CIMEC. Tezaurele terminologice

Index |  Afișare arborescentă | Afișare alfabetică

Skip Navigation Links.
Collapse <b>Tehnici de cojocărit</b> [ Totalitatea tehnicilor de prelucrare a pieilor, de la obținerea acestora până la confecționarea obiectelor finite cu întrebuințări diferite în activitatea umană. ] [1]Tehnici de cojocărit [ Totalitatea tehnicilor de prelucrare a pieilor, de la obținerea acestora până la confecționarea obiectelor finite cu întrebuințări diferite în activitatea umană. ] [1]
Collapse <b>Tehnici de decorare a ouălelor</b> [ Totalitatea tehnicilor de obținere a ouălor încondeiate (decorare prin pictare, prin vopsire, prin lipire a diferitelor imagini, prin ferecare etc.). ] [2]Tehnici de decorare a ouălelor [ Totalitatea tehnicilor de obținere a ouălor încondeiate (decorare prin pictare, prin vopsire, prin lipire a diferitelor imagini, prin ferecare etc.). ] [2]
Collapse <b>Tehnici de olărie</b> [ Totalitatea tehnicilor practicate în meșteșugul de prelucrare a lutului, de la obținerea cantităților necesare pentru prelucrare și până la smălțuire și ardere, în vederea obținerii diferitelor obiecte ceramice. ] [3]Tehnici de olărie [ Totalitatea tehnicilor practicate în meșteșugul de prelucrare a lutului, de la obținerea cantităților necesare pentru prelucrare și până la smălțuire și ardere, în vederea obținerii diferitelor obiecte ceramice. ] [3]
Angobare [ Acoperirea cu un stat subțire de lut (colorat) cu care se acoperă vasele după modelarea pe roată, pentru a le da un aspect plăcut. ] [3.1]
Ardere oxidantă [ În majoritatea centrelor ceramice, arderea vaselor se face lăsând ca aerul să pătrundă liber în cuptor, obținându-se în final ceramica numită „roșie”, care poate să fie smălțuită sau nu; culoarea roșie este dată de arderea argilei în combinație cu oxigenul din aerul care pătrunde liber în cuptorul de oale; culoarea roșie-cărămizie (asemănătoare țiglelor, olanelor și cărămizilor) poate să fie observată direct mai ales la vasele de uz gospodăresc și, prin spargerea acestora, la vasele angobate și smălțuite. ] [3.2]
Ardere reducătoare [ v. Ardere oxidantă; deosebirea este că se reduce pătrunderea de aer în cuptor prin înfundarea (acoperirea) locului de alimentare cu lemne, caz în care fumul rezultat pătrunde în pasta vaselor și rezultă ceramica neagră, cunoscută și în lumea dacică. ] [3.3]
Decor aplicat [ Procedeu prin care decorul este anterior confecționat și apoi aplicat pe suprafața unui obiect; în cazul pieselor de port sau a unor piese de interior, decorul aplicat este de fapt o bandă textilă sau o broderie croșetată, cusută apoi la marginea (la poalele) piesei respective. ] [3.4]
Decorat cu tiparul [ În obținerea unor ornamente, artizanii satelor au recurs (și recurg astăzi mai insistent) de tipare; tiparul este foarte des întâlnit la ceramiști, care recurg la tipare pentru executarea benzilor decorative amprentate în pasta vaselor abia confecționate (neuscate încă). ] [3.5]
Decorat prin imprimare [ ] [3.6]
Decorat prin lustruire [ Lustruirea se execută cu o piatră de râu pe vasul uscat (sau aproape uscat), înainte de arderea lui; în mod obișnuit, motivele decorative sunt linii șerpuite(meandre) și spirale; tehnica este considerată a fi de sorginte dacică; evident că asemenea vase din ceramică nu sunt smălțuite; această tehnică este întâlnită la ceramica de Săcel - Maramureș și Marginea - Suceava. ] [3.7]
Decorat prin stropire [ ] [3.8]
Frământat mecanic [ v. Frământat prin călcare; Frământarea mecanică presupune folosirea unui malaxor (mașină acționată electric cu ajutorul căreia se mărunțește și se amestecă diferite produse în vederea omogenizării lor; malaxoarele folosie de olari sunt similare, dar de dimensiuni mai mici, cu acelea folosite în brutării, la amestecarea făinii, apei, drojdiei și altor ingrediente; evident că apariția malaxoarelor în atelierele de olărit trebuie corelată cu electrificarea mediului rural și cu potențialul economic al meșteșugului datorat interesului turistic din ultimele decenii ale sec. al XX-lea. ] [3.9]
Frământat prin călcare [ Acțiunea și rezultatul obținut prin baterea cu picioarele, prin lovituri puternice și repetate, a lutului galben adus din locul de recoltare; acțiunea are rolul de a sfărâma bulgării de lut și de a-i omogeniza, olarul și membri ai familiei sale adăugând treptat cantități mici de apă; totodată, în timpul frământării, olarul elimină eventualele impurități (pietricele, bețișoare, fire de paie etc.), după care lutul frământat este răsucit în suluri mari și lăsat la „dospit”. ] [3.10]
Îmbrânare [ ] [3.11]
Impresiune cu degetul [ ] [3.12]
Incizat cu pieptenul [ ] [3.13]
Jirăvit cu cornul [ Cornul - instrument alcătuit dintr-un corn de vită, retezat puțin la vârf, în orificiul astfel obținut montându-se o pană de gâscă, cu rolul de a lăsa o dungă îngustă de culoare pe vasul din ceramică; cornul se umple cu culoare (obținută din „pământuri” naturale măcinate cu râșnița) și apoi olarul, răsucind pe roată vasul, pictează sprafețele obiectelor după dorință, inclusiv desenând anumite imagini (de stele, soare, cocoș, construcții, flori etc.). ] [3.14]
Jirăvit cu gaiţa [ Jirăvirea este o tehnică prin care spațiile libere de pe buza farfuriilor din ceramică, dar mai ales partea adâncită a acestora, este umplută cu linii foarte fine (linii sinusoidale, meandre, spirale etc.) executate cu gaița - mică unealtă constituită dintr-un băț de lemn în vârful căruia se prinde un fragment de păr de porc. ] [3.15]
Lustruit [ v. Decorat prin lustruire; evident că lustruirea este o tehnică întâlnită nu doar în arta ceramicii, pentru că obiecte lustruite sunt confecționate și de către lemnari (prin geluire, rindeluire, fasonare cu brișca, cuțitul sau cu un ciob de sticlă, cu glass-papier etc.); se lustruiește și piatra cioplită destinată confecționării unor insemne funerare, elemente arhitectonice etc. ] [3.16]
Micasat [ Tehnică destul de rară, dar practicată de olarii care vor să confere un aspect strălucitor obiectelor; fie se amestecă în lut o cantitate de mică pisată (mineral cristalizat, cu luciu metalic, care se desface în foițe subțiri, elastice și transparente, folosite și la unele apatrate electrice pentru a asigura izolarea), fie, mai curând, se suflă mică pisată pe suprafața vasului încă umed. ] [3.17]
Modelat în tipar [ Este o tehnică mai nouă, care intervine în faza de „industrializare” a unor operațiuni, cum ar fi malaxarea mecanică a lutului sau obținerea mai rapidă a unor forme prin folosirea unor tipare anterior concepute de către olari experimentați (în acest ultim caz, confecționarea vaselor se execută pe roți electrice, cu mișcare de rotație uniformă, de către meseriași nu foarte familiarizați cu arta olăritului, iar tiparul este format din două părți identice, aduse concomitent în jurul grămezii de lut așezate pe roată; după obținerea vasului și după uscare, arderea se face în cuptoare electrice, vasele fiind puse pe banda unui conveier care înaintează foarte lent, de așa manieră încât vasele trec de la o temperatură joasă la cea maximă, apoi se răcesc treptat; la celălalt capăt al benzii, un muncitor apucă fiecare vas încă încins (având în mâini mănuși de azbest); deoarece vasele nu se ating între ele, iar creșterea și descreșterea temperaturii este lentă, nu sunt înregistrate rebuturi, adică vase care să se crape; astfel de procedee pot fi văzute la firma de ceramică din Corund, care are o cifră de export destul de mare (sunt confecționate pentru export căni de bere, pentru Germania, și vase mari decorative pentru grădină, solicitate de piața vest-europeană, dar și de cea românească). ] [3.18]
Modelat la roată [ Tehnică prin care se obțin vasele ceramice de diverse capacități, asigurându-se, prin rotirea permanentă a roții, sfericitatea totală sau parțială, sau circumferința obiectelor; tot prin rotirea roții (cu viteză mult redusă), se obțin și unele motive decorative amplasate circular pe vas. ] [3.19]
Modelat manual [ ] [3.20]
Pictat cu cornul [ ] [3.21]
Pictat cu degetul [ ] [3.22]
Pictat cu paiul [ ] [3.23]
Pictat cu pana [ ] [3.24]
Pictat cu pensula [ ] [3.25]
Pictat cu rotiţa [ ] [3.26]
Sgrafitat [ Procedeu de a zgâria un desen (un motiv decorativ) într-un strat plastic (colorat sau nu), lăsând să apară contrastant stratul de fond; tehnica a fost aplicată în ceramica de tip bizantin (din it. sgraffito). ] [3.27]
Smălţuit [ ] [3.28]
Ştampilat [ v. Ștampilare. ] [3.29]
Zgrafitat [ v. Sgrafitat. ] [3.30]
Collapse <b>Tehnici de prelucrare a lemnului</b> [ Totalitatea tehnicilor de prelucrare a lemnului, pornind de la recoltarea acestuia din natură și până la obținerea obiectelor finite, folosite în arhitectura țărănească, în alte ocupații sau meșteșuguri și în activitatea diurnă gospodărească. ] [4]Tehnici de prelucrare a lemnului [ Totalitatea tehnicilor de prelucrare a lemnului, pornind de la recoltarea acestuia din natură și până la obținerea obiectelor finite, folosite în arhitectura țărănească, în alte ocupații sau meșteșuguri și în activitatea diurnă gospodărească. ] [4]
Asamblat [ Rezultatul acțiunii de a reuni, de a aduna elementele componente care fac parte, în final, dintr-un sistem format din două sau mai multe obiecte îmbinate sau articulate. ] [4.1]
Băiţuit [ Acoperirea suprafeței unui obiect din lemn cu baiț (colorant lichid folosit în tâmplărie, în industria textilă, în tăbăcărie etc.); culoarea obținută diferă de cantitatea de baiț folosită, mergând de la maroniu deschis până la maron închis spre negru. ] [4.2]
Basorelief [ Sculptură (în lemn, marmură, piatră etc.) în care figurile ies în relief pe un fond neted (din it. basso-rilievo). ] [4.3]
Cioplit [ Acțiunea de a tăia cu o unealtă așchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etc.; a sculpta; în funcție de ceea ce se dorește să se obțină, uneltele sunt diferite (topor, secure, teslă, daltă, horj, cuțit, briceag etc.), mergând de la bârne cioplite până la instrumente muzicale, pistornice și figurine din lemn; sau, dacă este vorba de piatră, dalta este unealta cea mai folosită, mai ales pentru obținerea elementelor decorative și a înscrisurilor pe pietre de hotar, cruci de cimitir, troițe etc. și până la râșnițe, pive cu pilug, mojare, pistornice din piatră etc. ] [4.4]
Cojit [ Acțiunea de a curăța de coajă (în special lemnul, după ce a fost tăiat și transportat). ] [4.5]
Colorat prin strecurare [ Tehnică prin care compoziția destinată pigmentării unor suprafețe (ceramică, textile etc.) este lăsată sa cadă prin mișcarea ritmică a unei site sau a unei strecurătoare. ] [4.6]
Crestat [ Acțiunea de a face tăieturi pe marginea sau pe suprafața unui obiect din lemn; a face crestături; crestat (în majoritatea cazurilor, crestăturile au rol decorativ și mai rar funcțional). ] [4.7]
Decalcomanie [ Procedeu tehnic prin care se transpune un desen copiat anterior pe o hârtie transparentă pe o placă de lemn, pe stofă etc. ] [4.8]
Dogărit [ ] [4.9]
Excizat [ ] [4.10]
Fasonat [ ] [4.11]
Finisat [ ] [4.12]
Găurit [ ] [4.13]
Geluit [ ] [4.14]
Îmbinare în cep [ ] [4.15]
Îmbinare în coadă de rândunică [ ] [4.16]
Îmbinare în nut şi feder [ ] [4.17]
Îmbinare în pană şi uluc [ ] [4.18]
Îmbinare tâmplărească [ ] [4.19]
Încheiat în cerc de lemn [ ] [4.20]
Încheiat în cerc metalic [ ] [4.21]
Încheiat în cuie de fier [ ] [4.22]
Încheiat în cuie de lemn [ ] [4.23]
Incizat [ ] [4.24]
Încovoiat [ ] [4.25]
Îndreptat [ ] [4.26]
Înfăşurat [ ] [4.27]
Înnegrit [ ] [4.28]
Înrămat [ ] [4.29]
Intarsii [ ] [4.30]
Perforat [ Găurit, străpuns cu ajutorul unei unelte sau a unei mașini. ] [4.31]
Pictat [ Rezultatul acțiunii de a reprezenta pe pânză, pe carton, pe lemn, pe sticlă etc. o imagine cu ajutorul culorilor și al pensulei; a zugrăvi. ] [4.32]
Pictat tempera [ ] [4.33]
Pictat ulei [ ] [4.34]
Pirogravat [ Rezultatul acțiunii de a grava desene pe un obiect din lemn, din os, din piele etc. cu un vârf de metal înroșit în foc sau cu un termocauter (în pirogravarea de atelier sau industrială de astăzi). ] [4.35]
Scobit [ Rezultatul acțiunii de a găuri (cu scoaba), de a face o adâncitură în ceva; a sculpta; a excava; a grava; a așchia, pătrunzând adânc în interiorul suprafeței de prelucrat, pentru a-i da o formă concavă; a realiza, prin așchiere, obiecte de formă concavă. ] [4.36]
Scrijelit [ Rezultatul acțiunii de scrijelire; zgârietură; crestătură; în decorarea lemnului, sunt confecționate unele ustensile pentru trasarea unor șanțuri simetrice în lemn, de exemplu pentru obținerea de margini, ca decor, la scândurile pentru realizarea tavanelor la casele țărănești (tavane „părcănite”, instrumentul numindu-se „părcan”); foarte des, scrijelirea este întâlnită la decorarea lăzilor de zestre din spațiul oltenesc, gorjenesc și muntenesc, unde scrijelirea se face cu „horjul”. ] [4.37]
Sculptat [ Obiect prelucrat prin cioplire, modelare a unor obiecte până se obține o sculpură; modelare cu dalta a marmorei, pietrei, lemnului, metalului etc., pentru a obține figuri, ornamente etc. ] [4.38]
Scurtat [ ] [4.39]
Strunjit [ v. Strunjire. ] [4.40]
Tăiat [ Acțiunea de a desprinde, a separa o parte dintr-un întreg sau a împărți un întreg în două sau mai multe părți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin alte procedee tehnice; a spinteca; a despica; a croi (un obiect de îmbrăcăminte); a sculpta (în piatră, în lemn); a prelucra un metal. ] [4.41]
Tempera pe lemn [ ] [4.42]
Traforat [ Operația și rezultatul ei prin care se decupează dintr-o placă de lemn, de piatră etc. pentru realizarea diferitelor figuri, motive ornamentale etc. ] [4.43]
Ulei pe lemn [ ] [4.44]
Uscat [ De cele mai multe ori procesul de uscare este natural; în principiu, lemnul folosit în executarea pieselor de arhitectură (bârnele pentru case și porți) trebuie lăsate la uscat cel puțin 4 ani; vasele din ceramică sunt lăsate la uscat pe policioare, apoi sunt ornamentate prin pictare sau prin lustruire. ] [4.45]
Vopsit [ Rezultatul acțiunii de a colora un obiect, acoperindu-i suprafața (total sau parțial) cu o substanță colorantă (naturală sau chimică); a colora un material textil (lână, bumbac, in etc.) cu ajutorul unui colorant (natural sau chimic); a boi (din slv. Vapisati). ] [4.46]
Collapse <b>Tehnici de prelucrare a metalelor</b> [ Totalitatea tehnicilor de prelucrare a metalelor, de la obținerea acestora și până la prelucrarea finită a lor (prin topire, turnare, batere, șlefuire etc. ] [5]Tehnici de prelucrare a metalelor [ Totalitatea tehnicilor de prelucrare a metalelor, de la obținerea acestora și până la prelucrarea finită a lor (prin topire, turnare, batere, șlefuire etc. ] [5]
Argintat [ 1. Acoperit cu un strat de argint; poleit; suflat cu argint; 2. Cu luciu de argint; argintiu. ] [5.1]
Aurit [ 1. Poleit, suflat cu aur; 2. Cusut sau țesut cu fir de aur. ] [5.2]
Bătut pe tipar de piatră [ Metalele „moi” (cositorul, în special) se pot bate pe tipare din piatră, obținându-se bumbi, „chici”, ornamente metalice pentru curele din piele, harnașamente etc. ] [5.3]
Ciocănit [ Tehnică de obținere a unor obiecte metalice prin lovire cu ciocanul a materiei brute (încălzită sau nu) până la realizarea formei dorite. ] [5.4]
Ciocănit la cald [ Procedeu prin care forma obiectelor este obținută după ce materialul brut este încălzit pe o vatră sau într-un cuptor (tehnică aplicată în fierării pentru obținerea diverselor unelte, ustensile, piese de harnașament etc. din fier sau oțel. ] [5.5]
Ciocănit la rece [ Procedeu de obținere a unor obiecte metalice (din metale maleabile - aur, argint, aramă, cositor etc.) fără ca materialul brut să fie încălzit în foc, caz în care forma este obținută prin baterea repetată cu ciocanul (ciocănel). ] [5.6]
Cositorit [ Spoit, acoperit cu un strat de cositor. ] [5.7]
Emailat [ ] [5.8]
Ferecat [ ] [5.9]
Feronerie [ ] [5.10]
Filetat [ ] [5.11]
Filigranat [ ] [5.12]
Forjat [ ] [5.13]
Gravat [ ] [5.14]
Laminat [ Transformarea unui material (în special un metal) în lame, foi, bare (tablă, sârmă etc.). ] [5.15]
Lipit [ ] [5.16]
Nichelat [ Obiect metalic acoperit cu un strat subtire de nichel. ] [5.17]
Perforat [ Găurit, străpuns cu ajutorul unei unelte sau a unei mașini. ] [5.18]
Pilire [ Acțiuna de a ajusta, a netezi cu pila; a cizela; a șlefui; pila este unealta din oțel, brăzdată de crestături și folosită la ajustarea, la lustruirea suprafețelor unor piese dure. ] [5.19]
Ştanţat [ v. Ștanțare. ] [5.20]
Trefilat [ Rezultatul ubținut prin acțiunea de a trece un metal prin filieră (placă, eventual din oțel, perforată, prin care se trage în fire un material metalic), pentru a obține sârmă. ] [5.21]
Turnat [ Operație prin care se toarnă un material (metalic) lichid (topit) într-un tipar pentru a obține, prin solidificare, un obiect de forma tiparului; confecționat prin turnare. ] [5.22]
Turnat în tipar de piatră [ v. Turnat; evident să tiparul folosit la turnarea și obținerea unor piese de podoabă sau accesorii de port popular este făcut din piatră cioplită și sculptată special pentru obținerea unor astfel de piese. ] [5.23]
Collapse <b>Tehnici de prelucrare a sticlei</b> [ Totalitatea tehnicilor de obținere a sticlei (glajei) și a obiectelor din sticlă (prelucrare mecanică, manuală, prin suflare etc.). ] [6]Tehnici de prelucrare a sticlei [ Totalitatea tehnicilor de obținere a sticlei (glajei) și a obiectelor din sticlă (prelucrare mecanică, manuală, prin suflare etc.). ] [6]
Collapse <b>Tehnici textile</b> [ Totalitatea tehnicilor de obținere a fibrelor textile, indiferent de originea lor, apoi prelucrarea acestora și, în fine, țeserea lor în vederea obținerii pieselor de îmbrăcăminte, țesăturilor de interior, precum și pentru realizarea unor accesorii necesare unor procese specifice unor ocupații și meșteșuguri. ] [7]Tehnici textile [ Totalitatea tehnicilor de obținere a fibrelor textile, indiferent de originea lor, apoi prelucrarea acestora și, în fine, țeserea lor în vederea obținerii pieselor de îmbrăcăminte, țesăturilor de interior, precum și pentru realizarea unor accesorii necesare unor procese specifice unor ocupații și meșteșuguri. ] [7]
Ajur [ Broderie pe o țesătură din care s-au scos anumite fire. ] [7.1]
Ales cu acul [ ] [7.2]
Ales cu găurele [ v. Ales cu speteaza. ] [7.3]
Ales cu mâna [ v. Ales cu speteaza. ] [7.4]
Ales cu speteaza [ Speteaza este scândurica cu care se ridică firele de urzeală la războiul de țesut, când se țese cu alesături; alesătura este denumirea ornamentelor realizate pe țesăturile populare, executate cu mâna, cu acul, cu vergeaua sau cu speteaza; „ales cu tăieturi” și „ales cu găurele” sunt realizări obținute în țesătură, când acestea prezintă „găurele” sau „tăieturi” (la lăicerele țesute în tehnica karamany). ] [7.5]
Ales cu tăieturi [ v. Ales cu speteaza. ] [7.6]
Ales cu vergeaua [ v. Ales cu speteaza. ] [7.7]
Ales curb [ ] [7.8]
Ales legat [ ] [7.9]
Ales peste fire [ ] [7.10]
Ales printre fire [ ] [7.11]
Aplicaţie [ Ceea ce se aplică, se fixează pe ceva (de obicei pe piese de îmbrăcăminte - rochii, bluze, haine groase etc.; găitanele, șnururile, fireturile, panglicile etc. constituie aplicații cu rol decorativ). ] [7.12]
Bătut la gratie [ ] [7.13]
Bătut la piuă [ Baterea la piuă (dârstă) reprezintă o tehnică folosită la îndesirea textilelor groase din lână; v. Dată la dârstă. ] [7.14]
Brodat după desen [ Broderie eecutată după un desen făcut în prealabil și atașat țesăturii care urmează a fi brodată. ] [7.15]
Brodat în cruci [ ] [7.16]
Brodat în punct bătrânesc [ ] [7.17]
Brodat la fir [ ] [7.18]
Brodat pe creţuri [ ] [7.19]
Brodat pe dos [ ] [7.20]
Brodat peste fire [ ] [7.21]
Brodat rupt-împuns [ ] [7.22]
Broderie englezească [ ] [7.23]
Broderie orientală cu fir [ ] [7.24]
Broderie plină [ ] [7.25]
Cheiţă [ 1. Cusătură care încheie marginile unui material textil; 2. Cheotoare făcută din ață. ] [7.26]
Croşetat [ Rezultatul obținut prin împletirea (dantelelor) cu croșeta; obiect textil obținut prin croșetare. ] [7.27]
Cu miţul pus [ Tehnică folosită la unele piese textile de interior (cergi) prin care sunt trecute prin ochiurile țesăturii fire de lână (împletite sau nu) divers colorate; asemnea fel de a împodobi cergile este întâlnit în Banat, Argeș, Maramureș etc. ] [7.28]
Cusut [ Acțiunea de a prinde, a lega cu ajutorul unui fir de ață trecut printr-un ac; cusătura este locul unde sunt unite prin cusut două bucăți de material, tehnica fiind folosită în obținerea pieselor de îmbrăcăminte, în cojocărit, în prelucrarea pieilor pentru încălțăminte și curelărie. ] [7.29]
Cusut cu găurele [ ] [7.30]
Cusut în drug [ ] [7.31]
Cusut peste muchie [ ] [7.32]
Cusut simplu pe dos [ ] [7.33]
Dat la dârstă [ Dimie sau postav (țesătură groasă) bătută la piuă (dârstă), instalație acționată cu ajutorul forței apei, cu ajutorul căreia se obține îndesarea țesăturilor groase. ] [7.34]
Dat la vâltoare [ Vâltoarea este o instalație rudimentară, formată dintr-o îngrăditură circulară de lemn, de formă tronconică, amenajată sub o cădere de apă, care servește la îngroșarea și scămoșarea unor țesături din lână, în special a cergilor; se mai numește ștează. ] [7.35]
Feston [ ] [7.36]
Împletit [ ] [7.37]
Împletit cu fuştei [ ] [7.38]
Împletit pe ramă [ ] [7.39]
Încheiat cu acul [ ] [7.40]
Încheiat cu croşeta [ ] [7.41]
Încheiat cu maşina [ ] [7.42]
Îngroşat [ ] [7.43]
Înnodat [ ] [7.44]
Înşirat [ ] [7.45]
Lănţişor [ ] [7.46]
Matlasat [ Acțiunea de a căptuși un material textil cu un material mai gros, de care este fixat prin cusături ce scot în evidență un model (dinainte stabilit). ] [7.47]
Năvădit [ Trecerea, la războiul de țesut, a firelor urzelii prin ițe și spată (din sl. navoditi). ] [7.48]
Plisat [ Rezultatul acțiunii de a face îndoituri unei țesături, unui obiect de îmbrăcăminte; în cute dese și regulate. ] [7.49]
Răsucit [ 1. Rezultatul acțiunii de a învârti un fir (textil) în jurul lui însuși sau mai multe fire, unele în jurul altora, pentru a obține un fir mai gros sau mai rezistent; 2. Deformarea elicoidală a fețelor cherestelei de grosime mică; învârtit; înfășurat; răsucit în formă de spirală; învârtit; rotit (pentru a fi prelucrat). ] [7.50]
Şabac [ Broderie în ajur făcută (cu ață albă) la cămăși, fețe de masă etc. (din turc. șebeke=plasă). ] [7.51]
Ţesut în 2 iţe [ ] [7.52]
Ţesut în 3 iţe [ ] [7.53]
Ţesut în 4 iţe [ ] [7.54]
Ţesut în cocleţi [ ] [7.55]
Ţesut în lătunoi [ ] [7.56]
Tighel [ 1. Cusătură vizibilă, foarte măruntă, făcută cu mașina sau cu mâna, în care fiecare împunsătură începe în locul ultimei împunsături precedente; 2. (reg.) Tiv; 3. (fig.) Dungă, margine, contur; din turc. tegel. ] [7.57]
Tivit [ Acțiunea de a executa o margine a unui obiect din pânză, din stofă etc., prin îndoire și fixare printr-o cusătură, pentru a împiedica destrămarea țesăturii; bordură; chenar. ] [7.58]
Tivit cu găurele [ ] [7.59]
Tivit în cruci [ ] [7.60]
Topit pe rouă [ ] [7.61]
Tors [ Rezultatul acțiunii de a preface lâna, cânepa, inul, bumbacul etc. în fire subțiri, depănând-o de pe furcă pe fus (din lat. Torquere). ] [7.62]
Urzit în 2 iţe [ ] [7.63]
Urzit in 4 iţe [ ] [7.64]
Vâltorit [ Pentru îngroșarea (compactarea fibrelor) unor materiale textile din lână (aba), acestea sunt duse la vâltoare (sunt duse la vâltorit cergile și stofa destinată cioarecilor și pieselor de port groase, de iarnă; vâltoarea este o instalație rudimentară, formată dintr-o îngrăditură circulară din lemn, amenajată sub o cădere de apă, care servește la îngroșarea și scămoșarea unor țesături din lână; ștează (din lat. Voltoria < volutus). ] [7.65]