CIMEC. Tezaurele terminologice
Index
|
Afișare arborescentă
|
Afișare alfabetică
CULORI
[ Materii colorante obţinute prin diverse procedee, de origine minerală sau chimică. ] [1]
ALB
[ Culoare deschisă, strălucitoare, localizată în registrul superior al spectrului cromatic. ] [1.1]
ALBASTRU
[ Culoare de bază a spectrului cromatic, preparată prin intermediul prelucrării unor materii naturale, minerale sau vegetale, dar mai ales pe cale chimică. ] [1.2]
ARGINTIU
[ Similar cromatic culorii albe-cenuşii strălucitoare a argintului. ] [1.3]
AURIU
[ Nuanţă de galben similară cromatic culorii galben-strălucitoare a aurului. ] [1.4]
BLEU
[ Albastru-deschis. ] [1.5]
BRUN
[ Culoare naturală, artificială sau sintetică, compusă din negru, roşu şi galben, cu diverse variaţii tonale. ] [1.6]
CENUŞIU
[ Culoare tranzitorie obţinută prin amestecul în diferite porporţii a culorilor alb şi negru. ] [1.7]
NEGRU
[ Culoare obţinută fie prin absenţa luminii, fie produsă de corpurile ale căror suprafeţe absrob în întregime razele de lumină recepţionate. Face parte în exclusivitate dintre culorile pigmentare, fiind cea mai întunecată dintre acestea. Preparat prin prelucrarea unor roci bogate în carbon, prin arderea incompletă a unor materii şi, mai recent, pe cale chimică. ] [1.8]
OCRU
[ Nume generic dat unei familii de culori extrase din zăcăminte maturale. ] [1.9]
PORTOCALIU
[ Oranj. A doua culoare din spectrul cromatic. ] [1.10]
ROŞU
[ Culoare fundamentală a spectrului cromatic, situată în marginea superioară a acestuia. ] [1.11]
ROZ
[ Roşu-deschis. ] [1.12]
VERDE
[ Culoare fundamentală a spectrului cromatic, între galben şi albastru. ] [1.13]
VIOLET
[ Culoare fundamentală a spectrului cromatic, localizată la marginea acestuia. ] [1.14]
HÂRTIE
[ Produs industrial fabricat sub formă de foi de grosimi diferite, pentru scopuri diverse, prin folosirea unor substanţe organice vegetale şi materiale de încleiere şi colorare. ] [2]
HÂRTIE CARTONATĂ
[ Hârtie groasă, având o cinsistenţă similară celei a cartonului. ] [2.1]
HÂRTIE FOTOGRAFICĂ
[ Hârtie specială destinată a sluji drept suport fixării unei imagini fotografice. ] [2.2]
LEMN
[ Ţesut conductor al unor plante superioare, format din trahee, parenchim şi fibre cu lignină, folosit ca material de construcţie, combustibil etc.. ] [3]
RĂCHITĂ
[ Denumire a mai multor specii de salcie cu frunze înguste şi lunguieţe, cu ramuri subţiri şi elastice, folosite ca material de împletit. ] [3.1]
MATERIALE DIVERSE
[ Totalitate a materiilor prime sau semifabricate din care pot fi executate diverse bunuri. ] [4]
BAGA
[ Materie cornoasă, dură, translucidă, în nuanţe de galben până la brun; constituie carapacea broaştei ţestoase de apă marină. Plăcile bombate înmuiate în apă clocotită se presează sau se mulează în tipare, şi se pretează confecţionării unor obiecte utilitare sau decorative. ] [4.1]
CERNEALĂ
[ Substanţă lichidă sau vâscoasă, la origine produsă din negru de fum şi amidon, în amestec cu diversşi coloranţi şi uleiuri sicative, uleiuri polimerizate, folosită în tipografie şi tipografie pentru multiplicarea prin imprimare. ] [4.2]
CHIHLIMBAR
[ Răşină fosilă, maleabilă şi electrizantă (densitate 1,5-3, greutate specifică 1,03-1,12); conţine, câteodată, resturi de plante şi de insecte bine conservate. Prezentare: bucăţi dure, casante, translucide, colorate în tente gălbui-aurii, nuanţate spre brun. Varietăţi: galben, răşină de conifer, cenuşiu, secreţie a caşalotului. Cea mai dură şi durabilă răşină naturală. ] [4.3]
CORAL
[ Mărgean. ] [4.4]
CORN
[ Arbust cu lemnul foarte tare, cu frunze opuse, cu flori galbene şi fructe roşii comestibile, ale cărui frunze sunt utilizate în vopsitorie. ] [4.5]
EBONITA
[ Material plastic obţinut prin vulcanizarea cauciucului cu sulf, cu proprietăţi electroizolante şi anticorozive, folosit în industrie. ] [4.6]
ECAILLE
[ Carapace de broască ţestoasă, ale cărei plcăi de baga sunt folosite în ebenisterie. ] [4.7]
EMAIL
[ Substanţă sticloasă, translucidă sau opacă, incoloră sau colorată cu ajutorul unor oxizi metalici, aplicată sub formă de pulbere sau de pastă (la cald), pe suprafaţa unor piese metalice (aur, aramă, bronz) sau de sticlă, de ceramică, pentru a le proteja şi pentru a obţine un efect decorativ. ] [4.8]
EMAIL POLICROM
[ Email multicolor. ] [4.9]
FAIANŢĂ
[ Produs ceramic în comoziţia căruia intră argilă, mai mult sau mai puţin pură, nisip şi marnă calcaroasă; după ardere, pasta se acoperă cu smalţ stanifer. Folosită în industrie şi în arta decorativă. ] [4.10]
FILDEŞ
[ Materie osoasă, dură, de culoare albă uşor albăstruie, uneori brună, obţinută din colţi de mamut, elefant, hipopotam, morsă, rinocer, folosită din preistorie pentru confecţionarea armelor şi în arta decorativă datorită calităţilor sale de maleabilitate şi rezistenţă la coroziune. ] [4.11]
ÎMPLETITURĂ PAIE
[ Reţea formată prin întreţeserea unor paie. ] [4.12]
LAC
[ Verni răşinos, obţinut prin combinarea de gume-răşini cu ulei de camelii şi ceai, frecate apoi cu pigmenţi, care se diluează cu alte uleiuri, iar prin adaos de sulfat de fier i se asigură transparenţă. Folosit pentru finisarea suprafeţelor unor obiecte sau pentru executarea unor obiecte aparte, prin aplicare pe un suport de lemn maruflat cu mătase şi acoperit cu un grund dur (format din argilă arsă şi gresie fină, frecate cu verni.) Se asigură o excelentă durabilitate prin lustruire insistentă şi îndelungată. ] [4.13]
LUT
[ Argilă. ] [4.14]
MUŞCHI
[ Clasă de plante inferioare, formată din tulpină li frunze simple, fără rădăcini, care cresc în locurile umbroase, folosită în trecut în căptuşirea izolantă a locuinţelor. ] [4.15]
OS
[ Excrescenţă cornoasă conică pe capul unor mamifere, folosită ca suport pentru executarea unor obiecte în arta decorativă sau în industria casnică. ] [4.16]
PANĂ DE GÂSCĂ
[ Instrument de scris obţinut prin ascuţirea parţii inferioare a cotorului unei pene de gâscă. ] [4.17]
PERLE
[ Concreţiune sferică sau piliformă, de mici dimensiuni, formată în corpul moluştei "Maleagrina nargaritifera", prin combinarea carbonatului de calciu cu o substanţă organică - sideful - secretată de moluscă (duritate 3,5-4, greutate specifică 2,65-2,85). Colorit: alb-lăptos, alb-argintiu, galben, rar verde, albastru, roz, foarte rar negru. Versiuni: naturale, de cultură, false. ] [4.18]
PIELE
[ Ţesut epitelial care acoperă corpul unor mamifere, folosit pentru executarea de confecţii sau tapiţări în cazul originii animale. ] [4.19]
PLASTIC
[ Material sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă, folosit în obţinerea unor obiecte prin modelaj industrial. ] [4.20]
PLUTA
[ Material neted, gros, poros, impermeabil, elastic şi mai uşor decât apa, obţinut din stratul exterior al scoarţei unor specii exotice de stejar, cu întrebuinţări diverse în industrie. ] [4.21]
PORŢELAN
[ Material ceramic alb şi translucid obţinut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste cuarţ, caolin şi feldspat împreună cu adaosuri de componenţi, folosit la fabricarea vaselor industriale sau de laborator, a izolatoarelor electrice, a vaselor de uz casnic sau a unor obiecte decorative. ] [4.22]
RAFIE
[ Fibre obţinute din frunzele şi teaca unor plante din familia palmierilor, cu tulpina scurtă şi groasă. ] [4.23]
SIDEF
[ Materie dură, albă, lucioasă, cu irizaţii, care formează stratul inferior al unor cochilii de melci, folosită pentru executarea unor obiecte sau pentru placări. ] [4.24]
SOLZ DE PEŞTE
[ Fiecare dintre plăcile din care sunt executate anumite armuri sau piese de podoabă. ] [4.25]
SPUMA DE MARE
[ Magnezit. Carbonat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, folosit în industrie. ] [4.26]
VOPSEA
[ Materie colorată obţinută prin suspensia unui pigment într-un lichid, folosită pentru colorarea unor obiecte, pereţi etc.. ] [4.27]
MATERIALE TEXTILE
[ Ţesături. ] [5]
ATLAZ
[ 1. Ţesătură de bumbac, de lână sau de mătase, cu aspect de fire încrucişate pe avers. 2. Mătase lucioasă pe avers, ţesută în India din fibrele obţinute din coconul insectei Attacus Atlas. ] [5.1]
BUMBAC
[ Plantă textilă din familia malvaceelor, de origine tropicală şi subtropicală, cu flori gălbui sau roşietice şi cu fructe capsule, care conţin numeroase seminţe acoperite cu peri pufoşi, din care prin egrenare se obţin fibre. ] [5.2]
CÂNEPĂ
[ Plantă textilă cu tulpina înaltă şi dreaptă şi cu frunze alterne dinţate pe margini, cu flori mici, verzui, cultivată pentru extragerea unor fibre din tulpină şi a uleiului din seminţe. ] [5.3]
CATIFEA
[ Ţesătură de lână, bumbac, mătase sau fibre sintetice, moale cu aspect pluşat, lucioasă cu reflexe, cu armură simplă, având pe revers perii minusculi ai unei bătături sau urzeli suplimentare, tăiaţi sau tunţi la o înălţime de circa 1 milimetru; folosită pentru îmbrăcăminte şi tapiţarea mobilierului. ] [5.4]
FIR DE ARGINT
[ Fir obţinut prin trefilarea argintului. ] [5.5]
FIR DE AUR
[ Fir obţinut prin trefilarea aurului. ] [5.6]
FIR ÎNSPICAT
[ Fir obţinut prin amestecarea unor fire preţioase cu fire obiţnuite. ] [5.7]
GALON
[ Panglică, şiret sau bandă din lână, metal sau mătase, cusută pe marginea draperiilor şi a mobilierului capitonat, pe pălării sau pe mânecile unor uniforme militare pentru indicarea rangului purtătorului. ] [5.8]
LÂNĂ
[ Părul lung şi moale care acoperă corpul unor animale, mai ales al oilor, şi care se prelucrează în vederea obţinerii unor fibre. ] [5.9]
MATASE
[ Fibră naturală foarte fină, strălucitoare, rezistentă, produsă de omida dudului (bombyx mori). ] [5.10]
PÂNZĂ
[ Ţesătură din fibre diverse, cu diferite întrebuinţări. ] [5.11]
PÂSLĂ
[ Material textil obţinut din fire de lână sau de animal netoarse bătute în piuă, cu întrebuinţări diverse. ] [5.12]
POSTAV
[ Ţesătură de lână groasă, adesea păroasă, din care se confecţionează diverse obiecte. ] [5.13]
RIPS
[ Ţesătură de bumbac sau de mătase, cu dungi paralele şi înguste, în relief, folosită în tapiţerie şi realizarea de obiecte vestimentare. ] [5.14]
SATIN
[ Ţesătură deasă de bumbac, mătase, fibre sintetice etc. având una din feţe lucioasă, folosită mai ales pentru căptuşeli. ] [5.15]
METALE
[ Nume generic dat oricărui element chimic cu luciu specific, bun conducător de căldură şi electricitate, maleabil şi ductil, de obicei solid la temperatura obişnuită. ] [6]
ALAMĂ
[ Aliaj de aramă şi de zinc, de culoare galben-aurie, maleabil, ductil, uşor de prelucrat; se poate ciocăni, lustrui şi grava. Folosită în industrie, arta decorativă etc.. ] [6.1]
ALUMINIU
[ Metal uşor, ductil şi maleabil, de culoare argintie, folosit pe scară largă în industrie şi în tehnică. ] [6.2]
ARAMĂ
[ Cupru. ] [6.3]
ARGINT
[ Metal preţios de culoare albă-cenuşie strălucitoare (duritate 2,5-3, greutate spcifică 10,5-11,1); maleabil, ductil, sonor, capătă un luciu deosebit prin frecare. ] [6.4]
AUR
[ Metal preţios de culoare specifică galben-aurie strălucitoare; ductil şi maleabil (duritate 2,5-3, greutate specifică 19,3-19,7), inalterabil sub acţiunea aerului şi acizilor. Posibilităţi de topire şi retopire fără a pierde din greutate, precum şi de dizolvare în apă regală. ] [6.5]
BRONZ
[ Aliaj nal cuprului cu staniul, aluminiul, plumbul etc. în diferite proporţii. Proprietăţi superioare celor ale cuprului: rezistenţă la coroziune, maleabilitate (la cald). Topit în formă de bare (lingouri), prin lovire se obţin din aceastea foi de diverse dimensiuni, care pot fi gravate, cizelate, ciocănite sau turnate în diverse forme. ] [6.6]
COSITOR
[ Metal alb-cenuşiu (densitate 7,2, grad de topire 233 grade Celsius, grad de fierbere 2200 grade Celsius), inalterabil în contact cu aerul, fuzibil, ductil şi maleabil. Posibilităţi de ciocănire, turnare, gravare. ] [6.7]
FIER
[ Element chimic metalic, greu, cenuşiu, maleabil, cu proprietăţi feromagnetice, şi care aliat cu carbonul sau cu alte elemente cunoaşte o largă utilizare în industrie. ] [6.8]
INOX
[ Aliaj cu proprietăţi inoxidabile. ] [6.9]
METAL
[ Nume generic dat oricărui element chimic cu luciu specific, bun conducător de căldură şi electricitate, maleabil şi ductil, de obicei solid la temperatura obişnuită. ] [6.10]
OŢEL
[ Aliaj de fier cu carbon şi alte elemente folosit pentru rezistenţa, duritatea, tenacitatea şi elasticitatea sa. ] [6.11]
PLUMB
[ Element chimic metalic, moale şi greu, maleabil, de culoare cenuşie albăstruie, lucios în momentul obţinerii sau când este aşchiat sau pilit proaspăt, rău conductor de căldură şi electricitate, cu întrebuinţări diverse în industrie, arta decorativă etc.. ] [6.12]
TABLA DE OTEL
[ Placa metalica executata din oţel, cu întrebuinţări diverse. ] [6.13]
PIATRĂ
[ Denumire generică a rocilor şi a mineralelor. ] [7]
BAZALT
[ Rocă compactă de origine vulcanică, de culoare neagă, cenuşie, albăstruie, cu striaţii sau diviziuni prismatice de formă neregulată. Poate fi obţinut şi artificial. ] [7.1]
CALCAR
[ Rocă sedimentarăî sau biogenă formată din carbonat de calciu, de culoare albă, cenuşie, roşie, neagră etc. folosită pentru producerea varului. ] [7.2]
GRESIE
[ Rocă sedimentară de culoare cenuşie, formată din granule fine de nisip legaţi printr-un liant de ciment silicios sau prin calcar, folosită pentru construcţii, pavaje şi în arta decorativă. ] [7.3]
MARMURĂ
[ Rocă de formaţie metamorfică, dură, cristalizată, compusă din calcit ori dolomit şi magneziu, albă sau colorată (roz, roşu, cenuşiu, verde, negru). Folosită în construcţii şi în arta decorativă. ] [7.4]
PORFIR
[ Rocă vulcanică foarte dură, datând dinaintea erei terţiare, formată din feldspat, cuarţ şi mică (duritate 6, greutate specifică 1,58). Colorit: roşu, negru, cenuşiu, purpuriu, stropit cu mici pete albe. Folosit în sculptură şi în artele decorative. ] [7.5]
SILEX
[ Rocă silicioasă foarte dură, cenuşie, gălbuie sau dură. ] [7.6]
STICLĂ
[ Substanţă solidă, amorfă, transparentă, translucidă sau opacă, dură, cu luciu particular, lipsită de flexibilitate, casantă, rău conducătoare de căldură sau electricitate, formată dintr-un amestec de silicaţi şi obţinută prin topire. ] [8]
CRISTAL
[ Sticlă transparentă de calitate superioară. ] [8.1]
PASTĂ DE STICLĂ
[ Forma uşor solidificată a sticlei înainte de prelucrare. ] [8.2]
SEMI-CRISTAL
[ Cristal de calitate inferioară. ] [8.3]
TEHNICI
[ Modalităţi diverse de executare sau decorare a unui obiect. ] [9]
ACOPERIT CU PIELE
[ Îmbrăcat în piele. Scop decorativ sau de protecţie. ] [9.1]
AJURAT
[ Ornamentat prin scoaterea deliberată a unor fire de bătătură sau de urzeală. ] [9.2]
APLICAT
[ Fixat pe un suport în scop decorativ. ] [9.3]
ARGINTAT
[ Acoperit cu o peliculă fină de argint prin imersiune pentru protecţie contra factorilor externi şi conferirea aparenţei de argint masiv. ] [9.4]
AURIT
[ Ornamentat cu foiţă de aur. ] [9.5]
BĂTUT
[ Obţinut prin lovituri de ciocan. ] [9.6]
BRODAT
[ Ornamentat prin tehnica broderiei. ] [9.7]
CIOPLIT
[ Obţinut prin lovituri de daltă şi ciocan sau secure. ] [9.8]
CLUTAJAT
[ Fixat cu ajutorul unor nituri. ] [9.9]
CROMOLITOGRAFIAT
[ Obţinut prin litografiere în culori. ] [9.10]
CUSUT
[ Fixat prin intermediul trecerii prin material şi prin suport a unui fir cu ajutorul unui ac. ] [9.11]
DAGHEROTIPIE
[ Vechi procedeu de fotografiere care fixa imaginile pe un suport de cupru argintat cu ajutorul unei camere obscure, sensibilizată cu vapori de iod şi brom. Denumirea este identică şi pentru a defini imaginea astfel obţinută. ] [9.12]
DAMASCHINARE
[ Tehnică de ornamentare a metalului, în general fier sau oţel, care constă în încrustarea prin ciocănie a unor fire metalice (aur, argint, cupru) pe o suprafaţă de metal comun. ] [9.13]
DE SERIE
[ Cantitate mare de obiecte identice, obţinute industrial, prin mijloace mecanice. ] [9.14]
DE SERIE MICĂ
[ Cantitate redusă de obiecte identice obţinute prin mijloace manuale sau mecanice. ] [9.15]
DESEN
[ Gen de artă care stă la temelia tuturor formelor de grafică, al cărei element definitoriu este linia, al cărei traseu, fie ca strict contur, fie în asociere cu elemente de reprezentare spaţială, luministică, cu sugestii de culoare şi de volum, redă aspecte din realitate, sau exprimă forme imaginare, de la fantastic la abstract. ] [9.16]
FILIGRANAT
[ Ornamentat prin aplicarea unei reţele similare unei dantele realizată prin alăturarea unor fire de metal preţios. ] [9.17]
FORJAT
[ Lucrat prin deformare plastică la cald sau la rece. ] [9.18]
FOTOGRAFIAT ALB-NEGRU
[ Fotografiat numai în două culori fundamentale, alb şi negru. ] [9.19]
FOTOGRAFIAT COLOR
[ Fotografiat în culori. ] [9.20]
COLORAT ULTERIOR
[ Colorat ulterior execuţiei. ] [9.20.1]
FOTOGRAFIAT SEPIA
[ Fotografiat alb-negru în clarobscur. ] [9.21]
GRAVAT
[ Ornamentat sau imprimat prin gravură. ] [9.22]
ÎMPLETIT
[ Executat prin întreţeserea unor fibre. ] [9.23]
IMPRIMAT
[ Fixat pe un suport prin diferite procedee. ] [9.24]
IMPRIMAT ALB-NEGRU
[ Imprimat în două culori fundamentale, alb şi negru. ] [9.25]
IMPRIMAT COLOR
[ Imprimat prin folosirea de cernneluri colorate. ] [9.26]
IMPRIMAT SEPIA
[ Imprimat în clarobscur. ] [9.27]
INCIZAT
[ Ornamentat prin săparea unor modele în masa materialului. ] [9.28]
ÎNCRUSTAT
[ Ornamentat prin fixarea de fragmente de material strălucitor pe un suport în canale speciale, care formează un anumit model ce se doreşte a fi reliefat. ] [9.29]
LĂCUIT
[ Finisat prin lăcuire. ] [9.30]
LITOGRAFIAT
[ Obţinut prin multiplicare cu ajutorul imprimării pe un suport de hârtie a unor negative desenate sau gravate pe o piatră specială. ] [9.31]
LUCRAT LA ROATA
[ Obţinut la roata olarului. ] [9.32]
LUSTRUIT
[ Finisat prin şlefuire cu abrazive. ] [9.33]
PERFORARE
[ Operaţia de găurire a unui material, în scop funcţional sau decorativ. ] [9.34]
PICTAT
[ Ornamentat prin pictură. ] [9.35]
PIROGRAVURĂ
[ Operaţia decorării unei suprafeţe cu ajutorul unui vârf metalic inroşit în foc sau al unui termocuter. ] [9.36]
PLACAT
[ Acoperit cu o placă din diverse materiale, în scop decorativ sau de protecţie. ] [9.37]
RETUŞAT
[ Îndreptat. ] [9.38]
SCULPTAT
[ Realizată sau decorată prin sculptare. ] [9.39]
SEMIMANUAL
[ Executat parţial de mână. ] [9.40]
STRUNJIT
[ Prelucrat la strung. ] [9.41]
ŢESUT
[ Executat prin încrucişarea a două sisteme de fire la un război de ţesut, trecând cu suveica bătătura prin urzeală. ] [9.42]
TURNAT
[ Executat prin turnarea unui material lichid într-o formă. ] [9.43]