CIMEC. Tezaurele terminologice
Index
|
Afișare arborescentă
|
Afișare alfabetică
tehnica de ardere
[1]
ardere
[ ] [1.1]
ardere în cuptor
[ ] [1.1.1]
ardere inoxidantă
[ ] [1.1.2]
ardere oxidantă
[ ] [1.1.3]
ardere pe vatră
[ ] [1.1.4]
arderi succesive
[ Cu scopul evitarii topirii grafitului, in cultura Gumelnita. ] [1.1.5]
terracotta
[ Tehnică artistică constând din modelarea şi coacerea în cuptor a figurinelor (sau elementelor de arhitectură, precum antefixele, sau chiar a fusaiolelor). ] [1.1.6]
tehnica de finisare
[2]
ambutisare
[ Proces de prelucrare prin deformare plastică, la cald sau la rece, a unui semifabricat din tablă sau din foi de metal, pentru obţinerea obiectelor cave (capace, cutii). ] [2.1]
argintare
[ ] [2.2]
aurire
[ ] [2.3]
ceruire
[ ] [2.4]
cizelare
[ A finisa, a retuşa, a ornamenta obiecte metalice prin aşchiere, gravare sau modelare (cu dălţi, ponsoane). ] [2.5]
forjare
[ Prelucrarea unui metal sau a unui aliaj prin deformare plastică la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau prese. ] [2.6]
lăcuire
[ ] [2.7]
lipire
[ ] [2.8]
lustruire
[ ] [2.9]
patinare
[ Oxidare naturala sau artificiala a bronzului, prin care acesta se acopera cu o pojghita de carbon de cupru de culoare verde. Aspect pe care il capata obiectele care au suferit mult timp actiunea agentilor atmosferici. Se poate obtine in mod artificial, cu scopuri decorative. ] [2.10]
pilire
[ ] [2.11]
retuşare
[ Corectare, îndreptare. Vorbim despre retuşare şi retuşe mai ales referitor la uneltele şi armele din silex. ] [2.12]
retuşare abruptă
[ ] [2.12.1]
retuşare aurignaciană
[ ] [2.12.2]
retuşare musteriană
[ ] [2.12.3]
retuşare paralelă
[ ] [2.12.4]
retuşare pe ambele laturi
[ ] [2.12.5]
retuşare pe latura dreaptă
[ ] [2.12.6]
retuşare pe latura stângă
[ ] [2.12.7]
retuşare pe o latură
[ ] [2.12.8]
retuşare prin percuţie
[ ] [2.12.9]
retuşare prin presiune
[ ] [2.12.10]
retuşare subparalelă
[ în Solutrean. ] [2.12.11]
stampilare
[ ] [2.13]
vernisare
[ Tehnică de acoperire a unei suprafeţe cu un vernis. ] [2.14]
tehnica de ornamentare
[3]
ajurare
[ Tehnică de ornamentare prin care se obţin motive ajurate (ajur), adică motive perforate. Prin ştantare, sculptare. Apare încă din sec.5-4 a.Chr. Utilizată în arta traco-getică, scitică, pe unele bijuterii din sec.3 p.Chr., în cea prefeudală, medievală etc. ] [3.1]
aplicare
[ ] [3.2]
brodare
[ A coase o broderie (ornamentaţie în relief pe ţesături, cu fire de diferite grosimi). ] [3.3]
canelare
[ Tehnică de executare a canelurilor. Canelura este o profilatură de forma unui sanţ, mai mult sau mai puţin adânc. Ca decor ceramic, apare încă din neolitic. în arhitectura greco-romană, canelurile verticale ritmează fusul coloanelor. ] [3.4]
ciocănire
[ Tehnică de decorare a pieselor din metal. Motivele se realizau prin percuţia unei plăci de metal cu ponsoane de mărimi şi forme diferite, sau pe matriţă de material dur pe care erau modelate motivele. Motivele pot fi în relief sau gravate în adâncime ("au repousse"). ] [3.5]
ciocănire "au repousse"
[ Tehnică de ciocănire prin care se realizează motive decorative în adâncime, cu ajutorul unor ponsoane relativ elastice, din os sau din lemn dur cu vârful plat. ] [3.5.1]
ciocănire la cald
[ ] [3.5.2]
ciocănire la rece
[ ] [3.5.3]
ciupire
[ ] [3.6]
cloisonne
[ Tehnică de orfevrărie prin care se fixau pietrele semipreţioase într-o împletitură de metal preţios, rezultând motive figurale sau geometrice pe o suprafaţă netedă stralucitoare. ] [3.7]
excizare
[ Tehnică decorativ folosită mai întâi în ceramica neolitică. Desenarea motivului cu un vârf în pasta moale şi scoaterea pastei din fond, aşa încât motivul apare în relief plat, rezervat din suprafaţa vasului, uneori încrustat cu pastă albă. ] [3.8]
filigranare
[ ] [3.9]
fir de argint
[ ] [3.10]
fir de aur
[ ] [3.11]
granulare
[ ] [3.12]
gravare
[ ] [3.13]
imprimare
[ 1) A realiza inscripţii, desene etc. pe suprafaţa unui obiect, prin deformarea plastică a stratului superficial. 2) Tehnică decorativă, folosită la ceramică, constând în obţinerea motivelor prin apăsarea unui tipar pe suprafaţa de decorat. ] [3.14]
dental
[ Moluscă marină cu capul acoperit de o cochilie deschisă la ambele capete în formă de corn. Rareori se spune "dentalium". De asemenea, înseamnă şi tehnica decorării cu ajutorul acestei specii de scoică; decor obţinut în acest fel. A nu se face confuzie cu "dentalia,-um" (din limba latină) care înseamnă: 1) partea plugului de care se fixa fierul; 2) dinţii greblei. ] [3.14.1]
incizare
[ Tehnică decorativă constând din desenarea motivului din linii continui, cu ajutorul vârfului unui instrument tăios. Folosită încă din epipaleolitic la decorarea osului. Se generalizează în neolitic. ] [3.15]
încrustare
[ Procedeu de subliniere a efectelor decorative prin umplerea spaţiilor adâncite ale unui motiv, cu materie colorată diferit. Folosit încă din neolitic, când se încrustau cu pastă albă motivele incizate sau excizate de pe suprafaţa vaselor. ] [3.16]
încrustare cu alb
[ ] [3.16.1]
încrustare cu roşu
[ ] [3.16.2]
tehnica "Keilschnitt"
[ Tehnică pentru obţinerea ornamentelor încrustate, pe metal. De ex., pe fibule. ] [3.16.3]
înţepare
[ ] [3.17]
lipire
[ ] [3.18]
lustruire
[ ] [3.19]
mille fiori
[ ] [3.20]
niello
[ Tehnică decorativă care constă din încrustarea de metal în metal. ] [3.21]
ornamentare negativă
[ ] [3.22]
pictare negativă
[ ] [3.22.1]
ornamentare pozitivă
[ ] [3.23]
pictare pozitivă
[ ] [3.23.1]
pictare
[ ] [3.24]
tehnica "trompe-d'oeil"
[ O tehnică de pictare care dă impresia, iluzia, umbrelor. ] [3.24.1]
placare
[ Acoperirea unei suprafeţe cu plăci, de diferite dimensiuni, din diferite materiale. ] [3.25]
presare
[ ] [3.26]
reliefare
[ Cu butoni, proeminenţe sau protuberanţe. ] [3.27]
sculptare
[ Arta reprezentării tridimensionale a imaginilor, în volume şi suprafeţe organizate în spaţiu. ] [3.28]
sculptare în altorelief
[ ] [3.28.1]
sculptare în basorelief
[ ] [3.28.2]
sculptare în ronde-bosse
[ ] [3.28.3]
sgraffito
[ Tehnică decorativă constând în desenarea motivelor cu un vârf ascuţit pe o suprafaţă semidură (ca de ex. pastă ceramică în curs de întărire). ] [3.29]
smălţuire
[ ] [3.30]
champleve
[ 1) Tehnică în arta emailului, constând în umplerea cu smalţ a spaţiilor adâncite special într-o placă metalică. 2) Obiect ornamentat prin această tehnică. ] [3.30.1]
glazurare
[ ] [3.30.2]
stampare
[ Tehnică de reproducere mecanică a unei inscripţii sau a unui relief plat, prin mulare, presare, siluetare cu grafit. ] [3.31]
stampilare
[ ] [3.32]
tehnica "a la brosse"
[ Procedeu pentru obţinerea unui ornament, cu ajutorul unei perii groase sau cu o pensulă groasă. Caracteristic unor vase greceşti arhaice. ] [3.33]
tehnica "Furchenstich"
[ Obţinerea de şiruri paralele de împunsături succesive (de ex. Cultura Coţofeni). ] [3.34]
tehnica "reduplicării"
[ Obţinere de motive de acelaşi tip, atât pozitive cât şi negative. De ex., spirala rezervată din pastă alaturi de spirala pictată (sau incizată). ] [3.35]
tehnica şănţuleţelor
[ Obţinerea unor şănţuleţe cu ajutorul unui beţisor lat, crestat sau nu la capăt. ] [3.36]
tehnica somatică
[ Tehnică decorativă care ţine cont de părţile corpului uman (decor care reprezintă ochii, nasul, linia gâtului, părţi de îmbrăcăminte). ] [3.37]
tehnica tectonică
[ Tehnică decorativă care ţine cont de părţile vasului sau a obiectului ( corp, toartă, gât, buză, disc, mâner, gardă etc.) ] [3.38]
torsionare
[ Prelucrarea materialelor prin răsucire. Tehnică de argintărie constând din răsucirea unui fir sau a multor fire de metal, în aşa fel încât se obţine o torsadă. Frecventă la torquesurile dacice de argint. ] [3.39]
traforare
[ Tehnică de ornamentare constând din decuparea unei figuri sau a unui motiv dintr-o placă subţire de lemn, metal. Ajur. ] [3.40]
vernisare
[ Tehnică de acoperire a unei suprafeţe cu un vernis. ] [3.41]
vopsire
[ ] [3.42]
tehnică primară
[4]
ciocănire
[ Tehnică de decorare a pieselor din metal. Motivele se realizau prin percuţia unei plăci de metal cu ponsoane de mărimi şi forme diferite, sau pe matriţă de material dur pe care erau modelate motivele. Motivele pot fi în relief sau gravate în adâncime ("au repousse"). ] [4.1]
ciocănire "au repousse"
[ Tehnică de ciocănire prin care se realizează motive decorative în adâncime, cu ajutorul unor ponsoane relativ elastice, din os sau din lemn dur cu vârful plat. ] [4.1.1]
ciocănire la cald
[ ] [4.1.2]
ciocănire la rece
[ ] [4.1.3]
cioplire
[ Procedeu pentru detaşarea materialului de pe suprafaţa unei piese de piatră (silex), lemn, prin aşchiere neregulată cu ajutorul unei unelte (daltă, topor). ] [4.2]
cioplire bipolară
[ în paleolitic. ] [4.2.1]
cioplire pe "nicovală"
[ în paleolitic. ] [4.2.2]
cioplire prin presiune
[ Cu ajutorul unei pârghii, sau prin presiune pectorală (în paleolitic). ] [4.2.3]
percuţie
[ ] [4.2.4]
percuţie directă simplă
[ Procedeu în paleolitic. ] [4.2.4.1]
percuţie indirectă
[ Procedeu în paleolitic. ] [4.2.4.2]
tehnica lamelară
[ ] [4.2.5]
tehnica levallois
[ ] [4.2.6]
forjare
[ Prelucrarea unui metal sau a unui aliaj prin deformare plastică la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau prese. ] [4.3]
împletire
[ ] [4.4]
laminare
[ 1) Prelucrarea unui material, a unui metal, prin deformare plastică la cald sau la rece, cu ajutorul unui laminor; transformarea în lame subţiri. 2) A subţia şi a omogeniza fibrele textile. 3) A îngusta un jet fluid. ] [4.5]
modelare
[ ] [4.6]
perforare
[ ] [4.7]
sculptare
[ Arta reprezentării tridimensionale a imaginilor, în volume şi suprafeţe organizate în spaţiu. ] [4.8]
sculptare în altorelief
[ ] [4.8.1]
sculptare în basorelief
[ ] [4.8.2]
sculptare în ronde-bosse
[ ] [4.8.3]
stanţare
[ Operaţie de tăiere sau de deformare plastică prin presare, a unui material cu ajutorul unei ştanţe. ] [4.9]
suflare
[ ] [4.10]
suflare în tipar
[ ] [4.10.1]
suflare liberă
[ ] [4.10.2]
trefilare
[ A trece un material metalic printr-o filieră, sub acţiunea unei forţe, pentru a se obţine o sârmă. ] [4.11]
turnare
[ Tehnica de producere a obiectelor de metal. Apare in perioada eneolitica ( denumita ca atare si chalcolitica), pentru realizarea topoarelor cu taisuri in cruce. ] [4.12]
turnare directă
[ ] [4.12.1]
turnare în tipar
[ ] [4.12.1.1]
turnare în tipar bivalv
[ Procedeu de turnare in tipar bivalv, inchis, prin care se obtin piese pline sau cu dulie, cu profile puternice. ] [4.12.1.1.1]
turnare în tipar monovalv
[ ] [4.12.1.1.2]
turnare indirectă
[ ] [4.12.2]
turnare "a cire perdue"
[ Procedeu care permite obtinerea unor forme complexe, goale in interior. ] [4.12.2.1]
tehnica textilelor
[5]
coasere
[ ] [5.1]
ţesere
[ ] [5.2]
tehnici de asamblare
[6]
nituire
[ A îmbina două sau mai multe piese cu ajutorul niturilor ( piese în formă de tijă cu cap semisferic folosite la îmbinarea nedemontabilă a tablelor, barelor). ] [6.1]
sudare
[ Operaţie de îmbinare a două piese metalice, realizând o legatură metalică sau chimică, prin încălzire sau presare. ] [6.2]