precucuteni, derivate probabil din Boian-Giuleşti), ş. a. ] [23.9.65.9.1]
Topor de piatră arcuit [ Cultura Monteoru. ] [23.9.65.9.2]
Collapse <b>Topor de piatră cu gaură de #nmănuşare</b> [ ] [23.9.65.9.3]Topor de piatră cu gaură de #nmănuşare [ ] [23.9.65.9.3]
Topor de piatră cu ceafă cilindrică [ ] [23.9.65.9.3.1]
Topor de piatră dreptunghiular [ ] [23.9.65.9.4]
Topor de piatră trapezoidal [ De ex., şi în cultura Monteoru. ] [23.9.65.9.5]
Collapse <b>Topor de piatră, plat</b> [ ] [23.9.65.9.6]Topor de piatră, plat [ ] [23.9.65.9.6]
Topor tip "walzenbeile" [ Topor din piatră; de ex. în cultura Starcevo-Criş. ] [23.9.65.9.6.1]
Collapse <b>Topor de silex şlefuit</b> [ De ex., în cultura amforelor sferice. ] [23.9.65.9.7]Topor de silex şlefuit [ De ex., în cultura amforelor sferice. ] [23.9.65.9.7]
Topor de silex trapezoidal [ ] [23.9.65.9.7.1]
Topor plat [ Toporul plat, cel mai vechi tip, din piatră şlefuită, era fixat în despicătura unei cozi de lemn. De obicei, topor de lucru. Exemple: Radovanu, Târpeşti. Dar şi din aramă, de ex. toporul plat în formă de pană (cultura Gumelniţa). Mai târziu şi topoare plate din bronz (în depozitele din Bronz târziu- Hallstatt timpuriu; vezi:TOPOR DE BRONZ). ] [23.9.65.10]
Topor tip caucazian [ Topor de tip cu gaură de înmănuşare transversală, cu tăişul lăţit şi cu striuri verticale pe partea superioară (depozitul de la Uioara de Sus). ] [23.9.65.11]
Topor tip cimerian [ Topor cu lamă sinusoidală, cu tăiş arcuit, cu manşon lung, cu ceafă uşor carenată, decorată cu motive geometrice liniare şi cu motiv solar (tetraskelion). ] [23.9.65.12]
Topor-baros [ ] [23.9.65.13]
Topor-pană [ ] [23.9.65.14]
Topor-teslă [ Din piatră, cultura Verbicioara. ] [23.9.65.15]
Trăgător de sârmă [ ] [23.9.66]
Tub suflant [ Tub al unor instalatii prin care se suflă aerul (la foale, ş.a.). ] [23.9.67]
Unealtă de minerit [ ] [23.9.68]
Unealtă de tocat sare [ ] [23.9.69]
Unealtă pentru împletit [ ] [23.9.70]
Collapse <b>Unealtă pentru pescuit</b> [ ] [23.9.71]Unealtă pentru pescuit [ ] [23.9.71]
Cange [ ] [23.9.71.1]
Greutate pentru pescuit [ ] [23.9.71.2]
Harpon [ Unealtă în formă de lance, constituită dintr-o bară şi un vârf metalic în formă de săgeată, prevăzută cu o frânghie; utilizată la vânarea animalelor acvatice mari. Harponul putea fi şi din os, de dimensiuni mai mici. ] [23.9.71.3]
Igliţă [ 1) Ac de croşetat; croşetă. 2) Unealtă de lemn sau metal, de formă alungită, vârf ascuţit, scobită la ambele capete, pe care se deapănă aţa (folosită la împletirea manuala a plaselor pescăreşti şi la înnodarea ochiurilor). ] [23.9.71.4]
Collapse <b>Undită</b> [ Deseori, termenul este folosit de fapt pentru cârligul de undiţă. Din os, sau din bronz (în unele depozite). ] [23.9.71.5]Undită [ Deseori, termenul este folosit de fapt pentru cârligul de undiţă. Din os, sau din bronz (în unele depozite). ] [23.9.71.5]
Cârlig de undiţă [ Termenul este uneori folosit ca "undiţă". Din bronz, în depozite. ] [23.9.71.5.1]
Collapse <b>Ustensilă de gospodărie</b> [ Folosim aici termenul de ustensilă întrucât indică obiectul care se utilizează în special la executarea unei operaţii în gospodărie. ] [23.10]Ustensilă de gospodărie [ Folosim aici termenul de ustensilă întrucât indică obiectul care se utilizează în special la executarea unei operaţii în gospodărie. ] [23.10]
Collapse <b>Ac</b> [ ] [23.10.1]Ac [ ] [23.10.1]
Ac de cusut [ Apare încă din epipaleolitic.(?) ] [23.10.1.1]
Collapse <b>Amnar</b> [ ] [23.10.2]Amnar [ ] [23.10.2]
Amnar cu acoladă [ Din sec.10 până astăzi. ] [23.10.2.1]
Amnar cu cârlig [ Din fier, sec.9-10 p.Chr. Are cârlig la capăt. ] [23.10.2.2]
Amnar cu o buclă [ ] [23.10.2.3]
Amnar cu vârfurile îndoite [ Din fier, având vârfurile muchiei de lovit îndoite în semicercuri. Sec.5-8 p.Chr. ] [23.10.2.4]
Amnar în formă de b [ Sec.12-13 p.Chr. Peceneg (?) ] [23.10.2.5]
Amnar în formă de d [ ] [23.10.2.6]
Amnar oval-elipsoidal [ Peceneg (?), sec.11-12 p.Chr. ] [23.10.2.7]
Amnar rectangular [ ] [23.10.2.8]
Amnar tip Przeworsk [ Din fier. De fapt, influenţe Przeworsk; amnar de fier dreptunghiular, cu o urechiuşă-agăţătoare. Sec.4 p.Chr. ] [23.10.2.9]
Balama [ ] [23.10.3]
Belciug [ ] [23.10.4]
Broască [ ] [23.10.5]
Burghiu [ ] [23.10.6]
Călcâi de încălzire [ Piesă de metal, se.15-17 (?); de ex. la Tg.Trotuş. ] [23.10.7]
Cange [ ] [23.10.8]
Cap de arzător [ ] [23.10.9]
Cârlig [ ] [23.10.10]
Collapse <b>Cheie</b> [ ] [23.10.11]Cheie [ ] [23.10.11]
Cheie cu apucătoare inelară [ ] [23.10.11.1]
Cheie cu apucătoare plată [ ] [23.10.11.2]
Cheie cu belciug [ ] [23.10.11.3]
Clanţă [ ] [23.10.12]
Collapse <b>Cleşte</b> [ ] [23.10.13]Cleşte [ ] [23.10.13]
Ciocan-cleşte [ ] [23.10.13.1]
Cleşte de armurier [ ] [23.10.13.2]
Cleşte de bijutier [ ] [23.10.13.3]
Cleşte de cizmar [ ] [23.10.13.4]
Cleşte de fierar [ ] [23.10.13.5]
Cleşte de gloanţe [ ] [23.10.13.6]
Collapse <b>Clopot</b> [ ] [23.10.14]Clopot [ ] [23.10.14]
Clopoţel [ ] [23.10.14.1]
Limbă de clopot [ ] [23.10.14.2]
Coadă de unealtă [ ] [23.10.15]
Colţar [ ] [23.10.16]
Cosor [ ] [23.10.17]
Crampon [ ] [23.10.18]
Cui [ ] [23.10.19]
Cute [ Piatră de gresie folosită la ascuţit unelte tăioase. ] [23.10.20]
Collapse <b>Cuţit</b> [ ] [23.10.21]Cuţit [ ] [23.10.21]
Cuţit cu limbă la mâner [ Un exemplar de bronz de mari dimensiuni, cu lama lată, tăiş arcuit, iar partea opusă întărită printr-o nervură mai groasă, în depozitul de la Gura Dobrogei. ] [23.10.21.1]
Cuţit cu mâner ornamentat [ Din bronz, de ex. cuţitul din depozitul de la şpalnaca I, care are un tăiş lat uşor curbat şi un mâner plin îndoit în formă de cap de raţă. în depozitul de la Satu Mare, un frumos cuţit din bronz, cu mâner masiv, ornamentat cu protuberanţe la capăt şi cu un orificiu. ] [23.10.21.2]
Collapse <b>Cuţit curb de piatră</b> [ Cultura Monteoru. Are un mic mâner. Din piatră, diorit, gresie. ] [23.10.21.3]Cuţit curb de piatră [ Cultura Monteoru. Are un mic mâner. Din piatră, diorit, gresie. ] [23.10.21.3]
Cuţit curb bifacial [ De silex, în cultura Noua. ] [23.10.21.3.1]
Cuţit lung [ ] [23.10.21.4]
Cuţit lung [ ] [23.10.21.5]
Cuţit scurt [ ] [23.10.21.6]
Cuţitaş [ ] [23.10.21.7]
Lamă de cuţit [ ] [23.10.21.8]
Mâner de cuţit [ ] [23.10.21.9]
Degetar [ ] [23.10.22]
Frecător [ ] [23.10.23]
Frigare [ ] [23.10.24]
Furcă [ ] [23.10.25]
Furculiţă [ ] [23.10.26]
Fus [ Unealtă de forma unui beţisor lung şi subţire, îngrosat la mijloc, pe care se înfăşoară firul. pe masură ce este tors. ] [23.10.27]
Collapse <b>Fusaiolă</b> [ Garnitura din lut ars sau piatră aplicată fusului primitiv, servind la îngroşarea şi îngreunarea tijei, uşurând mişcarea de rotaţie. ] [23.10.28]Fusaiolă [ Garnitura din lut ars sau piatră aplicată fusului primitiv, servind la îngroşarea şi îngreunarea tijei, uşurând mişcarea de rotaţie. ] [23.10.28]
Fusaiolă aplatizată [ ] [23.10.28.1]
Fusaiolă bitronconică cu baza concavă [ ] [23.10.28.2]
Fusaiolă bitronconică cu baza dreaptă [ ] [23.10.28.3]
Fusaiolă cu inscripţie [ Cu inscripţie runică : "Ido" şi "Rango". Descoperită la Leţcani, sec.4 p.Chr. (cultura Sântana de Mureş). ] [23.10.28.4]
Fusaiolă globulară [ ] [23.10.28.5]
Greblă [ ] [23.10.29]
Greutate [ ] [23.10.30]
Grilaj [ împrejmuire constituită din zabrele de lemn, de fier sau din plasă de sârmă. ] [23.10.31]
Hârleţ [ Cazma. ] [23.10.32]
Împungător [ ] [23.10.33]
Închizător [ ] [23.10.34]
Încuietoare [ ] [23.10.35]
Collapse <b>Lacăt</b> [ De ex., câteva exemplare din epoca romană s-au descoperit la Sacidava (Dobrogea). ] [23.10.36]Lacăt [ De ex., câteva exemplare din epoca romană s-au descoperit la Sacidava (Dobrogea). ] [23.10.36]
Lacăt cilindric [ ] [23.10.36.1]
Lacăt dreptunghiular [ ] [23.10.36.2]
Lacăt paralelipipedic [ ] [23.10.36.3]
Lacăt tubular [ ] [23.10.36.4]
Collapse <b>Lacăt zoomorf</b> [ ] [23.10.36.5]Lacăt zoomorf [ ] [23.10.36.5]
Lacăt în formă de câine [ ] [23.10.36.5.1]
Lanţ [ Organ flexibil format dintr-un şir de inele, zale, plăci etc., asamblate între ele, folosit pentru legare, tracţiune, transmiterea mişcării ş.a. Termenul este folosit şi pentru a desemna (de ex. în La Tene) anumite tipuri de coliere. ] [23.10.37]
Lingură [ Obiect de lemn, metal, ceramică, cu o parte ovală, scobită şi o coadă. Cele mai vechi exemplare aparţin neoliticului (din ceramică, uneori bogat decorate, cum sunt cele din cultura Cucuteni). ] [23.10.38]
Linguriţă [ ] [23.10.39]
Collapse <b>Lopată</b> [ ] [23.10.40]Lopată [ ] [23.10.40]
Collapse <b>Lopăţică</b> [ ] [23.10.40.1]Lopăţică [ ] [23.10.40.1]
Lopăţică de bijutier [ ] [23.10.40.1.1]
Lopăţică de fierar [ ] [23.10.40.1.2]
Lopăţică de miner [ ] [23.10.40.1.3]
Collapse <b>Mâner</b> [ ] [23.10.41]Mâner [ ] [23.10.41]
Plăsea [ Fiecare dintre cele două părţi (din metal, os, lemn) care acoperă mânerul unui cuţit, a unei săbii ş.a. Prin extensie= mâner. ] [23.10.41.1]
Mâner de sertar [ ] [23.10.42]
Nit [ ] [23.10.43]
Paletă [ ] [23.10.44]
Piron [ ] [23.10.45]
Polonic [ ] [23.10.46]
Collapse <b>Pungă</b> [ ] [23.10.47]Pungă [ ] [23.10.47]
Capac de pungă [ ] [23.10.47.1]
Rangă [ ] [23.10.48]
Collapse <b>Râşniţă</b> [ Obiect casnic inventat în neolitic. Râşniţa primitivă era din piatră, ovală-prelungă. Pe suprafaţa ei se măcinau boabele de cereale cu ajutorul unui frecator (o piatră cilindrică sau ovală). ] [23.10.49]Râşniţă [ Obiect casnic inventat în neolitic. Râşniţa primitivă era din piatră, ovală-prelungă. Pe suprafaţa ei se măcinau boabele de cereale cu ajutorul unui frecator (o piatră cilindrică sau ovală). ] [23.10.49]
Râşniţă plată [ ] [23.10.49.1]
Collapse <b>Râşniţă tip roman</b> [ ] [23.10.49.2]Râşniţă tip roman [ ] [23.10.49.2]
Catillus [ Partea superioară a unei râşnite de piatră, scobită ca o pâlnie (pe unde se turnau graunţele). Făcută în aa fel încât să se învârtă în jurul unei pietre conice (meta). ] [23.10.49.2.1]
Meta [ Partea inferioara a unei râşniţe de piatră, de formă conică, fixată pe un postament. Pe meta era aşezată şi învârtită partea mobilă (catillus). ] [23.10.49.2.2]
Scoabă [ ] [23.10.50]
Spatulă [ ] [23.10.51]
Sulă [ ] [23.10.52]
Tacâm de campanie [ ] [23.10.53]
Collapse <b>Tacâm stil "renaissance"</b> [ Sec.17 p.Chr.(la Cucuteni-Leţcani). ] [23.10.54]Tacâm stil "renaissance" [ Sec.17 p.Chr.(la Cucuteni-Leţcani). ] [23.10.54]
Teacă pentru tacâmuri [ De argint, excepţional ornamentată. Sec.17 p.Chr.(Cucuteni- Leţcani). ] [23.10.54.1]
Tocilă [ Instrument cu ajutorul căruia se ascut părţile tăioase ale unor obiecte. ] [23.10.55]
Trident [ Furcă cu trei dinti. în antichitate, simbolul puterii lui Poseidon (Neptun), zeul mării. ] [23.10.56]
Tub [ ] [23.10.57]
Tub spiralic [ ] [23.10.58]
Vătrai [ ] [23.10.59]
Verigă [ ] [23.10.60]
Collapse <b>Vas</b> [24]Vas [24]
Bazin [ Termenul este rar folosit, în sens de vas conic sau vas în calotă sferică. ] [24.1]
Bothros [ Tip simplu de altar de jertfă: o vatră. ] [24.2]
Collapse <b>Capac</b> [ ] [24.3]Capac [ ] [24.3]
Capac conic cu buton [ ] [24.3.1]
Capac cu protome [ ] [24.3.2]
Capac de cutie [ ] [24.3.3]
Capac de lekane [ ] [24.3.4]
Capac de oală [ ] [24.3.5]
Capac de pyxis [ ] [24.3.6]
Capac de vas [ ] [24.3.7]
Capac-clopot [ Culturile Folteşti, Cernavoda I. ] [24.3.8]
Casetă [ ] [24.4]
Piuă [ ] [24.5]
Puşculiţă [ ] [24.6]
Collapse <b>Suport de vas</b> [ ] [24.7]Suport de vas [ ] [24.7]
Suport cilindric [ Gol în interior. Cultura Cucuteni. ] [24.7.1]
Suport tubular [ Pentru vase mici şi mijlocii. Foarte frumoase în Precucuteni, Petreşti, Cucuteni. ] [24.7.2]
Collapse <b>Toartă de vas</b> [ Parte ieşită în afară la vase, încovoiată în formă de arc, care serveşte pentru apucat cu mâna (de unde şi denumirea de " mănuşă"). ] [24.8]Toartă de vas [ Parte ieşită în afară la vase, încovoiată în formă de arc, care serveşte pentru apucat cu mâna (de unde şi denumirea de " mănuşă"). ] [24.8]
Aplică de toartă [ ] [24.8.1]
Toartă aplicată [ ] [24.8.2]
Toartă cu disc aplicat [ De ex. în cultura Sălcuţa IV-Herculane-Cheile Turzii. ] [24.8.3]
Toartă cu protomă [ De ex. toarte ale unor vase descoperite la Sărata-Monteoru, în formă de cap de berbec cu coarnele împletite spiralic. ] [24.8.4]
Tub de vas [ ] [24.9]
Vas "krater" eneolitic [ O formă de vas bitronconic (printre altele, în cultura Cucuteni). ] [24.10]
Vas amforoidal [ Vas în formă de amforă, cu corpul voluminos, gât înalt tronconic, cu buza întoarsă (culturile Cucuteni, Coţofeni, ş.a.) . Folosim acest termen în special pentru ceea ce se numeşte " amforă" în culturile neo-eneolitice, pentru a face deosebirea faţă de amfora clasică greco-romană. ] [24.11]
Vas bitronconic [ ] [24.12]
Vas carpic [ ] [24.13]
Collapse <b>Vas celtic</b> [ ] [24.14]Vas celtic [ ] [24.14]
Vas în formă de cizmuliţă [ Frumos modelat, forma unei cizmuliţe cu vârf ascuţit, cu carâmbi scunzi, având un mic castron bitronconic în capătul carâmbilor; ornamentat cu linii de puncte încrustate. Descoperit la Curtuişeni, probabil celtic. ] [24.14.1]
Vas cilindric [ ] [24.15]
Collapse <b>Vas cosmetic</b> [ ] [24.16]Vas cosmetic [ ] [24.16]
Alabastron [ Vas mic (de obicei din alabastru) folosit pentru păstrarea parfumurilor. ] [24.16.1]
Collapse <b>Aryballos</b> [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.16.2]Aryballos [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.16.2]
Aryballos în formă de sirenă [ ] [24.16.2.1]
Aryballos ovoidal [ ] [24.16.2.2]
Aryballos pântecos [ ] [24.16.2.3]
Aryballos sferic cu buză plată [ ] [24.16.2.4]
Aryballos sferic cu două tortiţe [ ] [24.16.2.5]
Cutie de fard [ ] [24.16.3]
Exaleiptron [ ] [24.16.4]
Flacon [ Recipient de mici dimensiuni pentru uleiuri fine şi parfumuri (asemănător cu butelia). Din sticlă, bronz sau ceramică, cilindric sau paralelipipedic, fund plat, gât cilindric îngust şi înalt. ] [24.16.5]
Collapse <b>Lekythos</b> [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.16.6]Lekythos [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.16.6]
Lekythos cu benzi [ ] [24.16.6.1]
Lekythos cu palmete [ ] [24.16.6.2]
Lekythos cu umăr puternic [ ] [24.16.6.3]
Lekythos in formă de ghindă [ ] [24.16.6.4]
Lekythos pântecos [ ] [24.16.6.5]
Lekythos-aryballic [ Formă ceramică grecească de lekythos cu pântec umflat (ca de aryballos), dar cu picior şi gât tubular. Flacon în formă de pungă. ] [24.16.6.6]
Lydion [ ] [24.16.7]
Phiale [ Vas de metal, formă specifică, plată, cu margini cochiliate, de obicei decorat "au repousse", cu lobi reproducând rozeta de lotus. în interior, un "umbo". Folosit la libaţii. ] [24.16.8]
Collapse <b>Pyxis</b> [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.16.9]Pyxis [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.16.9]
Capac de pyxis [ ] [24.16.9.1]
Pyxis corintic [ ] [24.16.9.2]
Pyxis cu trei picioare [ ] [24.16.9.3]
Pyxis sferic-skyphoid [ ] [24.16.9.4]
Collapse <b>Unguentarium</b> [ ] [24.16.10]Unguentarium [ ] [24.16.10]
Unguentarium alungit [ ] [24.16.10.1]
Unguentarium cilindric [ ] [24.16.10.2]
Unguentarium conic [ ] [24.16.10.3]
Unguentarium cu bulb [ ] [24.16.10.4]
Unguentarium fusiform [ ] [24.16.10.5]
Unguentarium globular [ ] [24.16.10.6]
Unguentarium în formă de clopot [ ] [24.16.10.7]
Unguentarium în formă de peşte [ ] [24.16.10.8]
Unguentarium piriform [ ] [24.16.10.9]
Unguentarium tronconic [ ] [24.16.10.10]
Collapse <b>Vas-coroană</b> [ ] [24.16.11]Vas-coroană [ ] [24.16.11]
Vas-coroană "rhodo-ionian" [ ] [24.16.11.1]
Collapse <b>Vas cu decor aplicat</b> [ ] [24.17]Vas cu decor aplicat [ ] [24.17]
Vas cu medalioane aplicate [ ] [24.17.1]
Vas cu relief antropomorf [ De ex., un cap uman în relief pe un fragment ceramic liniar. Figurină antropomorfă pe vas Vinca (de la Turdaş). Celebrefigurinele duble în relief, cu braţe, pe vase din cultura Cucuteni. ] [24.17.2]
Collapse <b>Vas cu relief zoomorf</b> [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [24.17.3]Vas cu relief zoomorf [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [24.17.3]
Vas cu şerpi în relief [ La Romula, şerpi în relief aplicaţi pe corpul vasului ( epoca romană). ] [24.17.3.1]
Vas cu două guri [ ] [24.18]
Vas cu două torţi [ ] [24.19]
Vas cu fund ascuţit [ Culturile Coţofeni, Monteoru. ] [24.20]
Vas cu inscripţie [ în afară de celebrul vas cu inscripţie "Decebalus per ...", la Ocniţa-Vâlcea, s-a descoperit un vas cu inscripţia în greacă: "regele Thiamarkos a făcut". ] [24.21]
Vas cu marcă de olar [ ] [24.22]
Vas cu picior [ ] [24.23]
Vas cu profil în "s" [ ] [24.24]
Vas cu tub [ ] [24.25]
Vas cu umăr dublu [ ] [24.26]
Collapse <b>Vas de cult</b> [ ] [24.27]Vas de cult [ ] [24.27]
Afumătoare [ ] [24.27.1]
Alabastron [ Vas mic (de obicei din alabastru) folosit pentru păstrarea parfumurilor. ] [24.27.2]
Collapse <b>Aryballos</b> [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.27.3]Aryballos [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.27.3]
Aryballos în formă de sirenă [ ] [24.27.3.1]
Aryballos ovoidal [ ] [24.27.3.2]
Aryballos pântecos [ ] [24.27.3.3]
Aryballos sferic cu buză plată [ ] [24.27.3.4]
Aryballos sferic cu două tortiţe [ ] [24.27.3.5]
Ceaşcă dacică [ Tip de vas ceramic, de obicei de formă tronconică sau semisferică, folosit ca obiect de cult, ca afumătoare. Răspândit din sec.3 a.Ch. până în sec.4 p.Chr. ] [24.27.4]
Exaleiptron [ ] [24.27.5]
Collapse <b>Lekythos</b> [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.27.6]Lekythos [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.27.6]
Lekythos cu benzi [ ] [24.27.6.1]
Lekythos cu palmete [ ] [24.27.6.2]
Lekythos cu umăr puternic [ ] [24.27.6.3]
Lekythos in formă de ghindă [ ] [24.27.6.4]
Lekythos pântecos [ ] [24.27.6.5]
Lekythos-aryballic [ Formă ceramică grecească de lekythos cu pântec umflat (ca de aryballos), dar cu picior şi gât tubular. Flacon în formă de pungă. ] [24.27.6.6]
Lydion [ ] [24.27.7]
Phiale [ Vas de metal, formă specifică, plată, cu margini cochiliate, de obicei decorat "au repousse", cu lobi reproducând rozeta de lotus. în interior, un "umbo". Folosit la libaţii. ] [24.27.8]
Potir [ Vas liturgic, alcătuit dintr-o cupă suspendată pe un picior cu talpă. De obicei, din argint. ] [24.27.9]
Collapse <b>Pyxis</b> [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.27.10]Pyxis [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.27.10]
Capac de pyxis [ ] [24.27.10.1]
Pyxis corintic [ ] [24.27.10.2]
Pyxis cu trei picioare [ ] [24.27.10.3]
Pyxis sferic-skyphoid [ ] [24.27.10.4]
Collapse <b>Riton</b> [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [24.27.11]Riton [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [24.27.11]
Riton antropomorf [ ] [24.27.11.1]
Riton zoomorf [ ] [24.27.11.2]
Turibulum [ Vas pentru ars tămâie. ] [24.27.12]
Collapse <b>Unguentarium</b> [ ] [24.27.13]Unguentarium [ ] [24.27.13]
Unguentarium alungit [ ] [24.27.13.1]
Unguentarium cilindric [ ] [24.27.13.2]
Unguentarium conic [ ] [24.27.13.3]
Unguentarium cu bulb [ ] [24.27.13.4]
Unguentarium fusiform [ ] [24.27.13.5]
Unguentarium globular [ ] [24.27.13.6]
Unguentarium în formă de clopot [ ] [24.27.13.7]
Unguentarium în formă de peşte [ ] [24.27.13.8]
Unguentarium piriform [ ] [24.27.13.9]
Unguentarium tronconic [ ] [24.27.13.10]
Collapse <b>Vas antropomorf</b> [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [24.27.14]Vas antropomorf [ La Vidra (cultura Gumelniţa) - remarcabil vasul cunoscut sub numele de "Venus de la Vidra" sau "Zeiţa de la Vidra": vas cilindric (42,5 cm) terminat cu două conuri, reproducând detalii anatomice (sâni, pântec, sex) şi cu decor spiralo- meandric. De asemenea, vasul de Sultana (32,3 cm). Interesante sunt şi aşa zisele vase de tipul "Bocitorul" de la Parţa, cultura Tiszapolgar. Amintim şi vasul de mari dimensiuni, prosopomorf, din castrul roman de la Buciumi (se pare un tip nemaiîntâlnit până acum în Dacia). Mai amintim vasul antropomorf de la Vădastra, decorat cu excizii încrustate cu alb şi roşu. Interesant vasul antropomorf de la Hodoni, cultura Tisa. ] [24.27.14]
Riton antropomorf [ ] [24.27.14.1]
Vas antropomorf tip sultana [ ] [24.27.14.2]
Vas antropomorf tip vădastra [ ] [24.27.14.3]
Vas cu relief antropomorf [ De ex., un cap uman în relief pe un fragment ceramic liniar. Figurină antropomorfă pe vas Vinca (de la Turdaş). Celebrefigurinele duble în relief, cu braţe, pe vase din cultura Cucuteni. ] [24.27.14.4]
Vas bizantin de cult [ O ampulla,, sau eulogia, din plumb, în formă de ploscă cu corp rotund aplatizat, cu gât relativ în formă de pâlnie, gură ovală, două tortiţe pentru suspendare; pe o faţă, în chenar circular, o cruce dublă (gemina) cu braţe simple inegale. Descoperit la Iaşi, sec.10-11 p.Chr. Alte vase de acest tip sunt confecţionate din lut ars, sticlă, argint. ] [24.27.15]
Vas dublu [ Vas cu corp dublu. ] [24.27.16]
Vas funerar [ ] [24.27.17]
Vas liturgic [ De ex., la Biertan, cană şi castron de bronz liturgice, sec. 4 p.Chr. ] [24.27.18]
Collapse <b>Vas ritual</b> [ ] [24.27.19]Vas ritual [ ] [24.27.19]
Collapse <b>Vas etajat</b> [ ] [24.27.19.1]Vas etajat [ ] [24.27.19.1]
Vas etajat tip cucuteni [ ] [24.27.19.1.1]
Vas etajat tip gârla mare [ ] [24.27.19.1.2]
Vas ofrandă [ ] [24.27.19.2]
Collapse <b>Vas zoomorf</b> [ ] [24.27.20]Vas zoomorf [ ] [24.27.20]
Altar cu protome [ în culturile Vinca-Turdaş şi Cucuteni. ] [24.27.20.1]
Askos în formă de bovideu [ ] [24.27.20.2]
Askos zoomorf [ ] [24.27.20.3]
Căpăcel în formă de cap de porc [ De ex. în cultura Gumelniţa. ] [24.27.20.4]
Collapse <b>Proeminenţă zoomorfă</b> [ ] [24.27.20.5]Proeminenţă zoomorfă [ ] [24.27.20.5]
Proeminenţă de cornută [ ] [24.27.20.5.1]
Collapse <b>Protomă</b> [ Motiv decorativ constituit din reprezentarea unei figuri ( în relief sau bidimensionale). Folosit la decorarea vaselor (a toartelor), a obiectelor de podoabă, a armelor. ] [24.27.20.6]Protomă [ Motiv decorativ constituit din reprezentarea unei figuri ( în relief sau bidimensionale). Folosit la decorarea vaselor (a toartelor), a obiectelor de podoabă, a armelor. ] [24.27.20.6]
Collapse <b>Protomă de cornută</b> [ ] [24.27.20.6.1]Protomă de cornută [ ] [24.27.20.6.1]
Protomă de berbec [ ] [24.27.20.6.1.1]
Protomă de ovideu [ ] [24.27.20.6.1.2]
Protomă de pasăre [ ] [24.27.20.6.2]
Protomă in basorelief [ ] [24.27.20.6.3]
Protomă in ronde-bosse [ ] [24.27.20.6.4]
Riton zoomorf [ ] [24.27.20.7]
Vas cu protomă [ Vase cu protome destul de numeroase. De ex. cu protome de pasăre s-au descoperit la Gârla Mare, epoca bronzului. ] [24.27.20.8]
Collapse <b>Vas cu relief zoomorf</b> [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [24.27.20.9]Vas cu relief zoomorf [ De ex. cerbul în relief pe un vas descoperit la Dudeştii Noi, cultura Criş. ] [24.27.20.9]
Vas cu şerpi în relief [ La Romula, şerpi în relief aplicaţi pe corpul vasului ( epoca romană). ] [24.27.20.9.1]
Vas în formă de animal întreg [ ] [24.27.20.10]
Vas în formă de arici [ La Căscioarele, cultura Gumelniţa. ] [24.27.20.11]
Vas în formă de corn [ ] [24.27.20.12]
Vas ornitomorf [ Vas în formă de pasăre, cultura Periam-Pecica. Vas cu protome de pasăre, în cultura Gârla Mare. ] [24.27.20.13]
Collapse <b>Vas-binoclu</b> [ ] [24.27.21]Vas-binoclu [ ] [24.27.21]
Vas-binoclu tip cucuteni [ ] [24.27.21.1]
Vas-solniţă [ ] [24.27.22]
Vas de lux [ ] [24.28]
Vas de piatră [ Cultura Gumelniţa (la Grădiştea Ulmilor). ] [24.29]
Collapse <b>Vas de uz comun</b> [ ] [24.30]Vas de uz comun [ ] [24.30]
Borcan [ Formă comună de ceramică. Corp uşor tronconic, relativ arcuit, umăr puternic, gură largă şi fund plat. O mare varietate de forme, dimensiuni şi detalii. Folosit mai ales la păstrat alimente, dar şi la fiert. ] [24.30.1]
Collapse <b>Căldare</b> [ ] [24.30.2]Căldare [ ] [24.30.2]
Căldare dacică [ De ex., căldarea de bronz de la Guşteriţa (nu din dpozite). Are fund convex şi toarte inelare cu ataşe semilunare. ] [24.30.2.1]
Căldare de lemn [ Un exemplar rar s-a descoperit la Ciumbrud, cu cercuri de fier. Sec.4 a.Chr. ] [24.30.2.2]
Căldare de lut pecenegă [ De ex. la Baldovineşti, la Coconi. ] [24.30.2.3]
Căldare scitică [ De bronz, rituală. Sec.4 a.Chr. ] [24.30.2.4]
Collapse <b>Căldăruşă</b> [ ] [24.30.2.5]Căldăruşă [ ] [24.30.2.5]
Căldăruşă cu ataşe cruciforme [ De ex. în depozitul de la Dupuş, Sibiu, sec.9 a.Chr. în depozitul de la Brăduţ (Covasna). ] [24.30.2.5.1]
Collapse <b>Cazan</b> [ ] [24.30.3]Cazan [ ] [24.30.3]
Cazan cu ataşe cruciforme [ Frecvente în depozitele de bronzuri (începând din Hallstatt B1). Ataşele în formă de cruce sunt prinse prin nituire pe marginea gurii cazanului, de capătul lor circular-inelar fiind fixate toartele, care devin astfel mobile. La Moigrad I, ş.a. ] [24.30.3.1]
Collapse <b>Cazan hunic</b> [ Toarte de cazan de tip hunic, la Hotărani. ] [24.30.3.2]Cazan hunic [ Toarte de cazan de tip hunic, la Hotărani. ] [24.30.3.2]
Cazan hunic tip panonic [ La Dessa, jud. Mehedinţi, cazan hunic din sec.5 p.Chr., de tip panonic. ] [24.30.3.2.1]
Cazan peceneg [ în sec.12 p.Chr. ] [24.30.3.3]
Cazan scitic [ La Iacobeni, cazan scitic de bronz, cu bazin semisferic, picior central evazat, patru toarte zoomorfe în formă de capră, sec.6-5 a.Chr. S-au mai descoperit cazane scitice la Castelu şi Scorţaru. ] [24.30.3.4]
Ceainic [ ] [24.30.4]
Ceaun [ ] [24.30.5]
Cratiţă [ ] [24.30.6]
Collapse <b>Creuzet</b> [ Recipient din material rezistent la caldură (refractar), folosit în procesele metalurgice. ] [24.30.7]Creuzet [ Recipient din material rezistent la caldură (refractar), folosit în procesele metalurgice. ] [24.30.7]
Creuzet cu deversor [ ] [24.30.7.1]
Creuzet pentru metal topit [ ] [24.30.7.2]
Creuzet rotund [ ] [24.30.7.3]
Creuzet tronconic [ ] [24.30.7.4]
Vas de topit minereu [ Pentru topit minereu de fier. La Curteni (Vaslui), sec.6 a. Chr. ] [24.30.7.5]
Collapse <b>Cutie</b> [ ] [24.30.8]Cutie [ ] [24.30.8]
Capac de cutie [ ] [24.30.8.1]
Găleată [ ] [24.30.9]
Lighean [ ] [24.30.10]
Collapse <b>Oală</b> [ Forma de vas simplu, similară cu borcanul, dar de dimensiuni mai mici. Denumire folosită mai ales pentru perioada de la neolitic până în feudalism. ] [24.30.11]Oală [ Forma de vas simplu, similară cu borcanul, dar de dimensiuni mai mici. Denumire folosită mai ales pentru perioada de la neolitic până în feudalism. ] [24.30.11]
Capac de oală [ ] [24.30.11.1]
Oală cu gură tetralobată [ ] [24.30.11.2]
Oală cu toartă de coş [ Oală globulară specifică, cu o toartă lată care uneşte marginile gurii, dând aspectul de coş. De ex. la Piua Petrii, sec.16-17 p.Chr. ] [24.30.11.3]
Oală-borcan [ ] [24.30.11.4]
Pâlnie [ ] [24.30.12]
Collapse <b>Situla</b> [ Vas, de obicei din metal, în formă de căldăruşă tronconică sau în calotă ovoidală, cu ataşe laterale şi cu o toartă transversală deasupra gurii. Cunoscută încă de la sfârşitul epocii bronzului şi mai ales din epoca fierului. ] [24.30.13]Situla [ Vas, de obicei din metal, în formă de căldăruşă tronconică sau în calotă ovoidală, cu ataşe laterale şi cu o toartă transversală deasupra gurii. Cunoscută încă de la sfârşitul epocii bronzului şi mai ales din epoca fierului. ] [24.30.13]
Situla tip kurd [ în depozitul de bronzuri de la Brâncoveneşti (Hallstatt A1). ] [24.30.13.1]
Strecurătoare [ Vas de formă tronconică sau ovoidală, cu pereţii şi fundul perforaţi. Cunoscut încă din neolitic. în epoca dacică capătă forme armonioase. în epoca romană apar străchini din bronz. ] [24.30.14]
Tavă [ ] [24.30.15]
Tăviţă [ ] [24.30.16]
Tigaie de lut [ La Cucorăni, sec.6-7 p.Chr. ] [24.30.17]
Vas cu toarte tubulare [ Cultura Cernavoda III. ] [24.30.18]
Collapse <b>Vas de provizii</b> [ ] [24.30.19]Vas de provizii [ ] [24.30.19]
Collapse <b>Amforă</b> [ Vas mare şi înalt, din ceramică, cu două toarte, servind ca recipient (vin, untdelemn, apă, cereale, cuie ş.a.). Specific lumii greceşti şi romane, dar şi unor populaţii de contact, pe cale de romanizare. Foarte multe tipuri şi variante (categorii de lux şi comune). ] [24.30.19.1]Amforă [ Vas mare şi înalt, din ceramică, cu două toarte, servind ca recipient (vin, untdelemn, apă, cereale, cuie ş.a.). Specific lumii greceşti şi romane, dar şi unor populaţii de contact, pe cale de romanizare. Foarte multe tipuri şi variante (categorii de lux şi comune). ] [24.30.19.1]
Amforă "bombă" [ Sec.10-11 p.Chr. ] [24.30.19.1.1]
Amforă cu graffiti [ Sec. 4-6 p.Chr. ] [24.30.19.1.2]
Amforă cu toarte bifide [ ] [24.30.19.1.3]
Collapse <b>Amforă grecească</b> [ ] [24.30.19.1.4]Amforă grecească [ ] [24.30.19.1.4]
Amforă de Chios [ Sec.7-5 a.Chr. ] [24.30.19.1.4.1]
Collapse <b>Amforă de Cos</b> [ ] [24.30.19.1.4.2]Amforă de Cos [ ] [24.30.19.1.4.2]
Amforă pseudo-Cos [ ] [24.30.19.1.4.2.1]
Amforă de Lesbos [ ] [24.30.19.1.4.3]
Amforă de Rhodos [ ] [24.30.19.1.4.4]
Amforă de Thasos [ ] [24.30.19.1.4.5]
Collapse <b>Amforă grecească arhaică</b> [ ] [24.30.19.1.4.6]Amforă grecească arhaică [ ] [24.30.19.1.4.6]
Amforă arhaică stilul "caprelor sălbatice" [ ] [24.30.19.1.4.6.1]
Amforă arhaică stilul fikellura [ ] [24.30.19.1.4.6.2]
Amforă attică cu figuri negre [ ] [24.30.19.1.4.6.3]
Amforă attică de uz comun [ De Chios, Lesbos, Clazomene, sec.6-4 a.Chr. ] [24.30.19.1.4.6.4]
Amforă de Clazomene [ ] [24.30.19.1.4.6.5]
Amforă de Rhodos cu reliefuri [ ] [24.30.19.1.4.6.6]
Amforă ioniană cu angobă albă [ ] [24.30.19.1.4.6.7]
Amforă stil camiros [ ] [24.30.19.1.4.6.8]
Amforă tip "a la brosse" [ ] [24.30.19.1.4.6.9]
Amforă-pythos [ ] [24.30.19.1.4.6.10]
Amforă grecească clasică [ ] [24.30.19.1.4.7]
Amforă grecească elenistică [ ] [24.30.19.1.4.8]
Amforă Heracleea Pontica [ ] [24.30.19.1.4.9]
Amforă piriformă cu toarte supraînălţate [ Sec.10-12 p.Chr. ] [24.30.19.1.5]
Collapse <b>Amforă romană</b> [ ] [24.30.19.1.6]Amforă romană [ ] [24.30.19.1.6]
Collapse <b>Amforă romană timpurie</b> [ ] [24.30.19.1.6.1]Amforă romană timpurie [ ] [24.30.19.1.6.1]
Amforă cilindrică [ ] [24.30.19.1.6.1.1]
Amforă cu tituli picti [ Amforă romană timpurie, cu inscripţii de vopsea roşie. ] [24.30.19.1.6.1.2]
Amforă ovoidală [ ] [24.30.19.1.6.1.3]
Amforă piriformă cu fund plat [ ] [24.30.19.1.6.1.4]
Amforă piriformă cu gât înalt [ ] [24.30.19.1.6.1.5]
Collapse <b>Amforă romano-bizantină</b> [ ] [24.30.19.1.6.2]Amforă romano-bizantină [ ] [24.30.19.1.6.2]
Amforă cu inscripţie pictată [ Amforă sec.4-6 p.Chr. Inscripţiile au fost pictate cu roşu, reprezentând monograme creştine, formule şi invocaţii religioase creştine. ] [24.30.19.1.6.2.1]
Amforă sferoidală cu toarte mici [ Sec. 10-12 p.Chr. ] [24.30.19.1.7]
Collapse <b>Amforă ştampilată</b> [ ] [24.30.19.1.8]Amforă ştampilată [ ] [24.30.19.1.8]
Amforă ştampilată anepigrafă [ Amfore de imitaţie, cu ştampile anepigrafe, descoperite, de ex., la Crăsani, sec.2-1 a.Chr. ] [24.30.19.1.8.1]
Amforă ştampilată epigrafă [ ] [24.30.19.1.8.2]
Collapse <b>Toartă de amforă</b> [ ] [24.30.19.1.9]Toartă de amforă [ ] [24.30.19.1.9]
Toartă anepigrafă [ ] [24.30.19.1.9.1]
Collapse <b>Toartă ştampilată de amforă</b> [ ] [24.30.19.1.9.2]Toartă ştampilată de amforă [ ] [24.30.19.1.9.2]
Toartă epigrafă [ ] [24.30.19.1.9.2.1]
Butoi [ ] [24.30.19.2]
Butoi tip Veselinovo [ ] [24.30.19.3]
Chiup [ ] [24.30.19.4]
Dolium [ Vas ceramic (chiup, butoi) de mari dimensiuni, folosit pentru păstrarea proviziilor, în special a vinurilor. ] [24.30.19.5]
Nestoris [ ] [24.30.19.6]
Pelike [ ] [24.30.19.7]
Stamnos [ ] [24.30.19.8]
Vas tip "mortarium" [ Recipient (de lut ars, piatră, marmură), în formă de albie ( copaie), în care se preparau diferite materiale şi amestecuri. Un exemplu, fragmentul de "mortarium" cu ştampilă (MARCUSA / RETIOFEC) descoperit în Dobrogea, apropape de Ostrov. ] [24.30.20]
Vas dodecagonal [ ] [24.31]
Collapse <b>Vas geto-dacic</b> [ ] [24.32]Vas geto-dacic [ ] [24.32]
Bol "delian" getic [ ] [24.32.1]
Ceaşcă dacică [ Tip de vas ceramic, de obicei de formă tronconică sau semisferică, folosit ca obiect de cult, ca afumătoare. Răspândit din sec.3 a.Ch. până în sec.4 p.Chr. ] [24.32.2]
Chiup geto-dacic [ ] [24.32.3]
Fructieră geto-dacică [ ] [24.32.4]
Strachină geto-dacică [ ] [24.32.5]
Strecurătoare geto-dacică [ ] [24.32.6]
Vas bitronconic geto-dacic [ ] [24.32.7]
Vas-clopot geto-dac [ ] [24.32.8]
Vas-sac geto-dacic [ ] [24.32.9]
Vas globular [ ] [24.33]
Collapse <b>Vas grecesc</b> [ ] [24.34]Vas grecesc [ ] [24.34]
Alabastron [ Vas mic (de obicei din alabastru) folosit pentru păstrarea parfumurilor. ] [24.34.1]
Collapse <b>Amforă grecească</b> [ ] [24.34.2]Amforă grecească [ ] [24.34.2]
Amforă de Chios [ Sec.7-5 a.Chr. ] [24.34.2.1]
Collapse <b>Amforă de Cos</b> [ ] [24.34.2.2]Amforă de Cos [ ] [24.34.2.2]
Amforă pseudo-Cos [ ] [24.34.2.2.1]
Amforă de Lesbos [ ] [24.34.2.3]
Amforă de Rhodos [ ] [24.34.2.4]
Amforă de Thasos [ ] [24.34.2.5]
Collapse <b>Amforă grecească arhaică</b> [ ] [24.34.2.6]Amforă grecească arhaică [ ] [24.34.2.6]
Amforă arhaică stilul "caprelor sălbatice" [ ] [24.34.2.6.1]
Amforă arhaică stilul fikellura [ ] [24.34.2.6.2]
Amforă attică cu figuri negre [ ] [24.34.2.6.3]
Amforă attică de uz comun [ De Chios, Lesbos, Clazomene, sec.6-4 a.Chr. ] [24.34.2.6.4]
Amforă de Clazomene [ ] [24.34.2.6.5]
Amforă de Rhodos cu reliefuri [ ] [24.34.2.6.6]
Amforă ioniană cu angobă albă [ ] [24.34.2.6.7]
Amforă stil camiros [ ] [24.34.2.6.8]
Amforă tip "a la brosse" [ ] [24.34.2.6.9]
Amforă-pythos [ ] [24.34.2.6.10]
Amforă grecească clasică [ ] [24.34.2.7]
Amforă grecească elenistică [ ] [24.34.2.8]
Amforă Heracleea Pontica [ ] [24.34.2.9]
Collapse <b>Aryballos</b> [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.34.3]Aryballos [ La origine, termenul desemna o pungă care se închidea cu ajutorul unui cordon. Pentru arheolog, termenul înseamnă tipul de vas grecesc sferic, de dimensiuni mici şi mijlocii, cu buza lată, discoidală, destinat păstrării uleiurilor parfumate. ] [24.34.3]
Aryballos în formă de sirenă [ ] [24.34.3.1]
Aryballos ovoidal [ ] [24.34.3.2]
Aryballos pântecos [ ] [24.34.3.3]
Aryballos sferic cu buză plată [ ] [24.34.3.4]
Aryballos sferic cu două tortiţe [ ] [24.34.3.5]
Askos [ Recipient de dimensiuni reduse, asemănător oarecum unui mic burduf; corp plat-turtit sau corp globular cu picior, având o toartă arcuită. Trei tipuri mai răspândite: tip turtit, ca o ploscă; tip mai înalt, bombat, cu picior scund; tip circular- inelar (Ring-askos). Forma de askos a fost creată local încă din neolitic: Gumelniţa, Sălcuţa, Cernavoda I (faza Renie II) şi a continuat în epoca bronzului: Celei, Baden, Coţofeni, Monteoru. ] [24.34.4]
Collapse <b>Bol</b> [ ] [24.34.5]Bol [ ] [24.34.5]
Bol semisferic [ ] [24.34.5.1]
Bol sferic [ ] [24.34.5.2]
Bol tip cipriot [ ] [24.34.5.3]
Bol tronconic [ ] [24.34.5.4]
Bol delian [ ] [24.34.6]
Bolsal [ ] [24.34.7]
Butelie [ ] [24.34.8]
Chous [ ] [24.34.9]
Cistă [ (Casetă, cutie, cufăr). Termen folosit pentru recipientele de piatră din cultura Glina-Schneckenberg şi Ferigile, ca şi pentru cutiile din antichitatea clasică. Pe unele reliefuri apare "cista mistica"- un coşulet acoperit, care conţinea elemente sacre ale divinităţii. ] [24.34.10]
Collapse <b>Crater</b> [ Vas mare, adânc, gură largă, folosit la amestecul vinului cu apa. ] [24.34.11]Crater [ Vas mare, adânc, gură largă, folosit la amestecul vinului cu apa. ] [24.34.11]
Crater cu colonete laterale [ ] [24.34.11.1]
Crater cu volute [ ] [24.34.11.2]
Crater-clopot [ ] [24.34.11.3]
Crater-cupă [ ] [24.34.11.4]
Krateriskos [ ] [24.34.11.5]
Collapse <b>Cupă</b> [ ] [24.34.12]Cupă [ ] [24.34.12]
Cupă arretină [ ] [24.34.12.1]
Cupă caliciformă tip Cucuteni [ ] [24.34.12.2]
Cupă chalkidică [ Tip de vas grecesc, cu picior mic inelar. ] [24.34.12.3]
Collapse <b>Cupă cu picior</b> [ ] [24.34.12.4]Cupă cu picior [ ] [24.34.12.4]
Cupă cu picior şi gura lobată [ ] [24.34.12.4.1]
Cupă cu picior tip Cucuteni [ ] [24.34.12.4.2]
Cupă ioniană comună [ ] [24.34.12.5]
Cupă ioniană cu ghirlande [ ] [24.34.12.6]
Collapse <b>Cupă tip "micii meşteri"</b> [ ] [24.34.12.7]Cupă tip "micii meşteri" [ ] [24.34.12.7]
Cupă tip "band-cup" [ ] [24.34.12.7.1]
Cupă tip "lip-cup" [ ] [24.34.12.7.2]
Cupă tip Camiros [ ] [24.34.12.8]
Cupă tip fikellura [ ] [24.34.12.9]
Cupă tip Hamangia [ ] [24.34.12.10]
Cupă tip Siana [ ] [24.34.12.11]
Collapse <b>Cupă-bol</b> [ ] [24.34.12.12]Cupă-bol [ ] [24.34.12.12]
Bol cu buza tetralobată [ De ex., în cultura Wietenberg. ] [24.34.12.12.1]
Cupă-skyphos [ Vas de băut, de forma unei cupe înalte şi fără picior. ] [24.34.12.13]
Dinos [ ] [24.34.13]
Exaleiptron [ ] [24.34.14]
Flacon [ Recipient de mici dimensiuni pentru uleiuri fine şi parfumuri (asemănător cu butelia). Din sticlă, bronz sau ceramică, cilindric sau paralelipipedic, fund plat, gât cilindric îngust şi înalt. ] [24.34.15]
Guttus [ ] [24.34.16]
Collapse <b>Hydria</b> [ Vas ceramic sau de metal, de forma relativă a unui ulcior, cu corp zvelt piriform, răsturnat, gât cilindric specific, buza evazată, cu picior. Trei toarte, două orizontale pe umăr ( pentru ridicat), una verticală (pentru turnat). Frecvent în sec. 6-4 a.Chr. ] [24.34.17]Hydria [ Vas ceramic sau de metal, de forma relativă a unui ulcior, cu corp zvelt piriform, răsturnat, gât cilindric specific, buza evazată, cu picior. Trei toarte, două orizontale pe umăr ( pentru ridicat), una verticală (pentru turnat). Frecvent în sec. 6-4 a.Chr. ] [24.34.17]
Hydria cu umăr puternic [ ] [24.34.17.1]
Hydria cu umăr rotund [ ] [24.34.17.2]
Hydria-kalpis [ ] [24.34.17.3]
Collapse <b>Kantharos</b> [ Vas în formă de ceaşcă adâncă, cu picior şi două toarte - uneori supraînălţate, folosit la amestecarea vinului cu apa. Din ceramică sau metal. ] [24.34.18]Kantharos [ Vas în formă de ceaşcă adâncă, cu picior şi două toarte - uneori supraînălţate, folosit la amestecarea vinului cu apa. Din ceramică sau metal. ] [24.34.18]
Kantharos în formă de jilţ [ ] [24.34.18.1]
Kantharos tip "mantelfigur" [ ] [24.34.18.2]
Kantharos tip a [ ] [24.34.18.3]
Kantharos tip b [ ] [24.34.18.4]
Kiathos [ ] [24.34.19]
Kirnos [ ] [24.34.20]
Kotylos [ ] [24.34.21]
Kyathos [ ] [24.34.22]
Kylix [ Vas ceramic de băut vin. Are forma unei calote larg deschise (cupe), cu două toarte şi fund inelar sau picior. ] [24.34.23]
Lagynos [ Vas de mai mari dimensiuni (12 kotiles) pentru vin (" butelie" de vin). ] [24.34.24]
Collapse <b>Lebes</b> [ Un lebes, din bronz, descoperit la Bălăneşti, sec.4 a.Chr. ] [24.34.25]Lebes [ Un lebes, din bronz, descoperit la Bălăneşti, sec.4 a.Chr. ] [24.34.25]
Collapse <b>Lebes gamikos</b> [ ] [24.34.25.1]Lebes gamikos [ ] [24.34.25.1]
Lebes gamikos cu suport [ ] [24.34.25.1.1]
Lebes gamikos fără suport [ ] [24.34.25.1.2]
Collapse <b>Lekanis</b> [ ] [24.34.26]Lekanis [ ] [24.34.26]
Collapse <b>Lekanis cu capac</b> [ ] [24.34.26.1]Lekanis cu capac [ ] [24.34.26.1]
Capac de lekane [ ] [24.34.26.1.1]
Collapse <b>Lekythos</b> [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.34.27]Lekythos [ Formă de vas grecesc, cu picior discoidal, pântec conic, gât tubular terminat în formă de pâlnie şi cu toartă. Flacon. ] [24.34.27]
Lekythos cu benzi [ ] [24.34.27.1]
Lekythos cu palmete [ ] [24.34.27.2]
Lekythos cu umăr puternic [ ] [24.34.27.3]
Lekythos in formă de ghindă [ ] [24.34.27.4]
Lekythos pântecos [ ] [24.34.27.5]
Lekythos-aryballic [ Formă ceramică grecească de lekythos cu pântec umflat (ca de aryballos), dar cu picior şi gât tubular. Flacon în formă de pungă. ] [24.34.27.6]
Mastos [ ] [24.34.28]
Nestoris [ ] [24.34.29]
Collapse <b>Oinochoe</b> [ Vas în forma unui ulcior cu o singură toartă. De uz comun sau de lux. Corp globular şi gât lung-tubular sau scurt. Gură treflată, uneori largă. S-au stabilit mai multe tipuri. ] [24.34.30]Oinochoe [ Vas în forma unui ulcior cu o singură toartă. De uz comun sau de lux. Corp globular şi gât lung-tubular sau scurt. Gură treflată, uneori largă. S-au stabilit mai multe tipuri. ] [24.34.30]
Oinochoe-imitaţie geto-dacică [ După model grecesc, sec.4 a.Chr. (la Cotnari). ] [24.34.30.1]
Olpe [ ] [24.34.31]
Oxibaphon [ ] [24.34.32]
Pelike [ ] [24.34.33]
Phiale [ Vas de metal, formă specifică, plată, cu margini cochiliate, de obicei decorat "au repousse", cu lobi reproducând rozeta de lotus. în interior, un "umbo". Folosit la libaţii. ] [24.34.34]
Ploscă [ Recipient (din piele, apoi din ceramică) asemănător unui burduf (corp turtit, gât oblic de la care porneşte o toartă arcuită). Din neolitic până în epoca greco-romană. ] [24.34.35]
Prochous [ ] [24.34.36]
Psykter [ ] [24.34.37]
Collapse <b>Pyxis</b> [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.34.38]Pyxis [ Vas sau recipient, de obicei de formă paralelipipedică, cilindrică sau în calotă, prevăzut cu capac. ] [24.34.38]
Capac de pyxis [ ] [24.34.38.1]
Pyxis corintic [ ] [24.34.38.2]
Pyxis cu trei picioare [ ] [24.34.38.3]
Pyxis sferic-skyphoid [ ] [24.34.38.4]
Collapse <b>Skyphos</b> [ ] [24.34.39]Skyphos [ ] [24.34.39]
Cupă-skyphos [ Vas de băut, de forma unei cupe înalte şi fără picior. ] [24.34.39.1]
Skyphos attic cu figuri negre [ ] [24.34.39.2]
Skyphos attic cu figuri roşii [ ] [24.34.39.3]
Skyphos attic cu toarte supraînălţate [ ] [24.34.39.4]
Skyphos corintic [ ] [24.34.39.5]
Skyphos cu buza lată [ ] [24.34.39.6]
Skyphos tip fikellura [ ] [24.34.39.7]
Stamnos [ ] [24.34.40]
Collapse <b>Vas arhaic grecesc</b> [ ] [24.34.41]Vas arhaic grecesc [ ] [24.34.41]
Collapse <b>Amforă grecească arhaică</b> [ ] [24.34.41.1]Amforă grecească arhaică [ ] [24.34.41.1]
Amforă arhaică stilul "caprelor sălbatice" [ ] [24.34.41.1.1]
Amforă arhaică stilul fikellura [ ] [24.34.41.1.2]
Amforă attică cu figuri negre [ ] [24.34.41.1.3]
Amforă attică de uz comun [ De Chios, Lesbos, Clazomene, sec.6-4 a.Chr. ] [24.34.41.1.4]
Amforă de Clazomene [ ] [24.34.41.1.5]
Amforă de Rhodos cu reliefuri [ ] [24.34.41.1.6]
Amforă ioniană cu angobă albă [ ] [24.34.41.1.7]
Amforă stil camiros [ ] [24.34.41.1.8]
Amforă tip "a la brosse" [ ] [24.34.41.1.9]
Amforă-pythos [ ] [24.34.41.1.10]
Aryballos cu reliefuri [ ] [24.34.41.2]
Aryballos globular corintian [ ] [24.34.41.3]
Bol ionian cu "ochi" [ ] [24.34.41.4]
Bol ionian cu flori de lotus [ ] [24.34.41.5]
Bol ionian cu păsări [ ] [24.34.41.6]
Bol ionian cu rozete [ ] [24.34.41.7]
Bol tip fikellura [ ] [24.34.41.8]
Cupă ioniană comună [ ] [24.34.41.9]
Cupă ioniană cu ghirlande [ ] [24.34.41.10]
Cupă tip Camiros [ ] [24.34.41.11]
Cupă tip fikellura [ ] [24.34.41.12]
Dinos tip Camiros [ ] [24.34.41.13]
Hydria ioniană [ ] [24.34.41.14]
Lagynos tip Camiros [ ] [24.34.41.15]
Lekythos attic [ ] [24.34.41.16]
Collapse <b>Oinochoe ioniană</b> [ ] [24.34.41.17]Oinochoe ioniană [ ] [24.34.41.17]
Oinochoe ioniană cu gură trilobată [ ] [24.34.41.17.1]
Olpe ioniană [ ] [24.34.41.17.2]
Oinochoe tip camiros [ ] [24.34.41.18]
Oinochoe tip fikellura [ ] [24.34.41.19]
Olpe tip fikellura [ ] [24.34.41.20]
Platou tip camiros [ ] [24.34.41.21]
Situla-pythos [ ] [24.34.41.22]
Skyphos tip fikellura [ ] [24.34.41.23]
Stamnos ionian [ ] [24.34.41.24]
Vas cu figuri negre [ Apare la Atena, în sec.6 a.Chr. ] [24.34.41.25]
Vas cu figuri roşii [ Pe la 530 a.Chr. şi continuă în epoca clasică (când devine un tip aproape exclusiv). ] [24.34.41.26]
Vas stil "caprele sălbatice" [ De Chios şi Clazomene. între 626-550 a.Chr. ] [24.34.41.27]
Vas stil fikellura [ Milet, a doua jumătate a sec.6 a.Chr. ] [24.34.41.28]
Vas tip "vroulia" [ ] [24.34.41.29]
Vas tip naukratis [ ] [24.34.41.30]
Collapse <b>Vas-coroană</b> [ ] [24.34.41.31]Vas-coroană [ ] [24.34.41.31]
Vas-coroană "rhodo-ionian" [ ] [24.34.41.31.1]
Collapse <b>Vas corintian</b> [ ] [24.34.42]Vas corintian [ ] [24.34.42]
Vas attic [ ] [24.34.42.1]
Collapse <b>Vas cu firnis negru</b> [ ] [24.34.43]Vas cu firnis negru [ ] [24.34.43]
Vas tip "west-slope" [ Vas grecesc, epoca clasică, din grupa cu firnis negru, ornamentat cu puţine motive florale pictate cu pastă albă de argilă. ] [24.34.43.1]
Vas de chios [ ] [24.34.44]
Vas de clazomenai [ ] [24.34.45]
Vas rhodian [ ] [24.34.46]
Collapse <b>Vas medieval</b> [ ] [24.35]Vas medieval [ ] [24.35]
Cană cu o toartă şi gură trilobată [ Medievala, sec.14-15 p.Chr. ] [24.35.1]
Oală cu toartă de coş [ Oală globulară specifică, cu o toartă lată care uneşte marginile gurii, dând aspectul de coş. De ex. la Piua Petrii, sec.16-17 p.Chr. ] [24.35.2]
Strachină medievală [ ] [24.35.3]
Urcior amforoidal prefeudal [ Culoare roşietică, sec.9-10 (la Păuleasa). ] [24.35.4]
Urcior cu inscripţie [ Urciorul descoperit la Capidava, sec.10 p.Chr., cu inscripţie românească pe umăr. ] [24.35.5]
Urcior medieval [ ] [24.35.6]
Urcior tip hinog [ Sec.6-7 p.Chr. Are o toartă, gură circulară sau trilobată. Poate fi sferic, cilindric, bitronconic. Fundul este bombat cu " umbo". ] [24.35.7]
Vas de delft [ Curtea Domnească din Iaşi. ] [24.35.8]
Vas medieval occidental [ ] [24.35.9]
Collapse <b>Vas medieval oriental</b> [ Sec.16-17. ] [24.35.10]Vas medieval oriental [ Sec.16-17. ] [24.35.10]
Vas tip iznik [ Ceramică otomană de Iznik, la Suceava, sec.16. ] [24.35.10.1]
Vas otoman [ ] [24.35.11]
Vas pentru apă minerală de karlsbad [ Curtea Domneasca din Iaşi, sec.18. Vasul are ştampila: " Karlsbader Mineral Wasser". ] [24.35.12]
Vas octogonal [ ] [24.36]
Vas ovoidal [ ] [24.37]
Vas pentru turnare în tipar [ ] [24.38]
Vas piriform [ ] [24.39]
Collapse <b>Vas roman</b> [ ] [24.40]Vas roman [ ] [24.40]
Collapse <b>Amforă romană</b> [ ] [24.40.1]Amforă romană [ ] [24.40.1]
Collapse <b>Amforă romană timpurie</b> [ ] [24.40.1.1]Amforă romană timpurie [ ] [24.40.1.1]
Amforă cilindrică [ ] [24.40.1.1.1]
Amforă cu tituli picti [ Amforă romană timpurie, cu inscripţii de vopsea roşie. ] [24.40.1.1.2]
Amforă ovoidală [ ] [24.40.1.1.3]
Amforă piriformă cu fund plat [ ] [24.40.1.1.4]
Amforă piriformă cu gât înalt [ ] [24.40.1.1.5]
Collapse <b>Amforă romano-bizantină</b> [ ] [24.40.1.2]Amforă romano-bizantină [ ] [24.40.1.2]
Amforă cu inscripţie pictată [ Amforă sec.4-6 p.Chr. Inscripţiile au fost pictate cu roşu, reprezentând monograme creştine, formule şi invocaţii religioase creştine. ] [24.40.1.2.1]
Collapse <b>Amforetă</b> [ Tip de amforă de dimensiuni reduse. ] [24.40.2]Amforetă [ Tip de amforă de dimensiuni reduse. ] [24.40.2]
Amforetă cu figuri roşii [ ] [24.40.2.1]
Biberon [ Recipient în formă de flacon, la care se ataşează o tetină, servind la hrănirea sugarilor. în antichitatea romană: guttus. ] [24.40.3]
Collapse <b>Cupă</b> [ ] [24.40.4]Cupă [ ] [24.40.4]
Cupă arretină [ ] [24.40.4.1]
Cupă caliciformă tip Cucuteni [ ] [24.40.4.2]
Cupă chalkidică [ Tip de vas grecesc, cu picior mic inelar. ] [24.40.4.3]
Collapse <b>Cupă cu picior</b> [ ] [24.40.4.4]Cupă cu picior [ ] [24.40.4.4]
Cupă cu picior şi gura lobată [ ] [24.40.4.4.1]
Cupă cu picior tip Cucuteni [ ] [24.40.4.4.2]
Cupă ioniană comună [ ] [24.40.4.5]
Cupă ioniană cu ghirlande [ ] [24.40.4.6]
Collapse <b>Cupă tip "micii meşteri"</b> [ ] [24.40.4.7]Cupă tip "micii meşteri" [ ] [24.40.4.7]
Cupă tip "band-cup" [ ] [24.40.4.7.1]
Cupă tip "lip-cup" [ ] [24.40.4.7.2]
Cupă tip Camiros [ ] [24.40.4.8]
Cupă tip fikellura [ ] [24.40.4.9]
Cupă tip Hamangia [ ] [24.40.4.10]
Cupă tip Siana [ ] [24.40.4.11]
Collapse <b>Cupă-bol</b> [ ] [24.40.4.12]Cupă-bol [ ] [24.40.4.12]
Bol cu buza tetralobată [ De ex., în cultura Wietenberg. ] [24.40.4.12.1]
Cupă-skyphos [ Vas de băut, de forma unei cupe înalte şi fără picior. ] [24.40.4.13]
Dolium [ Vas ceramic (chiup, butoi) de mari dimensiuni, folosit pentru păstrarea proviziilor, în special a vinurilor. ] [24.40.5]
Farfurie [ Vas larg, cu deschiderea gurii foarte mare faţă de înălţime şi fund, de obicei fără toarte. ] [24.40.6]
Pateră [ Vas ritual de metal (rar de ceramică) de forma unei farfurii întinse, cu marginea uşor arcuită în interior, cu " umbo" central. Uneori mâner cilindric, terminat în protomă de berbec. Folosit pentru libaţii. ] [24.40.7]
Platou [ ] [24.40.8]
Collapse <b>Urcior</b> [ Vas cu corpul bombat, gâtul lung şi îngust, de obicei având o singură toartă. ] [24.40.9]Urcior [ Vas cu corpul bombat, gâtul lung şi îngust, de obicei având o singură toartă. ] [24.40.9]
Urcior amforoidal prefeudal [ Culoare roşietică, sec.9-10 (la Păuleasa). ] [24.40.9.1]
Urcior cu inscripţie [ Urciorul descoperit la Capidava, sec.10 p.Chr., cu inscripţie românească pe umăr. ] [24.40.9.2]
Urcior medieval [ ] [24.40.9.3]
Urcior tip hinog [ Sec.6-7 p.Chr. Are o toartă, gură circulară sau trilobată. Poate fi sferic, cilindric, bitronconic. Fundul este bombat cu " umbo". ] [24.40.9.4]
Urcior-amforoidal [ Poate avea fundul plat, gura pâlnie (sec.4-5). ] [24.40.9.5]
Vas terra estampata [ Caracteristic epocii romane târzii, înlocuind vasele terra sigillata. Cupe sau patere cu decor realizat prin imprimarea în adâncime ("en creux"), cu motive figurate, de obicei creştine, dar şi laice (ca de ex. figurile unor împăraţi). ] [24.40.10]
Vas terra nigra [ ] [24.40.11]
Collapse <b>Vas terra sigillata</b> [ Tip roman timpuriu, cu firnis roşu şi decor figurat în relief, apărut în Italia, apoi răspândit în întregul imperiu roman. Descoperiri la Tomis, Drobeta, Apahida, Cristeşti, Capidava, Apulum, ş.a. ] [24.40.12]Vas terra sigillata [ Tip roman timpuriu, cu firnis roşu şi decor figurat în relief, apărut în Italia, apoi răspândit în întregul imperiu roman. Descoperiri la Tomis, Drobeta, Apahida, Cristeşti, Capidava, Apulum, ş.a. ] [24.40.12]
Cupă arretină [ ] [24.40.12.1]
Vas semisferic [ ] [24.41]
Vas sfero-conic [ ] [24.42]
Vas ştampilat [ ] [24.43]
Vas tip "pyraunos" [ Sfârşitul Bronzului şi începutul Hallstattului. ] [24.44]
Collapse <b>Vas tip bastarnic</b> [ Sec.3-2 a.Chr. ] [24.45]Vas tip bastarnic [ Sec.3-2 a.Chr. ] [24.45]
Strachină tip bastarnic [ De ex, la Cucorăni, sec.2 p.Chr. Din pastă neagră cu nisip şi mica, lustru negru, marginea evazată şi faţetată. ] [24.45.1]
Collapse <b>Vas tip bodrogkeresztur</b> [ ] [24.46]Vas tip bodrogkeresztur [ ] [24.46]
Vas de flori [ în cultura Bodrogkeresztur, o formă aşa numită pentru flori, ca o vază, tronconică, cu patru unghiuri la gură, din care unul este lobat. ] [24.46.1]
Vas de lapte [ O formă eneolitică de vas, aşa numit "de lapte" (cultura Bodrogkeresztur). Are un gât înalt subţire cilindric şi două mici tortiţe verticale perforate lângă gură. Un fel de biberon. ] [24.46.2]
Collapse <b>Vas tip boian</b> [ ] [24.47]Vas tip boian [ ] [24.47]
Vas cu picior tip vidra [ ] [24.47.1]
Vas tip brateiu [ ] [24.48]
Vas tip ceramică liniară [ ] [24.49]
Vas tip cernavoda i [ ] [24.50]
Vas tip coslogeni [ ] [24.51]
Vas tip costişa [ ] [24.52]
Collapse <b>Vas tip coţofeni</b> [ ] [24.53]Vas tip coţofeni [ ] [24.53]
Vas amforoidal tip coţofeni [ ] [24.53.1]
Collapse <b>Vas tip criş</b> [ ] [24.54]Vas tip criş [ ] [24.54]
Chiup tip Criş [ ] [24.54.1]
Vas cu picior masiv [ Cu picior masiv rotund sau în cruce. în cultura Criş. ] [24.54.2]
Vas cu picior treflat [ Cultura Criş. ] [24.54.3]
Vas cu picioruşe scunde [ în cultura Criş. ] [24.54.4]
Collapse <b>Vas tip cruceni</b> [ ] [24.55]Vas tip cruceni [ ] [24.55]
Strachină tip cruceni [ Cu o toartă trasă din buză şi cu trei lobi mici unghiulari de asemenea traşi din margine. ] [24.55.1]
Collapse <b>Vas tip cucuteni</b> [ ] [24.56]Vas tip cucuteni [ ] [24.56]
Capac tip "cască suedeză" [ De ex., în cultura Cucuteni. ] [24.56.1]
Chiup tip Cucuteni [ ] [24.56.2]
Crater tip Cucuteni [ ] [24.56.3]
Cupă caliciformă tip Cucuteni [ ] [24.56.4]
Cupă cu picior tip Cucuteni [ ] [24.56.5]
Strachină cu picior înalt [ ] [24.56.6]
Suport cu vas tip cucuteni [ ] [24.56.7]
Suport înalt tip cucuteni [ ] [24.56.8]
Suport tip "hora" [ ] [24.56.9]
Vas amforoidal etajat tip cucuteni [ ] [24.56.10]
Vas amforoidal tip cucuteni [ ] [24.56.11]
Vas amforoidal tip cucuteni b [ ] [24.56.12]
Vas bitronconic tip cucuteni [ ] [24.56.13]
Collapse <b>Vas cu corp în patru colţuri</b> [ Cultura Cucuteni A. ] [24.56.14]Vas cu corp în patru colţuri [ Cultura Cucuteni A. ] [24.56.14]
Vas în patru colţuri şi buză trilobată [ Cucuteni A-B. ] [24.56.14.1]
Vas cu picior înalt şi "ferestre" [ ] [24.56.15]
Vas cucuteni tip miorcani [ Vas de formă deosebită, descoperit la Miorcani, faza Cucuteni B. ] [24.56.16]
Vas cucuteni varianta sărata monteoru [ ] [24.56.17]
Vas etajat tip cucuteni [ ] [24.56.18]
Vas piriform cu prag [ ] [24.56.19]
Vas piriform tip cucuteni [ ] [24.56.20]
Vas sferic tip cucuteni [ ] [24.56.21]
Vas-binoclu tip cucuteni [ ] [24.56.22]
Vas-coşuleţ cu pereţi în colţuri [ Cucuteni A (la Drşguşeni). ] [24.56.23]
Collapse <b>Vas tip cultura amforelor globulare</b> [ ] [24.57]Vas tip cultura amforelor globulare [ ] [24.57]
Amforă "sferică" [ Cultura amforelor sferice (sau globulare). ] [24.57.1]
Collapse <b>Vas tip dridu</b> [ ] [24.58]Vas tip dridu [ ] [24.58]
Castron tip "chafing-dishes" [ De ex., în cultura Dridu, la Bucov, sec.8-10 p.Chr., import bizantin. ] [24.58.1]
Vas tip dudeşti [ ] [24.59]
Collapse <b>Vas tip gârla mare</b> [ ] [24.60]Vas tip gârla mare [ ] [24.60]
Strachină tip gârla mare [ ] [24.60.1]
Vas dublu tip gârla mare [ ] [24.60.2]
Vas etajat tip gârla mare [ ] [24.60.3]
Vas tip gava-reci-mediaş [ ] [24.61]
Collapse <b>Vas tip gumelniţa</b> [ ] [24.62]Vas tip gumelniţa [ ] [24.62]
Chiup pentru cereale tip Tangâru [ ] [24.62.1]
Riton tip gumelniţa [ ] [24.62.2]
Vas antropomorf tip sultana [ ] [24.62.3]
Vas cu două gâturi [ ] [24.62.4]
Vas cu toarte în formă de falus [ Un vas deosebit (cultura Gumelniţa), cu două toarte pornind de pe umăr, aproape verticale, în secţiune rotunde, groase. Impresia de falusuri se impune la o primă vedere, mai ales că nu cunoaştem asemenea "apucatori" pe nici un vas preistoric. Poate ar trebui considerat vas de cult. ] [24.62.5]
Collapse <b>Vas tip hallstatt</b> [ Culoare neagră, lustruit la suprafaţă, ornamentat cu caneluri (oblice), sau cu caneluri asociate cu decor fin incizat şi încrustat cu alb. ] [24.63]Vas tip hallstatt [ Culoare neagră, lustruit la suprafaţă, ornamentat cu caneluri (oblice), sau cu caneluri asociate cu decor fin incizat şi încrustat cu alb. ] [24.63]
Vas tip babadag [ ] [24.63.1]
Collapse <b>Vas tip basarabi</b> [ ] [24.63.2]Vas tip basarabi [ ] [24.63.2]
Fructieră cu picior înalt Basarabi [ ] [24.63.2.1]
Strachină cu buză evazată tip basarabi [ ] [24.63.2.2]
Strachină cu buză invazată tip basarabi [ ] [24.63.2.3]
Vas tip cozia-brad [ ] [24.63.3]
Vas tip ferigile [ ] [24.63.4]
Vas tip insula banului [ ] [24.63.5]
Collapse <b>Vas tip hamangia</b> [ ] [24.64]Vas tip hamangia [ ] [24.64]
Ceaşcă piriformă cu gât pâlnie [ O forma de ceaşcă fără toartă, de ex. în cultura Hamangia. ] [24.64.1]
Cupă tip Hamangia [ ] [24.64.2]
Vas bitronconic tip hamangia [ ] [24.64.3]
Collapse <b>Vas tip horodiştea-folteşti</b> [ ] [24.65]Vas tip horodiştea-folteşti [ ] [24.65]
Vas tip brăiliţa [ Vas cultura Horodiştea-Folteşti. Corp globular amplu dar turtit, fund rotund, iar de pe umeri se ridică un gât tronconic înalt, îngustindu-se spre gură. ] [24.65.1]
Collapse <b>Vas tip iclod</b> [ ] [24.66]Vas tip iclod [ ] [24.66]
Vas cilindric tip iclod [ O vază frumos decorată; butoni pe corp. ] [24.66.1]
Vas cu picior-suport tip iclod [ ] [24.66.2]
Vas tip ipoteşti-ciurel-cândeşti [ ] [24.67]
Collapse <b>Vas tip kostolac</b> [ ] [24.68]Vas tip kostolac [ ] [24.68]
Capac-disc tip Kostolac [ ] [24.68.1]
Collapse <b>Vas tip monteoru</b> [ ] [24.69]Vas tip monteoru [ ] [24.69]
Askos tip Monteoru [ ] [24.69.1]
Ceaşca cu "ansa lunata" [ ] [24.69.2]
Ceaşcă cu buza înălţată pe o parte [ Ceaşcă cu buza înălţată în partea opusa toartei. în cultura Sălcuţa seamănă cu o oinochoe. Forme de acest tip în culturile Zimnicea-Plovdiv şi Coţofeni. ] [24.69.3]
Vas amforoidal tip monteoru [ Vas amforoidal alungit cu gâtul pâlnie şi fund ascuţit, cultura Monteoru. ] [24.69.4]
Vas cu toarte "coarne de berbec" [ ] [24.69.5]
Collapse <b>Vas tip mormintele cu ocru</b> [ ] [24.70]Vas tip mormintele cu ocru [ ] [24.70]
Vas-urnă amforoidal tip mormintele cu ocru [ ] [24.70.1]
Collapse <b>Vas tip noua</b> [ ] [24.71]Vas tip noua [ ] [24.71]
Strachină tip noua [ ] [24.71.1]
Vas în formă de pungă [ Cultura Noua. ] [24.71.2]
Collapse <b>Vas tip otomani</b> [ ] [24.72]Vas tip otomani [ ] [24.72]
Strachină tip otomani [ ] [24.72.1]
Vas amforoidal tip otomani [ ] [24.72.2]
Vas cilindric tip otomani [ ] [24.72.3]
Collapse <b>Vas tip periam-pecica</b> [ ] [24.73]Vas tip periam-pecica [ ] [24.73]
Vas cu buza lobată şi toarte albiate [ ] [24.73.1]
Vas dublu şi gât pâlnie [ Are şi două tortiţe. La Pecica, cultura Periam-Pecica. ] [24.73.2]
Vas tip "clepsidră" [ Cu două toarte, cultura Periam. ] [24.73.3]
Vas tip petreşti [ ] [24.74]
Collapse <b>Vas tip precucuteni</b> [ ] [24.75]Vas tip precucuteni [ ] [24.75]
Fructieră cu picior tip Precucuteni III [ ] [24.75.1]
Vas cu proeminenţe ascuţite precucuteni iii [ ] [24.75.2]
Vas tip przeworsk [ ] [24.76]
Vas tip sălcuţa [ ] [24.77]
Collapse <b>Vas tip sântana de mureş</b> [ ] [24.78]Vas tip sântana de mureş [ ] [24.78]
Castron cu trei toarte late [ în cultura Sântana de Mureş. ] [24.78.1]
Vas tip suciu [ ] [24.79]
Vas tip susani [ ] [24.80]
Collapse <b>Vas tip tei</b> [ ] [24.81]Vas tip tei [ ] [24.81]
Vas cu "peceţi" [ La Giuleşti-Sârbi, decor realizat prin procedeul şănţuleţelor cu beţişor lat şi crestat la capăt (" Stichkanaltecnik"). ] [24.81.1]
Vas globular tip tei [ Cu decor striat cu "mătura". ] [24.81.2]
Vas tip tisa [ ] [24.82]
Collapse <b>Vas tip tiszapolgar</b> [ ] [24.83]Vas tip tiszapolgar [ ] [24.83]
Vas cu patru picioare tip tiszapolgar [ ] [24.83.1]
Vas cu picior înalt şi "ferestre" [ ] [24.83.2]
Collapse <b>Vas tip vădastra</b> [ ] [24.84]Vas tip vădastra [ ] [24.84]
Fructieră cu picior tip Fărcaşele [ ] [24.84.1]
Strachină tip vădastra [ ] [24.84.2]
Suport triunghiular [ Suport triunghiular cu apucători plate evazat-orizontale la cele trei colţuri. Cultura Vădastra. ] [24.84.3]
Vas antropomorf tip vădastra [ ] [24.84.4]
Vas-coşuleţ cu toarte antropomorfe [ în cultura Vădastra, vas-coşuleţ cu toarte înalte, late şi terminate în capete umane. ] [24.84.5]
Collapse <b>Vas tip verbicioara</b> [ ] [24.85]Vas tip verbicioara [ ] [24.85]
Vas globular tip verbicioara [ Corp globular, fund rotund, gât pâlnie, două toarte late mai mici trase din buză sau gât. ] [24.85.1]
Collapse <b>Vas tip vinca-turdaş</b> [ ] [24.86]Vas tip vinca-turdaş [ ] [24.86]
Vas amforoidal tip vinca-turdaş [ ] [24.86.1]
Vas tip vucedol [ ] [24.87]
Collapse <b>Vas tip wietenberg</b> [ ] [24.88]Vas tip wietenberg [ ] [24.88]
Askos tip Wietenberg [ ] [24.88.1]
Vas cu buza în colţuri şi toartă interioară [ La Dersida, cultura Wietenberg. Buză în colţuri pronunţate puternic, înalte, iar toarta lată este prinsă în interiorul vasului. ] [24.88.2]
Vas dreptunghiular-cutie tip wietenberg [ ] [24.88.3]
Vas lobat tip wietenberg [ ] [24.88.4]
Collapse <b>Vas tip zimnicea-plovdiv</b> [ ] [24.89]Vas tip zimnicea-plovdiv [ ] [24.89]
Castron cu picior înalt tip zimnicea [ ] [24.89.1]
Vas tronconic [ ] [24.90]
Vas-borcan prefeudal [ Sec.9-12. ] [24.91]
Vas-clopot [ ] [24.92]
Vas-cutie [ ] [24.93]
Vas-puşculiţă [ Sec.16 p.Chr., la Piatra Neamţ. ] [24.94]
Vas-sac [ ] [24.95]
Collapse <b>Vas-suport</b> [ ] [24.96]Vas-suport [ ] [24.96]
Suport cu vas [ Vas globular pictat, de la Izvoarele, cultura Cucuteni, ataşat cu patru picioare la un suport înalt. ] [24.96.1]
Collapse <b>Veselă</b> [ ] [24.97]Veselă [ ] [24.97]
Collapse <b>Amforetă</b> [ Tip de amforă de dimensiuni reduse. ] [24.97.1]Amforetă [ Tip de amforă de dimensiuni reduse. ] [24.97.1]
Amforetă cu figuri roşii [ ] [24.97.1.1]
Askos [ Recipient de dimensiuni reduse, asemănător oarecum unui mic burduf; corp plat-turtit sau corp globular cu picior, având o toartă arcuită. Trei tipuri mai răspândite: tip turtit, ca o ploscă; tip mai înalt, bombat, cu picior scund; tip circular- inelar (Ring-askos). Forma de askos a fost creată local încă din neolitic: Gumelniţa, Sălcuţa, Cernavoda I (faza Renie II) şi a continuat în epoca bronzului: Celei, Baden, Coţofeni, Monteoru. ] [24.97.2]
Biberon [ Recipient în formă de flacon, la care se ataşează o tetină, servind la hrănirea sugarilor. în antichitatea romană: guttus. ] [24.97.3]
Collapse <b>Bol</b> [ ] [24.97.4]Bol [ ] [24.97.4]
Bol semisferic [ ] [24.97.4.1]
Bol sferic [ ] [24.97.4.2]
Bol tip cipriot [ ] [24.97.4.3]
Bol tronconic [ ] [24.97.4.4]
Bol delian [ ] [24.97.5]
Butelie [ ] [24.97.6]
Collapse <b>Cană</b> [ ] [24.97.7]Cană [ ] [24.97.7]
Cană cu o toartă şi gură trilobată [ Medievala, sec.14-15 p.Chr. ] [24.97.7.1]
Cană cu toarte supraînălţate [ ] [24.97.7.2]
Ceaşcă cu butoni pe toarte [ ] [24.97.7.3]
Ceaşcă tip "fuchsstadt" [ Apare în depozite de bronzuri, Hallstatt B. ] [24.97.7.4]
Ceaşcă tip Kirkendrup [ Apare în Hallstatt B. în depozite de bronzuri. ] [24.97.7.5]
Toartă de cană [ ] [24.97.7.6]
Ulcică [ ] [24.97.7.7]
Collapse <b>Castron</b> [ ] [24.97.8]Castron [ ] [24.97.8]
Castron cu buza arcuită în interior [ Exemple, în Hallstatt. ] [24.97.8.1]
Castron cu picior înalt [ Cultura Precucuteni. ] [24.97.8.2]
Castron cu picior inelar [ Cultura Starcevo-Criş. ] [24.97.8.3]
Castron cu trei toarte [ Sec.4 p.Chr. ] [24.97.8.4]
Castron cvadrilobat [ ] [24.97.8.5]
Collapse <b>Castron smălţuit</b> [ ] [24.97.8.6]Castron smălţuit [ ] [24.97.8.6]
Castron smălţuit cu două apucători [ ] [24.97.8.6.1]
Castron tip "chafing-dishes" [ De ex., în cultura Dridu, la Bucov, sec.8-10 p.Chr., import bizantin. ] [24.97.8.7]
Chous [ ] [24.97.9]
Collapse <b>Crater</b> [ Vas mare, adânc, gură largă, folosit la amestecul vinului cu apa. ] [24.97.10]Crater [ Vas mare, adânc, gură largă, folosit la amestecul vinului cu apa. ] [24.97.10]
Crater cu colonete laterale [ ] [24.97.10.1]
Crater cu volute [ ] [24.97.10.2]
Crater-clopot [ ] [24.97.10.3]
Crater-cupă [ ] [24.97.10.4]
Krateriskos [ ] [24.97.10.5]
Collapse <b>Cupă cu picior</b> [ ] [24.97.11]Cupă cu picior [ ] [24.97.11]
Cupă cu picior şi gura lobată [ ] [24.97.11.1]
Cupă cu picior tip Cucuteni [ ] [24.97.11.2]
Collapse <b>Cupă-bol</b> [ ] [24.97.12]Cupă-bol [ ] [24.97.12]
Bol cu buza tetralobată [ De ex., în cultura Wietenberg. ] [24.97.12.1]
Dinos [ ] [24.97.13]
Farfurie [ Vas larg, cu deschiderea gurii foarte mare faţă de înălţime şi fund, de obicei fără toarte. ] [24.97.14]
Farfurioară [ ] [24.97.15]
Collapse <b>Fructieră</b> [ ] [24.97.16]Fructieră [ ] [24.97.16]
Fructieră cu picior ajurat [ ] [24.97.16.1]
Fructieră cu picior perforat [ ] [24.97.16.2]
Fructieră cu trei picioare [ ] [24.97.16.3]
Fructieră fără picior [ ] [24.97.16.4]
Kiathos [ ] [24.97.17]
Kyathos [ ] [24.97.18]
Kylix [ Vas ceramic de băut vin. Are forma unei calote larg deschise (cupe), cu două toarte şi fund inelar sau picior. ] [24.97.19]
Lagynos [ Vas de mai mari dimensiuni (12 kotiles) pentru vin (" butelie" de vin). ] [24.97.20]
Mastos [ ] [24.97.21]
Collapse <b>Oinochoe</b> [ Vas în forma unui ulcior cu o singură toartă. De uz comun sau de lux. Corp globular şi gât lung-tubular sau scurt. Gură treflată, uneori largă. S-au stabilit mai multe tipuri. ] [24.97.22]Oinochoe [ Vas în forma unui ulcior cu o singură toartă. De uz comun sau de lux. Corp globular şi gât lung-tubular sau scurt. Gură treflată, uneori largă. S-au stabilit mai multe tipuri. ] [24.97.22]
Oinochoe-imitaţie geto-dacică [ După model grecesc, sec.4 a.Chr. (la Cotnari). ] [24.97.22.1]
Olpe [ ] [24.97.23]
Oxibaphon [ ] [24.97.24]
Pahar [ ] [24.97.25]
Ploscă [ Recipient (din piele, apoi din ceramică) asemănător unui burduf (corp turtit, gât oblic de la care porneşte o toartă arcuită). Din neolitic până în epoca greco-romană. ] [24.97.26]
Collapse <b>Riton</b> [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [24.97.27]Riton [ Vas de ceramică sau metal, ritual sau nu, de forma unui corn, cu gura largă, corpul îngustându-se la extremitatea opusă gurii, unde are un orificiu. Uneori capătul este o protomă; deseori este decorat. încă din eneolitic (cultura Gumelniţa). ] [24.97.27]
Riton antropomorf [ ] [24.97.27.1]
Riton zoomorf [ ] [24.97.27.2]
Collapse <b>Skyphos</b> [ ] [24.97.28]Skyphos [ ] [24.97.28]
Cupă-skyphos [ Vas de băut, de forma unei cupe înalte şi fără picior. ] [24.97.28.1]
Skyphos attic cu figuri negre [ ] [24.97.28.2]
Skyphos attic cu figuri roşii [ ] [24.97.28.3]
Skyphos attic cu toarte supraînălţate [ ] [24.97.28.4]
Skyphos corintic [ ] [24.97.28.5]
Skyphos cu buza lată [ ] [24.97.28.6]
Skyphos tip fikellura [ ] [24.97.28.7]
Solniţă [ ] [24.97.29]
Collapse <b>Strachină</b> [ Vas tronconic, scund, cu deschiderea gurii mult mai largă decât fundul, de obicei fără toartă, folosit în general ca vas de masă. Cunoscut încă din neolitic. ] [24.97.30]Strachină [ Vas tronconic, scund, cu deschiderea gurii mult mai largă decât fundul, de obicei fără toartă, folosit în general ca vas de masă. Cunoscut încă din neolitic. ] [24.97.30]
Strachină cu buză evazată tip basarabi [ ] [24.97.30.1]
Strachină cu buză invazată tip basarabi [ ] [24.97.30.2]
Collapse <b>Strachină cu gură lobată</b> [ Cultura Vatina. ] [24.97.30.3]Strachină cu gură lobată [ Cultura Vatina. ] [24.97.30.3]
Strachină cu gură tetralobată [ ] [24.97.30.3.1]
Strachină cu picior înalt [ ] [24.97.30.4]
Strachină în formă de barcă [ CU PERETE DESPăRţITOR. ] [24.97.30.5]
Strachină medievală [ ] [24.97.30.6]
Strachină tip bastarnic [ De ex, la Cucorăni, sec.2 p.Chr. Din pastă neagră cu nisip şi mica, lustru negru, marginea evazată şi faţetată. ] [24.97.30.7]
Strachină tip cruceni [ Cu o toartă trasă din buză şi cu trei lobi mici unghiulari de asemenea traşi din margine. ] [24.97.30.8]
Strachină tip gârla mare [ ] [24.97.30.9]
Strachină tip noua [ ] [24.97.30.10]
Strachină tip otomani [ ] [24.97.30.11]
Strachină tip vădastra [ ] [24.97.30.12]
Tipsie [ Vas plat (întins) de ceramică, lemn sau metal. Tavă mare, rotundă, uneori ornamentată. ] [24.97.31]
Collapse <b>Urcior</b> [ Vas cu corpul bombat, gâtul lung şi îngust, de obicei având o singură toartă. ] [24.97.32]Urcior [ Vas cu corpul bombat, gâtul lung şi îngust, de obicei având o singură toartă. ] [24.97.32]
Urcior amforoidal prefeudal [ Culoare roşietică, sec.9-10 (la Păuleasa). ] [24.97.32.1]
Urcior cu inscripţie [ Urciorul descoperit la Capidava, sec.10 p.Chr., cu inscripţie românească pe umăr. ] [24.97.32.2]
Urcior medieval [ ] [24.97.32.3]
Urcior tip hinog [ Sec.6-7 p.Chr. Are o toartă, gură circulară sau trilobată. Poate fi sferic, cilindric, bitronconic. Fundul este bombat cu " umbo". ] [24.97.32.4]
Urcior-amforoidal [ Poate avea fundul plat, gura pâlnie (sec.4-5). ] [24.97.32.5]
Vas de peşte [ Frecvent în vesela greco-romană, dar şi în alte epoci, de ex. în cultura Wietenberg. ] [24.97.33]
Vas de sticlă [ ] [24.97.34]
Collapse <b>Vas tip vatina</b> [ Vas zvelt, formă specifică, corpul bitronconic uşor turtit, gât larg înalt spre pâlnie, gură largă scobit-adâncită, cu două toarte late din buză. ] [24.97.35]Vas tip vatina [ Vas zvelt, formă specifică, corpul bitronconic uşor turtit, gât larg înalt spre pâlnie, gură largă scobit-adâncită, cu două toarte late din buză. ] [24.97.35]
Ceaşca cu "ansa lunata" [ ] [24.97.35.1]
Collapse <b>Strachină cu gură lobată</b> [ Cultura Vatina. ] [24.97.35.2]Strachină cu gură lobată [ Cultura Vatina. ] [24.97.35.2]
Strachină cu gură tetralobată [ ] [24.97.35.2.1]
Vas cu picior înalt şi "ferestre" [ ] [24.97.35.3]