CIMEC. Tezaurele terminologice

Index |  Afișare arborescentă | Afișare alfabetică

Skip Navigation Links.
Collapse <b>Lemn</b> [ Țesut tare și compact care alcătuiește tulpina și rădăcina arborilor și arbuștilor; bucată tăiată din trunchiul sau ramurile unui arbore, servind la construcții, drept combustibil etc. ] [1]Lemn [ Țesut tare și compact care alcătuiește tulpina și rădăcina arborilor și arbuștilor; bucată tăiată din trunchiul sau ramurile unui arbore, servind la construcții, drept combustibil etc. ] [1]
Alun [ Arbust din familia betulaceelor, cu fructe comestibile, de formă sferică sau ovoidală; lemnul este întrebuințat la confecționarea unor serii destul de mari de obiecte folosite în gospodărie sau în cadrul unor ocupații și meserii; nuiele sale, deosebit de maleabile, sunt folosite la executarea de împletituri. ] [1.1]
Anin [ Anin și Arin - Nume dat mai multor specii de arbori sau arbuști, cu florile verzui-roșietice grupate în amenți (inflorescență a unor arbori sau arbuști formată din flori foarte mici, înșirate pe o axă și atârnând ca un ciucure; mâțișor, ca la alun, la salcie etc.); arinii cresc în locuri umede, din care cauză îi regăsim pe malurile apelor (curgătoare sau nu); din amentul arinului se extrage un colorant negru, întrebuințat drept colorant natural în vopsirea firelor textile și a altor obiecte. ] [1.2]
Arţar [ 1. Arbore cu lemnul alb și rezistent, înrudit cu paltinul, și întrebuințat în tâmplărie; 2. Jug la războiul de țesut (confecționat din lemn de arțar). ] [1.3]
Brad [ Arbore din familia pinaceelor, înalt până la 50 m., cu tulpina dreaptă, frunzele aciculare persistente, florile și semințele în conuri erecte (Abies alba); are lemnul moale, elastic, cu numeroase întrebuințări în construcții, dulgherie, dogărie etc. ] [1.4]
Carpen [ Arbore cu lemnul tare, folosit în construcții și în rotărie. ] [1.5]
Cireş [ Pom roditor din familia rozaceelor, cu fructe comestibile (Cerasus); lemnul lui este folosit în confecționarea unor piese de mobilier și a instrumentelor muzicale de suflat. ] [1.6]
Coaja de copac [ Înveliș alcătuit dintr-un țesut protector care acoperă trunchiul și ramurile unor arbori și arbuști, folosit la confecționarea unor obiecte (sărărițe, diverse recipiente etc.); în general, este preferată coaja de tei, pentru că aceasta se poate desprinde în fâșii foarte subțiri și este deosebit de rezistentă. ] [1.7]
Dud [ Arbore cu fructe mici, dulci și suculente, ale cărui frunze constituie hrana viermilor de mătase; agud (Murus). ] [1.8]
Fag [ Copac mare, cu lemnul dur, întrebuințat mai ales în construcții și drept combustibil. ] [1.9]
Frasin [ Arbore cu coroana rară, al cărui lemn este rezistent și flexibil. ] [1.10]
Gorun [ Varietate de stejar care crește la șes. ] [1.11]
Jugastru [ Arbore cu lemnul alb și tare, care crește la deal și la câmpie; lemnul folosit în construcții și în confecționarea unor elemente componente ale mijloacelor de transport (care, căruțe, sănii etc.). ] [1.12]
Lemn cîinesc [ Arbust din familia oleaceelor, cu flori albe, cultivat prin grădini ca gard viu. ] [1.13]
Lemn de corn [ Arbore cu lemnul dur, cu flori galbene și cu fructe roșii, comestibile; lemnul său folosit în special la confecționarea bâtelor. ] [1.14]
Lemn de păducel [ Arbust înalt din familia rozaceelor, cu flori albe dispuse în buchețele, cu fructe comestibile, cultivat uneori ca plantă ornamentală. ] [1.15]
Lemn de păr [ Pom din familia rozaceelor, cu frunze ovale, cu flori albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile; lemnul său din care se fac piese de mobilier este preferat și pentru confecționarea șuruburilor folosite la instalațiile de presat sau de strâns (teascuri pentru struguri, oloinițe, menghine dulgherești etc.), deoarece rezistă cel mai bine la torsiune. ] [1.16]
Liliac [ Arbust decorativ din familia oleaceelor, care înflorește primăvara timpuriu și face flori albe, violete sau albastru-violet în formă de buchete plăcut mirositoare; iorgovan. ] [1.17]
Măr [ Pom din familia rozaceelor, cu fructe ovale, cu flori albe-trandafirii, cultivat pentru fructele lui comestibile. ] [1.18]
Mesteacăn [ Arbore cu scoarța albă, cu frunze verzi-cenușii, care crește în regiunile de deal și de munte ale României; lemnul lui este folosit în construcții. ] [1.19]
Molid [ Arbore rășinos, foarte înalt, cu tulpina dreaptă, cu coroana piramidală și cu frunzele în formă de ace, al cărui lemn este folosit în construcții, la fabricarea unor instrumente muzicale și a celulozei. ] [1.20]
Nuc [ Pom fructifer cu coroana bogată, având fructe drupe (fruct cărnos cu un singur sâmbure - prune, caise, vișine, piersici, nuci etc.) cu semințe comestibile și lemn de calitate superioară, folosit cu precădere în confecționarea pieselor de mobilier. ] [1.21]
Collapse <b>Nuiele</b> [ Ramură tânără (de alun, de salcie, de răchită etc.), subțire și flexibilă din care se execută diferite împletituri. ] [1.22]Nuiele [ Ramură tânără (de alun, de salcie, de răchită etc.), subțire și flexibilă din care se execută diferite împletituri. ] [1.22]
Paltin [ Arbore (înalt) din familia aceraceelor, cu fructele prevăzute cu două aripi, cu lemnul alb și rezistent, dar ușor de prelucrat, din care se confecționează majoritatea obiectelor folosite în gospodărie și în păstorit. ] [1.23]
Pin [ Arbore din familia pinaceelor, cu frunze persistente în formă de ace lungi și cu lemnul rezistent, folosit în construcții. ] [1.24]
Plop [ Nume dat mai multor specii de arbori înalți, cu ramuri subțiri, cu flori dispuse în ament (mâțișori), cu scoarța netedă, al căror lemn se folosește în confecționarea unor obecte de uz casnic (copăi, albii etc.), mai rar folosit în construcții ușoare, deoarece lemnul său nu este o esență rezistentă nici la umezeală, nici la suportarea unor greutăți mari. ] [1.25]
Plută [ Specie de plop cu coroana înaltă, de formă piramidală; lemnul său este folosit în special la confecționarea albiilor, copăilor, linurilor, scafelor etc. ] [1.26]
Prun [ Pom fructifer din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, cu flori albe-verzui și cu fructe comestibile din care, prin distilare, se obține țuica; lemnul de prun este folosit pentru confecționarea unor obiecte de uz casnic și a unor instrumente muzicale de suflat (fluiere). ] [1.27]
Răchită [ Nume dat mai multor specii de salcie, cu ramuri flexibile din care se împletesc diferite obiecte. ] [1.28]
Salcâm [ Arbore din familia leguminoaselor, cu flori albe plăcut mirositoare, melifere, grupate în raceme lungi (racem - inflorescență în formă de ciorchine), cu fructele păstăi, cu lemnul tare și rezistent la umezeală; lemnul lui folosit în construcții mai ales în zonele de câmpie. ] [1.29]
Salcie [ Numele mai multor arbori din familia salicaceelor, cu flori galbene-verzui, dispuse în amenți (în ciorchine, mâțișori), care cresc de obicei pe lângă ape; ramurile sale, subțiri și mlădioase sunt folosite la construirea gardurilor cu împletitură și la confecționarea de coșuri. ] [1.30]
Sânger [ Arbust din familia comaceelor, cu ramuri drepte, roșii vara și toamna, cu frunze vara verzi și toamna roșii, cu flori albe și fructe negre cu puncte albe; din cauza numelui său, nuielele făcute din ramurile sale nu sunt folosite la bătutul vitelor, pentru că, se crede, acestea s-ar îmbolnăvi. ] [1.31]
Soc [ Arbust din familia caprifoliaceelor, cu scoarța cenușie, cu flori albe dispuse în corimbe ramificate (corimbe - inflorescență în formă de umbrelă), cu fructe în formă de boabe negre, lucioase, în ciorchine, din ale cărui flori se prepară un ceai medicinal cu proprietăți sudorifice, iar scoarța, fructele și rădăcinile au proprietăți diuretice și laxative; din lemnul său se pot confecționa în special obiecte precum pâlnii, țevi de lemn, pușcoace pentru copii, mici tunuri (săcălușuri) cu care se trăgeau „salve” la Lăsata Secului sau în prima zi de Paște (după Înviere). ] [1.32]
Stejar [ Numele mai multor arbori din familia fagaceelor, înalți, cu tulpina dreaptă, coroana largă, cu frunze adânc crestate, cu flori în amenți (în ciorchine), cu fructul ghindă, al căror lemn, foarte dur și rezistent, este folosit în construcții; cer, gorun, gârniță. ] [1.33]
Tei [ Arbore cu lemnul alb, moale, cu frunze mari în formă de inimă și cu flori albe sau alb-gălbui, puternic parfumate; din coaja de tei se desprind fibre folosite la legat și la confecționat sfori, frânghii, rogojini etc. ] [1.34]
Tisă [ Arbore sau arbust rășinos, care poate atinge vârsta de o mie de ani, cu frunze verzi lungi, înguste și cu lemnul roșiatic; lemnul de tisă este întrebuințat în industria mobilei, în sculptură, dar și la confecționarea unor obiecte de mici dimensiuni. ] [1.35]
Ulm [ Nume dat mai multor specii de arbori și de arbuști, cu scoarța în general netedă, cu frunze zimțate, albicioase, cu peri moi pe dos și al căror lemn tare este folosit în rotărie, în dulgherie sau la fabricarea unor piese de mobilier; Ulmul de câmp este un arbore înalt de până la 30 m, cu scoarța groasă și negricioasă și al cărui lemn rezistent, greu și elastic este folosit în rotărie și la fabricarea unor unelte casnice; Ulmul de munte este un arbore înalt, cu scoarța subțire, cultivat și ca arbore ornamental. ] [1.36]
Collapse <b>Materiale ceramice</b> [ Totalitatea materialelor folosite la confecționarea pieselor ceramice (lut galben, vopsele, smalț etc.). ] [2]Materiale ceramice [ Totalitatea materialelor folosite la confecționarea pieselor ceramice (lut galben, vopsele, smalț etc.). ] [2]
Angobă [ Strat subțire de lut (colorat) cu care se acoperă vasele după modelarea pe roată, pentru a le da un aspect plăcut. ] [2.1]
Caolin [ Mineral argilos cristalizat, întrebuințat la fabricarea porțelanului. ] [2.2]
Cobalt [ Metal alb-argintiu, foarte dur, inalterabil la temperatura obișnuită, descoperit în 1735; sub formă de săruri este întrebuințat la colorarea în albastru a sticlei, porțelanurilor etc. și la executarea ornamenticii ceramicii transilvănene de sorginte (sau de influență) săsească și maghiară; albastrul de cobalt a fost folosit, dar rar și pe suprafețe reduse, și în vechea ceramică de Horezu (Vâlcea). ] [2.3]
Coloranţi [ Substanțe (organice sau minerale) cu care se colorează diferite produse (textile, din piele, plastice etc.). ] [2.4]
Faianţă [ Produs ceramic lustruit sau smălțuit, care se folosește la fabricarea unor obiecte casnice, de laborator, sanitare etc. ] [2.5]
Gresie [ 1. Rocă sedimentară dură formată din cimentarea nisipurilor; 2. Cute făcută dintr-un fragment din această rocă folosită la ascuțitul uneltelor tăioase (coasă, cuțit, teslă etc.). ] [2.6]
Humă [ Argilă, rocă moale întrebuințată la lipitul caselor (în interior și exterior) și al cuptoarelor. ] [2.7]
Lut [ Varietate de pământ care după o prelucrare specifică olăriei este folosit la confecţionarea pieselor de ceramică; se foloseşte la „lipirea” caselor (în interior și exterior), a cuptoarelor sau a construcţiilor anexe şi la confecţionarea cărămizilor. ] [2.8]
Porţelan [ Material ceramic alb (albăstrui), translucid, glazurat, obținut prin arderea unei paste de caolin, cuarț și feldspat, folosit la fabricarea diferitelor vase și a unor obiecte decorative. ] [2.9]
Smalţ [ Masă sticloasă (obținută prin topire sau sintetizare) formată din diverși compuși anorganici, cu care se acoperă suprafața obiectelor de ceramică, de metal etc. pentru a le proteja, a le face impermeabile sau a le decora; email, glazură. ] [2.10]
Collapse <b>Materiale diverse</b> [3]Materiale diverse [3]
Ambră [ 1. Substanță ceroasă cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de cașalot, întrebuințată în parfumerie; 2. Chihlimbar (ambră galbenă). ] [3.1]
Blană [ Piele de animal cu păr, prelucrată și întrebuințată pentru confecționarea hainelor din piele sau pentru garnisirea lor. ] [3.2]
Bumbi de metal [ Nasture (de metal) și mic ornament de formă sferică. ] [3.3]
Capsă [ Piesă de metal care este folosită la încheierea hainelor; inel metalic prin care se întărește o butonieră și prin care se trece șiretul; inel metalic folosit ca ornament la realizarea unor piese din piele (centuri). ] [3.4]
Carton [ Hârtie groasă și dură, cu fexibilitate redusă, folosită la confecționarea unor piese din recuzita de ceremonial sau ca întăritor pentru unele piese de port. ] [3.5]
Cataramă [ Piesă din metal, din os etc. cu care se strânge sau se încheie o cingătoare ori alt tip de curea cu alte destinații. ] [3.6]
Ceară [ Substanță gălbuie, plastică și ușor de topit, produsă de albine (din care se fac lumânări). ] [3.7]
Coral [ Mărgean, animal marin care trăiește în colonii fixate într-un schelet calcaros de culoare roșiatică. ] [3.8]
Corn [ 1. Fiecare dintre cele două excrescențe osoase care formează continuarea osului frontal la unele animale; 2. Obiect făcut din corn sau asemănător cornului în care se păstra praful de pușcă. ] [3.9]
Email [ Substanță care, aplicată pe suprafața unor obiecte metalice sau ceramice, formează un strat lucios protector. ] [3.10]
Faianţă [ Produs ceramic lustruit sau smălțuit, care se folosește la fabricarea unor obiecte casnice, de laborator, sanitare etc. ] [3.11]
Fildeş [ Materie osoasă albă din care sunt formați colții elefantului, incisivii hipopotamului etc. și din care se fac diferite obiecte ornamentale. ] [3.12]
Glajă [ Sticlă fabricată manual; se recunoaște prin faptul că în pasta ei rămân bule de aer și prin ușoara neregularitate a fețelor. ] [3.13]
Hârtie [ Produs industrial din celuloză, în formă de foi subțiri pentru scris, imprimat, împachetat, tapetat etc. ] [3.14]
Hurmuz [ Mărgea de sticlă imitând mărgăritarul; șirag de astfel de mărgele. ] [3.15]
Iască [ Ciupercă lemnoasă, care trăiește ca parazit pe diferiți arbori, folosită, în trecut, la aprins focul sau, în medicina populară, ca hemostatic (Fomes igniarius sau fomentarius). ] [3.16]
Mărgele [ Boabă (mică) de sticlă, de piatră etc., de forme și culori diferite, folosită ca podoabă în monturi de șiruri și purtate în jurul gâtului de către femei; salbe de mărgele. ] [3.17]
Monedă [ Ban de metal cu curs legal într-un stat; la confecționarea salbelor de bani erau folosite monede din aur sau argint ieșite din uz (majoritatea de proveniență austriacă); monede de argint ieșite din uz erau folosite și la construcția caselor, fiind așezate mai des sub tocul uneia dintre ferestre, considerându-se că ofranda făcută (ca și capul de cocoș sau de oaie așezate sub temelia caselor) aduce trăinicie construcției, aceasta fiind ferită astfel de tot felul de nenorociri (nenorocirea fiind similară nu doar cu focul, cutremurul, potopul și grindina, ci și cu molimele la oameni și animale). ] [3.18]
Nasture [ Mic obiect, de obicei rotund, din metal, lemn, sidef etc., care servește la încheiatul hainelor, al fețelor de pernă etc., sau ca ornament; bumb. ] [3.19]
Oglindă [ Obiect de sticlă, de metal etc., cu una dintre fețe netedă și lucioasă, având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma prin reflexie imaginile obiectelor postate în fața sa. ] [3.20]
Os [ Element al scheletului vertebratelor, format dintr-o materie organică dură și rezistentă, de culoare albicioasă, folosit la confecționarea unor obiecte (pieptene). ] [3.21]
Ou [ Oul de pasăre (de găină, gâscă, rață, bibilică etc., iar, după 1990, și ouăle de struț), alcătuit din albuș și gălbenuș, protejat de o coajă calcaroasă, folosit ca aliment, dar și ca suport decorativ în zilele premergătoare prăznuirii Paștelui (oul împistrit, încondeiat, potcovit etc.); astfel de ouă, cu mare trecere printre iubitorii de produse artizanale, au început să fie executate (și chiar exportate, mai ales cele confecționate de femeile din satele bucovinene) de-a lungul întregii perioade a anului, după 1990 apărând și ouă încondeiate cu imagini ale lui Moș Crăciun și putând fi agățate în bradul împodobit pentru această sărbătoare de iarnă. ] [3.22]
Paie [ Tip de tulpină subțire, fără ramificații, goală în interior, caracteristică cerealelor și altor graminee; grămada de paie rămase după îmblătire sau după treierat este folosită ca nutreț pentru vite, așternut la animale, umplut saltele și perne, pentru împletituri etc.; pentru acoperirea caselor, se îmblătește cu mare grijă numai spicul (sau se pun doar spicele snopilor în treierătoare), pentru ca tulpinile să rămână întregi (jipi de paie, adică mănunchiuri executate câte spice cuprinde mâna omului), apoi legate cu o funie făcută tot din spice răsucite, iar acestea legate de lețurile acoperișului. ] [3.23]
Papură [ Grup de plante erbacee acvatice, cu tulpina neramificată, cu frunze lungi și înguste; din frunzele acestor plante se confecționează rogojini, coșuri etc. ] [3.24]
Piele [ Învelișul exterior al corpului omului și animalelor, format dintr-un țesut rezistent, elastic și sensibil; pielea jupuită de pe un animal sacrificat și prelucrată; piele de drac - țesătură deasă de bumbac, foarte rezistentă, cu o parte pufoasă, imitând antilopa. ] [3.25]
Rafie [ Nume dat unor specii de palmier cu tulpina scurtă și cu frunze de dimensiuni mari, cu nervuri foarte rezistente; fibrele obținute din nervurile frunzelor acestor plante sunt folosite în viticultură, în horticultură sau la confecționarea unor obiecte împletite. ] [3.26]
Sârmă [ 1. Fir de aur sau de argint; 2. Filigran; 3. Fir metalic (de oțel, de aluminiu, aramă etc.) cu secțiunea transversală circulară mai mică de 16 mm; rețea din astfel de fire (plasă de sârmă, plasa metalică a sitelor etc.). ] [3.27]
Scoică-ghioc [ Cochilie de melc marin, albă și lucioasă; cochilia acestui melc folosită ca podoabă sau în practica ghicitului. ] [3.28]
Sfoară [ Fir lung obținut din împletirea mai multor fibre textile (in, cânepă, bumbac etc.). ] [3.29]
Sidef [ Materie dură, albă, lucioasă și cu irizații, formând stratul interior al unor scoici, din care se fac obiecte de podoabă, ornamente, evantaie, nasturi etc. ] [3.30]
Sticlă [ Corp solid, de obicei transparent, dur, casant, cu luciu particular, rău conducător de căldură și de electricitate, constituit dintr-un amestec de silicați și obținut prin topirea la un loc a silicei, carbonatului de calciu și de sodiu cu materiale auxiliare; sticla de cuarț este o substanță cu aspect de sticlă, obținută prin topirea cuarțului, rezistentă la acizi, la variații de temperatură, transparentă pentru razele ultraviolete. ] [3.31]
Stuf [ Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina foarte înaltă, cu frunze lanceolate și flori violacee sau gălbui, răspândită prin mlaștini, care se folosește la acoperitul caselor, la fabricarea celulozei etc.; trestie. ] [3.32]
Tigvă [ Numele mai multor plante din familia cucurbitaceelor; dovleac; bostan; vas făcut din fructul uscat și golit de miez, folosit la transportul și măsurarea lichidelor sau la păstrarea sării, grăunțelor etc. ] [3.33]
Trestie [ Numele a mai multor plante erbacee din familia gramineelor; plantă erbacee, înaltă de 4-5 m, cu frunze verzi-albăstrui și cu flori verzi-gălbui pătate cu violet, care crește pe malul lacurilor și în apele liniștite și din a cărui tulpină se fac împletituri, îngrădituri, acoperișuri, unele unelte etc. ] [3.34]
Collapse <b>Materiale textile</b> [ Totalitatea materialelor folosite în industria casnică textilă: fibre vegetale și animale, vopsele naturale și chimice etc. ] [4]Materiale textile [ Totalitatea materialelor folosite în industria casnică textilă: fibre vegetale și animale, vopsele naturale și chimice etc. ] [4]
Aba [ Stofă groasă de lânâ ţesută în patru iţe,bătută la piuă, din care se confecţionează piese de îmbracăminte purtate pe deasupra. Se foloseşte şi la confecţionarea cioarecilor (pantalonilor bărbăteşti) şi obielelor. ] [4.1]
Arnici [ Fire de bumbac răsucite și vopsite, cu care se cos ornamente pe cămăși, pe ștergare etc. ] [4.2]
Aţă [ Fir textil întrebuințat la cusut, la fabricarea țesăturilor etc. ] [4.3]
Atlaz [ Țesătură de mătase cu o față lucioasă. ] [4.4]
Beteală [ Mănunchi de fire lungi metalice, argintii sau aurii cu ajutorul cărora se împodobesc diverse obiecte sau piese textile. ] [4.5]
Borangic [ Fir obținut din gogoașa viermilor de mătase; țesătură fină făcută din acest fir (vine din turc. buruncuk). ] [4.6]
Brocart [ Stofă de mătase, împodobită cu flori, cu ornamente și cu fir de aur sau de argint. ] [4.7]
Bumbac [ Plantă textilă tropicală (Gossypium), care produce un puf alb în jurul semințelor folosit pentru toarcerea fibrelor. ] [4.8]
Bumbac mercerizat [ Operație de finisare a firelor sau a țesăturilor de bumbac prin tratarea lor cu soluții de sodă caustică; se efectuează uneori concomitent cu tensionarea lor, mărindu-le rezistența și luciul și făcându-le mai netede, mai mătăsoase și mai compacte. ] [4.9]
Bumbac pescăresc [ Fir de bumbac cu diametrul mai mare decât normal, deosebit de rezistent, folosit la confecționarea plaselor de pescuit. ] [4.10]
Collapse <b>Cânepă</b> [ Plantă textilă din tulpina căreia se scot fibre (pentru țesături) și din semințele căreia se extrage ulei. ] [4.11]Cânepă [ Plantă textilă din tulpina căreia se scot fibre (pentru țesături) și din semințele căreia se extrage ulei. ] [4.11]
Caşmir [ 1. Țesătură fină și moale făcută din lâna caprelor sau a oilor (din Tibet); 2. Șal confecționat dintr-o asemenea țesătură. ] [4.12]
Catifea [ Țesătură din mătase, din lână sau din bumbac cu fața păroasă, ca o blană deasă. ] [4.13]
Dantelă [ Împletitură cu modele variate folosită ca garnitură la rufărie, rochii, perdele etc. ] [4.14]
Dantelă croşetată [ Împletitură realizată cu croșeta; v. Dantelă. ] [4.15]
Dantelă cu ciocănele [ Dantelă croșetată strâns, ceea ce îi dă un aspect de densitate și grosime mare. ] [4.16]
Dantelă înnodată [ v. Dantelă; se croșetează și se execută și noduri făcute cu mâna. ] [4.17]
Dimie [ Țesătură de lână (de culoare albă); pănură; aba; provine din turc. dimi. ] [4.18]
Fetru [ Țesătură deasă folosită în special la confecționarea pălăriilor. ] [4.19]
Fir metalic [ Fir metalic obținut prin filarea aurului, argintului sau altor metale maleabile, folosit la confecționarea galoanelor, găitanelor, ciucurilor, șnururilor și șireturilor decorative. ] [4.20]
Fluturi [ Discuri metalice, sclipitoare cu care se împodobesc hainele femeiești. ] [4.21]
Găitan [ Fir de metal (prețios) sau șiret (împletit sau răsucit) folosit ca ornament la îmbrăcăminte. ] [4.22]
Galon [ Șiret de lână, de mătase, de fir etc. cusut ca podoabă pe haine sau pe pălării. ] [4.23]
Galon de bumbac [ Șiret de bumbac cusut ca podoabă pe haine sau pe pălării. ] [4.24]
Galon de fir [ Șiret de fir metalic cusut ca podoabă pe haine sau pe pălării. ] [4.25]
Galon de mătase [ Șiret de mătase cusut ca podoabă pe haine sau pe pălării. ] [4.26]
Grenadină [ 1. Țesătură foarte subțire din mătase; 2. Fir de mătase naturală întrebuințat la confecționarea dantelelor. ] [4.27]
Collapse <b>In</b> [ Plantă erbacee textilă și oleaginoasă, cu tulpină subțire și cu flori albastre sau albe; fibre obținute prin prelucrarea acestei plante. ] [4.28]In [ Plantă erbacee textilă și oleaginoasă, cu tulpină subțire și cu flori albastre sau albe; fibre obținute prin prelucrarea acestei plante. ] [4.28]
Jolj [ Giulgiu (pronunțat local jolj) - 1. Pânză foarte subțire și fină cu care se acoperă ceva; 2. Pânză cu care se acoperă mortul. ] [4.29]
Collapse <b>Lână</b> [ Părul moale, des, care acoperă corpul oilor sau al altor animale și din care se obțin fibre textile cu care se face postav, flanelă, stofe etc.; orice fibră naturală de origine animală folosită la confecționarea tricotajelor, a țesăturilor, a pieilor. ] [4.30]Lână [ Părul moale, des, care acoperă corpul oilor sau al altor animale și din care se obțin fibre textile cu care se face postav, flanelă, stofe etc.; orice fibră naturală de origine animală folosită la confecționarea tricotajelor, a țesăturilor, a pieilor. ] [4.30]
Lânică [ Fire subțiri de lână care servesc la brodat. ] [4.31]
Marchizet [ Țesătură din bumbac subțire și transparentă din care se confecționează rochii, perdele etc. ] [4.32]
Mărgele [ Boabă (mică) de sticlă, de piatră etc., de forme și culori diferite, folosită ca podoabă în monturi de șiruri și purtate în jurul gâtului de către femei; salbe de mărgele. ] [4.33]
Mătase [ Fir de borangic prelucrat (mătase naturală); prin extensie, orice fibră textilă, vegetală sau sintetică având proprietățile mătăsii naturale. ] [4.34]
Mătase vegetală [ Fibră textilă vegetală sau sintetică având proprietatea mătăsii naturale. ] [4.35]
Muline [ Fir de mătase, de bumbac etc, obținut prin mulinare (a răsuci mai multe fire de mătase pentru a obține un singur fir). ] [4.36]
Nansuc [ Țesătură foarte subțire din bumbac sau din mătase. ] [4.37]
Nylon [ Fibră textilă sintetică, utilizată la fabricarea țesăturilor subțiri și a unor produse industriale; a pătruns în industria casnică textilă abia în sec. al XX-lea. ] [4.38]
Panglică [ Fâșie îngustă de mătase, de bumbac, de catifea etc., folosită ca podoabă în confecții. ] [4.39]
Pânză [ Țesătură din fire de in, de bumbac, de cânepă etc., din care se confecționează în general albituri (lenjerie). ] [4.40]
Pânză industrială [ Țesătură din fire de in, de bumbac, de cânepă obținută pe cale industrială (mecanică), din care se confecționează în general albituri (lenjerie). ] [4.41]
Păr [ Firele subțiri, cornoase, care cresc pe pielea omului și a multor animale; lână (de calitate superioară); denumire dată fibrelor naturale de origine animală din care se confecționează diverse țesături. ] [4.42]
Păr de capră [ Părul acestui animal (domestic), având firul lung, rezistent și lucios, dar greu de tors; din acest păr se confecționează în special preșuri și desagi (traiste) de dimensiuni diferite. ] [4.43]
Pâslă [ Material textil obținut din fire (fine) netoarse de lână sau de păr de animale, bătute la piuă, folosit la confecționarea unor piese de îmbrăcăminte și la pălării. ] [4.44]
Postav [ Țesătură compactă de lână, cu suprafața păroasă, din care se confecționează obiecte de îmbrăcăminte, pălării etc. ] [4.45]
Rips [ Țesătură de bumbac sau de mătase, cu dungi dese, fine, în relief, din care se fac obiecte de îmbrăcăminte, panglici, stofe de tapiserie etc. ] [4.46]
Saten [ Satin - țesătură deasă de mătase sau de bumbac, cu una dintre fețe lucioasă și netedă. ] [4.47]
Şifon [ Pânză albă de bumbac, ușor apretată, folosită la confecționarea rufăriei de pat și de corp. ] [4.48]
Şiret [ 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șnur; 2. Bentiță îngustă de bumbac, mătase etc., țesută tubular sau în fâșie, folosită pentru a încheia sau a strânge încălțămintea sau diferite obiecte de îmbrăcăminte; 3. Bentiță aplicată pe o cusătură pentru a o întări (provine din turc. serit). ] [4.49]
Şnur [ Sfoară îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc., de obicei răsucită în două sau trei, întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret, găitan. ] [4.50]
Stofă [ Țesătură din lână folosită pentru confecții, pentru tapiserie etc. ] [4.51]
Strămătură [ Lână toarsă și vopsită în diferite culori, folosită la țesut, la cusut și la brodat. ] [4.52]
Suitaş [ Înlănțuirea de motive decorative diverse, procedeu întâlnit în executarea broderiilor pe suprafețe textile. ] [4.53]
Tafta [ Țesătură de mătase lucioasă și netedă care produce, la mișcare, un foșnet caracteristic (vine din turc. tafta; pol. tafta; germ. Taft). ] [4.54]
Tiul [ Tul - țesătură fină și străvezie din fire subțiri de mătase sau de bumbac, care formează o rețea de ochiuri rotunde sau poligonale. ] [4.55]
Voal [ 1. Țesătură fină (transparentă) de mătase, de bumbac etc. folosită la confecționarea unor obiecte vestimentare femeiești sau a perdelelor; 2. Bucată de țesătură fină, transparentă, folosită de femei în anumite ocazii, pentru a-și acoperi capul sau fața. ] [4.56]
Collapse <b>Metale</b> [ v. Metal. ] [5]Metale [ v. Metal. ] [5]
Alamă [ Aliaj de cupru și zinc, având culoarea galbenă lucioasă, din care se fac instrumente muzicale și alte diferite obiecte. ] [5.1]
Aliaj [ Combinație realizată prin topirea la un loc a mai multor metale. ] [5.2]
Aluminiu [ Metal alb, ușor, lucios, ductil și maleabil, cu largi utilizări. ] [5.3]
Aramă [ Cupru; nume dat unor obiecte din cupru (găleți, cazane, alambicuri, bani etc.). ] [5.4]
Argint [ Metal prețios de culoare albă-cenușie strălucitoare; este cu deosebire întâlnit în salbele de bani purtate de către femei. ] [5.5]
Aur [ Metal prețios, galben lucitor, din care se fac obiecte de valoare; în portul popular, îl regăsim sub forma salbei din bani de aur. ] [5.6]
Bronz [ 1. Aliaj de cupru cu unul sau mai multe metale ( cositor, zinc etc.), din care se toarnă statui, obiecte de artă, clopote, monede, instrumente muzicale etc.; 2. Pigment metalic de culoare galbenă (ramă vopsită cu bronz). ] [5.7]
Cositor [ Staniu, metal alb, mai ușor decât plumbul și foarte maleabil, care se folosește pentru turnarea unor piese mici, ornamentale, folosite în portul popular, sau pentru realizarea unor aliaje. ] [5.8]
Fier [ Metal greu de culoare cenușie, maleabil și dur, folosit pe scară largă în obținerea oțelurilor și a fontelor. ] [5.9]
Foiţă de argint [ Foaie subțire de argint folosită la aureolele și odăjdiile personajelor pictate pe icoane. ] [5.10]
Foiţă de aur [ Foaie subțire de aur folosită la aureolele și odăjdiile personajelor pictate pe icoane. ] [5.11]
Fontă [ Aliaj de fier și carbon; tuci. ] [5.12]
Metal [ Element chimic cu luciu caracteristic, bun conducător de căldură și electricitate. ] [5.13]
Oţel [ Aliaj de fier și carbon, caracterizat prin rezistență, duritate și elasticitate, având o largă întrebuințare în confecționarea unor unelte. ] [5.14]
Plasă de sârmă [ v. Sârmă. ] [5.15]
Plumb [ Metal de culoare cenușie-albăstrie, moale și greu, folosit la fabricarea țevilor de instalații sanitare, a literelor de tipar, a unor mici obiecte de folosință personală sau casnică sau în aliaje cu alte metale. ] [5.16]
Praf de bronz [ Pulbere de bronz (aliaj de cupru cu mai multe metale - cositor, zinc etc.) care dă pigmentul de culoare galben-aurie folosit în executarea unor de decorațiuni (piese de mobilier, rame vopsite cu bronz etc.) sau în pictura pe lemn sau sub sticlă a icoanelor (aureola și odăjdiile sfinților). ] [5.17]
Tablă [ Foaie de metal executată prin laminare, folosită la acoperișuri, la fabricarea unor recipiente etc. ] [5.18]
Zinc [ Metal de culoare albă-cenușie, întrebuințat la realizarea unor aliaje (alama), la acoperirea suprafeței unor obiecte metalice pentru a le feri de oxidare etc. ] [5.19]
Collapse <b>Piatră</b> [ Nume dat mineralelor și rocilor dure, răspândite la suprafața sau în interiorul pământului. ] [6]Piatră [ Nume dat mineralelor și rocilor dure, răspândite la suprafața sau în interiorul pământului. ] [6]
Collapse <b>Pietre preţioase</b> [ Nestemată, piatră scumpă - mineral cu aspect frumos și duritate mare, din care se fac podoabe și bijuterii. ] [7]Pietre preţioase [ Nestemată, piatră scumpă - mineral cu aspect frumos și duritate mare, din care se fac podoabe și bijuterii. ] [7]
Collapse <b>Pietre semipreţioase</b> [ v. Pietre prețioase. ] [8]Pietre semipreţioase [ v. Pietre prețioase. ] [8]