CIMEC. Tezaurele terminologice

Index |  Afișare arborescentă | Afișare alfabetică

Skip Navigation Links.
Gravată cu acid [ Atacarea cu acid a suprafeţei plăcii de gravat pentru fixarea urmelor trasate de gravor, cu scopul de a determina reţinerea cernelii de gravură necesară pentru imprimare. ] [1]
Collapse <b>Lemn</b> [ Ţesut conducător al unor plante superioare, format din trahee, parenchim şi fibre cu lignină, utilizat în construcţii, ebenisterie, industrie etc.. ] [2]Lemn [ Ţesut conducător al unor plante superioare, format din trahee, parenchim şi fibre cu lignină, utilizat în construcţii, ebenisterie, industrie etc.. ] [2]
Abanos [ Lemn exotic dur, având nuanţe de cafeniu închis şi negru, folosit în ebenisterie. ] [2.1]
Acaju [ Arbore din regiunea tropicală americană, cu lemn roşietic, folosit în ebenisterie. ] [2.2]
Arin [ Nume dat mai multor specii de arbori cu frunze ovale, dinţate, şi cu flori verzui-roşiatice, grupate în amenţi. ] [2.3]
Bambus [ Plantă cu tulpină lemnoasă, înaltă, dreaptă şi foarte rezistentă, de origine exotică. Folosit pentru confecţionarea mobilierului de grădină în original sau ca imitaţie, din lemn strunjit, pictat în ocru-galben. ] [2.4]
Brad [ Arbore din familia pinaceelor care creşte în regiunea montană, cu tulpina dreaptă şi frunzeşe în formă de ace, de culoare verde-închis, persistente, cu florile şi seminţele în conuri. Lemnul său este folosit în industria lemnului. ] [2.5]
Carpen [ Arbore înalt, cu frunze ovale dinţate şi flori grupate în amenţi, cu lemnul tare şi alb, cu dungi argintii şi adâncituri pe trunchi, folosit în construcţii şi în rotărie. ] [2.6]
Cedru [ Nume generic pentru mai multe specii de arbori din familia pinaceelor, cu lemnul tare şi flori orizontale. Datorită calităţilor sale lemnul e folosit în construcţiile navale sau terestre, în industrie, artă decorativă şi ebenisterie. ] [2.7]
Chiparos [ Arbore răşinos conifer cu frunye persistente şi cu lemnul rezistent şi parfumat, folosit în industrie şi ebenisterie. ] [2.8]
Cireş [ Pm fructifer cu frunze ovale alungite şi flori albe, cultivat pentru fructele şi lemn, ultimul fiind folosit în industria mobilei. ] [2.9]
Fag [ Copac înalt cu scoarţa netedă, alburie sau cenuşie şi cu lemnul tare, cu frunze ovale, netede, lucioase, cu perişori fini pe margini. Lemnul său e folosit în industria mobilei. ] [2.10]
Frasin [ Arbore cu tulpina dreaptă, cilindrică şi coroană rară, frunze compuse, flori unisexuate fără corolă şi fructe alungite. Folosit în industrie datorită elasticităţii sale. ] [2.11]
Gorun [ Specie de stejar cu trunchiul drept, cu frunze ovale, lobate pe margine, având fruct de tip ghindă. ] [2.12]
Lămâi [ Arbore subtropical citric, având frunze lucioase şi flori albe, cultivat pentru fructul său comestibil şi pentru lemnul folosit în ebenisterie. ] [2.13]
Lemn exotic [ Lemn originar din afara continentului european. ] [2.14]
Lemn trandafir [ ] [2.15]
Mahon [ Nume dat mai multor specii de arbori din zona tropicală americană, cu lemn foarte rezistent, de culoare brun-roşietică, utilizat în trecut în ebenisterie şi în construcţiile navale. ] [2.16]
Măslin [ Arbore fructifer cu frunze persistente, lanceolate, verzi-deschis superior şi albe-argintii inferior, pieloase şi luciose. Produce fructe ovoidale, brune-verzui sau negre. Cultivat în regiunile mediteraneene pentru fructe, din care fie se produce ulei, fie sunt utilizate ca atare în alimentaţie. Lemnul de măslin e folosit în arta decorativă datorită rezistenţei sale şi mirosului specific, plăcut, dar şi datorită conotaţiilor sale simbolice religioase. ] [2.17]
Mesteacăn [ Arbore cu scoarţă albă şi lemnul alb, gălbui sau roşiatic, cu ramuri flexibile, cu frunze verzi-cenuşii şi cu flori grupate în amenţi. Lemnul său este folosit în industria mobilei. ] [2.18]
Nuc [ Pom fructifer originar din Asia, coronament bogat, frunze penat-compuse, miros pătrunzător, fructe drepe cu seminţe comestibile. Folosit în industria mobilei şi a coloranţilor. ] [2.19]
Paltin [ Arbore cu tulpină înaltă, cu frunze lobate, cu flori verzui, al cărui lemn alb, dur şi cu textură frumoasă e folosit în industria lemnului. ] [2.20]
Păr [ Pom din familia rozaceelor având coroana piramidală, cu frunze ovale, flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile. ] [2.21]
Pin [ Arbore din familia pinaceelor, înalt până la 40 de metri, cu frunze persistente în formă de ace lungi, având scoarţa roşcată şi lemnul deosebit de rezistent. ] [2.22]
Plop [ Nume dat mai multor specii de arbori înalţi, cu cu tulpina înaltă şi dreaptă, cu ramuri subţiri verticale, cu frunze lungi, late, peţiolate şi cu flori dispuse în amenţi, folosit în scopuri industriale sau în ebenisterie. ] [2.23]
Rachită [ Nume dat mai multor specii de salcie cu frunze lunguieţe şi înguste, cu ramuri subţiri şi elastice, folosite ca material pentru executarea de împletituri decorative sau funcţionale. ] [2.24]
Rădăcină de nuc [ ] [2.25]
Santal [ Nume dat mai multor specii de arbori tropicali, având, în funcţie de varietăţi, lemnul alb, dens şi mirositor sau brun-roşiatic şi fără miros, cu frunze mari şi cu flori grupate în ciorchini. Folosit în ebenisterie şi în crearea de mici obiecte funcţionale de lux. ] [2.26]
Stejar [ Gen de arbore înalt cu tulpina dreaptă, coarana largă, frunzele crestate adânc, florile dispuse în amenţi, lemnul rezistent şi dur, cu fruct de tip ghindă, folosit în construcţii navale sau industriale precum şi în industria mobilei. ] [2.27]
Tei [ Arbore cu lemnul alb-roşiatic şi cu frunze mari în formă de inimă, cu flori albe sau albe-gălbui, puternic parfumate, melifere. Lemnul e folosit în industrie, ebenisterie etc. iar florile sunt folosite în farmacie. ] [2.28]
Tek [ Arbore exotic originar din sudul Arabiei, înalt, cu frunze opuse, întregi şi cu flori albe, având un lemn dens, ignifug şi rezistent, folosit în contrucţiile navale şi în industria mobilei. ] [2.29]
Ulm [ Arbore înalt, având coroana stufoasă, cu frunze asimetrice la bază şi cu flori dispuse în mănunchiuri compacte, al cărui lemn e folosit în industrie, ebenisterie etc.. ] [2.30]
Collapse <b>Materiale ceramice</b> [ Paste pe bază de caolin sau de lut, folosite în industria ceramică. ] [3]Materiale ceramice [ Paste pe bază de caolin sau de lut, folosite în industria ceramică. ] [3]
Aquamarină [ Acvamarină. 1. Varietate de beril albastră-verzuie, folosită din antichitate ca piatră preţioasă pentru obiecte de podoabă, gravate cu figuri de divinităţi marine, 2. Produs ceramic albastru-verzui, obţinut prin amestecul nisipului cu sodă, albastru de plumb şi potasă. Folosit în secolul al XVIII-lea în decorarea porţelanului moale produs la Sevres. ] [3.1]
Argilă [ Materie ceramică alcătuită din sedimente minerale, cuarş, mică, fragmente de organisme, carbonaţi etc., roşcată, albă sau cenuşie. Umezită devine compactă, onctuoasă, maleabilă, putând fi modelată manual sau la roată. Folosită din vechime în sculptură, olărie, construcţii etc.. ] [3.2]
Bazalt [ 1. Rocă compactă de origine vulcanică, neagră, albăstruie, cenuşie, cu striaţiuni sau diviziuni prismatice de formă neregulată. Folosită în vechime în arhitectură. 2. Ceramică neagră neglazurată, inventată de către ceramistul englez Josiah Wedgwood (circa 1760). ] [3.3]
Biscuit [ Porţelan alb, mat, nesmălţuit, supus, în general, unei singure arderi. ] [3.4]
Camee [ 1. Piatră semipreţioasă, dură, uneori formată din straturi de culori diferite, gravată în relief cu figuri sau cu motive decorative. Folosită ca podoabă sau aplicaţie în relief pe obiecte de rtă decorativă. 2. Biscuit alb, aplicat pe un fond albastru, gri sau verde, folosit de ceramistul englez Josiah Wedgwood pentru executarea de servicii de masă şi piese de artă decorativă. 3. Tehnică de ornamentare în relief a sticlei, inventată de egipteni şi perfecţionată de romani. ] [3.5]
Celadon [ Oxid folosit la colorarea în verde a ceramicii. ] [3.6]
Ceramică [ Categorie de obiecte realizate dintr-o argilă plastică trecută printr-un proces de modelare sau de punere în formă şi un tratament termic, în urma căruia argila îşi schimbă calităţile câştigând în durabilitate şi pierzând din rezistenţă. ] [3.7]
Faianţă [ Pastă ceramică formată din argilă, mai mult sau mai puţin pură, nisip şi marnă calcaroasă; după ardere pasta e acoperită cu smalţ stanifer. Tipuri: la foc mare (1200 grade Celsius), la foc mic (1000 grade Celsius), fină (pasta reprezintă un amestec de var, caolin, silex, acoperită de un glasiu transparent), hispano-maură (faianţă staniferă cu lustru metalic), patriotică (faianţă franceză decorată cu motive patriotice), patronimică (decorată cu figuri de personaje istorice sau religioase, însoţite de o dată; piesele de acest gen reprezentau daruri ocazionale). ] [3.8]
Gresie [ 1. Rocă sedimentară de culoare cenuşie, formată din grăunţe fine de nisip, legate printr-un ciment silicios ori prin calcar, folosită în construcţii, pavaje, sculptura "ronde-bosse". 2. Argilă plastică degresată, impermeabilă, având o granulaţie mai mult sau mai puţin fină, din care se prepară o pastă utilă în industria ceramică. ] [3.9]
Maiolica [ Faianţă italiană acoperită cu o glazură plombiferă, realizată în Renaştere, inspirată din olăria importată din insulele Baleare, unde activau meşteri arabi şi spanioli. ] [3.10]
Mozaic [ Procedeu tehnic specific artei murale, în care opera e constituită din fragmente cubice sau prismatice reduse dimensional, realizate din materiale dure, legate laolaltă cu ajutorul cimentului. Din perspectiva densităţii sale mozaicul este pavimental sau parietal, de interior sau exterior. ] [3.11]
Collapse <b>Porţelan</b> [ Produs ceramic vitrificat, de culoare albă strălucitoare, impermeabil, translucid, sonor, obţinut dintr-o argilă foarte fină, formată din caolin, cuarţ şi feldspat, în proporţii aproape egale, ameliorată prin adăugarare de componente conexe (oase măcinate, silex etc.) arsă ca pastă la temperaturi înalte după o prealabilă turnare sau modelare manuală. Produsul finit poate fi colorat prin emailare şi decorat în diverse stiluri, în funcţie de atelier şi de perioada istorică de referinţă. ] [3.12]Porţelan [ Produs ceramic vitrificat, de culoare albă strălucitoare, impermeabil, translucid, sonor, obţinut dintr-o argilă foarte fină, formată din caolin, cuarţ şi feldspat, în proporţii aproape egale, ameliorată prin adăugarare de componente conexe (oase măcinate, silex etc.) arsă ca pastă la temperaturi înalte după o prealabilă turnare sau modelare manuală. Produsul finit poate fi colorat prin emailare şi decorat în diverse stiluri, în funcţie de atelier şi de perioada istorică de referinţă. ] [3.12]
Collapse <b>Materiale diverse</b> [4]Materiale diverse [4]
Alabastru [ Rocă de formaţie metamorfică, varietaţile ghipsoasă (albă sau colorată în galbe, oranj, brun, cenuşiu, datorită existenţei unor impurităţi) şi calcaroasă (albă cu granulaţie fină, transparentă, aimilară marmurei tandre) numită alabastru de Orient. Structură moale, poroasă; posibilităţi de cioplire, lustruire, pictare. Folosită în vechime în construcţii şi în arta decorativă. ] [4.1]
Baga [ Materie cornoasă, dură, translucidă, în nuanţe de galben până la brun; constituie carapacea broaştei ţestoase marine. Plăcile înmuiate în apă clocotită sunt presate sau mulate în tipare, fiind folosite în arta decorativă şi în ebenisterie. Des întâlnită în genul Boulle. ] [4.2]
Ceară [ Materie de origine animală, vegetală sau minerală, având caracteristici specifice, folosită din antichitate şi până în prezent în diferite moduri şi în diferite amestecuri, în sculptură, artă decorativă etc. ] [4.3]
Chihlimbar [ Răşină fosilă, maleabilă şi electrizantă (densitate 1,5-3, greutate specifică 1,03-1,2)< conţine câteodată resturi de plante şi insecte, bine conservate. Se prezintă sub forma unor bucăţi dure, casante, translucide, colorate în tente gălbui-aurii, nuanţate spre brun. Varietatea galbenă e considerată a fi secreţia unui conifer, iar varietatea cenuşie - concreţiune formată în stomacul caşalotului. Opţiuni de lustruire, dar nu şi de cioplire, folosit în arta decorativă din vechime şi până în prezent. ] [4.4]
Coral [ Substanţă calcaroasă (duritate 3,5-4, greutate specifică 2,6-7), roşie, roz, albă, uneori brună, cu aspect de arbust cu ramuri de dimensiuni diferite, produsă de către mici animale marine care trăiesc în colonii în mările şi oceanele calde. Posiblităţi de lustruire şi de sculptare, utilizat în orfevrărie şi artă decorativă din vechime. ] [4.5]
Corn [ Arbust cu lemnul foarte tare, cu frunze opuse, cu flori galbene şi cu fructe roşii comestibile, ale cărui frunze sunt utilizate în prepararea de culori naturale. ] [4.6]
Ebonită [ Material plastic obţinut de obicei prin vulcanizarea cauciucului cu sulf, cu proprietăţi electroizolante şi anticorozive. Folosit în industrie. ] [4.7]
Fildeş [ Materie osoasă, dură, de culoare albă uşor albăstruie, uneori brună, obţinută din colţi de mamut, hipopotam, morsă, rinocer; folosită din vechime în arta de cult şi arta decorativă. ] [4.8]
Împletitură paie [ Intercalare strânsă a unor fire de pai cu scopul realizării unor materiale diverse, cu scop utilitar sau decorativ. ] [4.9]
Lac [ Verni răşinos, de origine asiatică, preparat prin amestecul de gume-răsini cu ulei de camelii şi de ceai, frecate apoi cu alţi pigmenţi şi care apoi se diluează cu alte uleiuri, urmând a ise adăuga transparenţă prin adăugare de sulfat de fier. Folosit în producerea de vase deosebit de rezistente. ] [4.10]
Nucă de cocos [ Fructul comestibil al cocotierului. Utilizat în cadrul artelor decorative pentru confecţionare de cupe simple sau cu picior. ] [4.11]
Os [ Element de bază al scheletului vertebratelor, caracterizat printr-o structură solidă şi rezistentă, având culoarea albă. În cazul originii sale animale cunoaşte diferite utilizări în cadrul artelor decorative. ] [4.12]
Ou de struţ [ Cupă formată dintr-o cochilie de ou de struţ montată în metal preţios, cu scop funcţional sau decorativ. ] [4.13]
Pai [ Tulpină cilindrică subţire, neramificată, goală pe dinăuntru, având noduri pronunţate, specifică plantelor graminee. ] [4.14]
Papier mache [ ] [4.15]
Pergament [ Suport pentru scris, desen şi pictură, obţinut prin prelucrarea unor piei de animale prin răzuirea acestora şi întinderea lor pe un suport, pentru a se usca. Pieile sa tratau după uscare cu diferite substanţe, în funcţie de utilizarea lor ulterioară - pictură, scris etc. ] [4.16]
Perlă [ Formaţie, de regulă sferică, de culoare argintie, cu luciu de sidef, care se formează în scoicile unor moluşte (pitandine), utilizată în orfevrărie. ] [4.17]
Piele [ Ţesut conjunctiv-epitelial care acoperă întreaga suprafaţă a corpului animalelor vertebrate şi a celor mai multe dintre nevertebrate; în cazul originii animale este utilizată în industria marochinăriei, a mobilei etc.. ] [4.18]
Piele Cordoba [ Piele de calitate superioară, provenită de la miei sau capre tinere, care permite obţinerea unor efecte decorative prin gofrare sau gravare şi care a fost iniţial prelucrată în acest mod şi pentru acest scop de către arabii cordovani (secolul al XI-lea). ] [4.19]
Plută [ Material neted, gros, neted, poros, impermeabil, elastic şi mai uşor decât apa, obţinut din stratul exterior al unor specii de stejar, folosit în vinificaţie, industria aeronautică, construcţii etc.. ] [4.20]
Rafie [ Nume dat mai multor specii de plante din familia palmierilor, cu tulpina scurtă şi groasă, ale căror frunze au nervuri foarte rezistente. Fibre obţinute din frunzele şi teaca acestor plante, folosite pentru obţinerea de obiecte funcţionale sau decorative. ] [4.21]
Collapse <b>Scoică</b> [ Nume dat mai multor moluşte care au corpul moale, protejat de către două valve calcaroase, de obicei cenuşii, care formează scheletul extern al animalului. În vechime valvele erau folosite de către pictori drept recipiente naturale de amestecarea culorilor. ] [4.22]Scoică [ Nume dat mai multor moluşte care au corpul moale, protejat de către două valve calcaroase, de obicei cenuşii, care formează scheletul extern al animalului. În vechime valvele erau folosite de către pictori drept recipiente naturale de amestecarea culorilor. ] [4.22]
Sidef [ Substanţă calcaroasă (carbonat de calciu şi conchiloină) cu reflexe irizate, formată în corpul scoicilor Madrepora (duritate 3,5-4, greutate specifică 2,63-3,65), având un colorit alb, roz gri sau albăstrui. Folosit încă din epoca medievală pentru încrustaţii în ebenisterie, marchetărie, precum şi la confecţionarea unor piese decorative. Valoros prin preţiozitate şi rigiditate. ] [4.23]
Smalţ [ Substanţă sticloasă, translucidă sau opacă, incoloră sau colorată cu oxizi metalici, aplicată sub formă de pulbere sau pastă (la cald) pe suprafaţa unor piese de metal (aur, aramă, bronz), de sticlă, ceramică, pentru a le proteja şi obţine un efect decorativ. Email. ] [4.24]
Collapse <b>Materiale textile</b> [ Materii prime pentru obiecte, accesorii vestimentare ş.a. realizate prin ţesere. ] [5]Materiale textile [ Materii prime pentru obiecte, accesorii vestimentare ş.a. realizate prin ţesere. ] [5]
Aba [ Dimie, ţesătură groasă de lână. ] [5.1]
Atlaz [ 1. Ţesătură de bumbac, de lână sau de mătase, cu aspect de fire încrucişate pe avers. 2. Mătase lucioasă pe o faţă, executată în India din fire provenind de la insecta Attacus Atlas. ] [5.2]
Borangic [ Material textil ţesut din mătase naturală, folosit pentru confecţionarea de feţe de masă, cuverturi şi articole vestimentare uşoare. ] [5.3]
Brocart [ ] [5.4]
Bumbac [ Plantă textilă din familia malvaceelor, de origine tropicală şi subtropicală, cu flori gălbui sau roşietice şi cu fructele capsule, care conţin numeroase seminţe acoperite cu peri pufoşi. Prin egrenare din seminţele bumbacului se obţine o fibră utilizată la obţinerea ţesăturilor. ] [5.5]
Cânepă [ Plantă textilă cu tulpina înaltă şi dreaptă, cu frunye alterne dinţate pe margini, cu flori mici şi veryui, cultivată pentru fibrele obţinute din tulpină şi uleiul obţinut din seminţe. ] [5.6]
Caşmir [ Ţesătură executată din lâna foarte fină a caprelor din regiunea indiană Caşmir, manual sau mecanic, folosită pentru croirea unor şaluri purtate iniţial numai de către femeile indiene şi, ulterior, şi în Europa. Execuţia manuală e specific indiană, iar cea mecanică - specific europeană. ] [5.7]
Catifea [ Ţesătură din lână, bumbac, mătase ori fibre sintetice, moale, cu aspect pluşat, lucioasă cu reflexe, cu armură simplă, aând pe revers perii minusculi ai unei bătături sori uryeli suplimentare, tăiaţi sau tunşi la o înălţime de circa 1 mm. Tipuri - broşată, bagheera, ciyelată, de Genova, de Lyon, de Utrecht, gen blană, gen miniatură, Gregoire, imprimată, ripsată sau buclată, sidefie (velours nacre), şifon (velours chiffon). ] [5.8]
Catifea broşată [ Ţesătură din diferite culori pe fond de catifea. ] [5.9]
Damasc [ Ţesătură din fire de bumbac, in, lână sau mătase, cu desene florale mari sau cu scene în uşor relief, ton pe ton, lucioase pe avers şi mate pe revers. Originară din Damasc. ] [5.10]
Dantelă [ Ţesătură fină din fire de in, bumbac, aur, argint sau fire sintetice, formată din motive ajurate, executate manual sau mecanic. Accesoriu vestimentar, de pat sau de masă. ] [5.11]
Fir argint [ Fir obţinut prin trefilarea argintului. ] [5.12]
Fir de argint aurit [ Fir obţinut prin trefilarea argintului, ulterior aurit prin diferite procedee mecanice sau manuale. ] [5.13]
Fir de aur [ Fir obţinut prin trefilarea aurului. ] [5.14]
Fir de mătase [ Fir strălucitor şi rezistent extras din gogoaşa viermelui dudului. ] [5.15]
Fir metalic [ Fir obţinut prin trefilarea unei bucăţi de metal. ] [5.16]
In [ Plantă erbacee cu tulpină subţire fibroasă, cu flori mici albastre sau albe, cultivată pentru a fi utilizată în industria textilă şi a uleiurilor. ] [5.17]
Lână [ Părul lung şi moale ce acoperă corpul unoir animale, mai ales al oilor, prelucrat în scopul obţinerii de fibre necesare în industria textilă, artele decorative etc.. ] [5.18]
Mătase [ Fibră naturală foarte fină, strălucitoare, rezistentă, produsă de către omida dudului ("bombyx mori"). ] [5.19]
Mătase broşată [ ] [5.20]
Matase colorată [ ] [5.21]
Paiete [ Discuri miniaturale de metal sau de celofan, strălucitoare, cusute pe un suport textil pentru a forma diferite modele, în scop decorativ. ] [5.22]
Pânză [ Ţesătură din fire de bumbac, de in, cânepă etc. folosită ca suport întins pe un şasiu pentru desen în pictură, pentru confecţionarea de obiecte decorative sau accesorii vestimentare etc.. ] [5.23]
Păr de capră [ ] [5.24]
Pâslă [ Material textil obţinut din fire de lână sau de păr de animal netoarse bătute în piuă, folosit la confecţionarea unor piese de îmbrăcăminte şi încălţăminte, ca izolant etc.. ] [5.25]
Postav [ Ţesătură de lână groasă, adesea păroasă, din care se confecţionează pături, îmbrăcăminte etc.. ] [5.26]
Saten [ Ţesătură de mătase, netedă şi lucioasă păe avers, mată pe revers; una dintre cele trei ramuri textile de bază pentru mătăsuri, originar din China. Denumire provenită de la oraşul originar, Zaytun. ] [5.27]
Serasir [ Stofă ţesută cu fir de aur, brocart. ] [5.28]
Ţesătură din borangic netors [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură din firul obţinut din prima derulare a gogoşilor viermilor de mătase, fără nici un fel de prelucrare ulterioară. ] [5.29]
Ţesătură din bumbac cu mătase [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură din bumbac în amestec cu mătase. ] [5.30]
Ţesătură din fir de argint [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură din argint. ] [5.31]
Ţesătură din fir de argint aurit [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură între care se intercalează fire preţioase. ] [5.32]
Ţesătură din mătase cu fir [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură din mătase, în amestec cu fir preţios. ] [5.33]
Ţesătură mătase [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură de mătase. ] [5.34]
Collapse <b>Metal</b> [ Nume generic dat oricărui element chimic cu luciu caracteristic, bun conducător de căldură şi electricitate, maleabil şi ductil, solid la temperatură obişnuită. ] [6]Metal [ Nume generic dat oricărui element chimic cu luciu caracteristic, bun conducător de căldură şi electricitate, maleabil şi ductil, solid la temperatură obişnuită. ] [6]
Collapse <b>Metale comune</b> [ Metale uşor oxidabile, care se pot găsi în stare naturală sau obţine artificial în mari cantităţi. ] [6.1]Metale comune [ Metale uşor oxidabile, care se pot găsi în stare naturală sau obţine artificial în mari cantităţi. ] [6.1]
Alamă [ Aliaj de zinc şi aramă, de culoare galben aurie, maleabil, ductil, uşor de prelucrat; posibilităţi de ciocănire, lustruire, gravare. Folosită din vechime pentru executarea de arme, oglinzi, bijuterii, statuete, diverse ustensile casnice, precum şi în tehnicile de gravură în adâncime. ] [6.1.1]
Aliaj [ Produs metalic obţinut prin topirea comună a mai multor metale sau a unor metale cu metalozi. ] [6.1.2]
Alpaca [ 1. Aliaj inxidabil de cupru, nichel şi zinc, folosit la executarea tacâmurilor, a instrumentelor medicale etc.. 2. Material textil fin ţesut din lâna lamei, rumegător specific Americii de sud. ] [6.1.3]
Aramă [ Metal roşiatic, foarte maleabil, ductil, sonor, foarte rezistent la coroziune (densitate 8,58-8,94, gradu de topire 1084 grade Celsius). Posibilităţi de ciocănire, laminare, lustruire şi gravare. Folosit fin vechime în armurerie, artă decorativă, orfevrărie, gravură etc.. ] [6.1.4]
Bronz [ Aliaj al cuprului cu staniul, aluminiul, plumbul etc. în diferite proporţii. Proprietăţi superioare celor ale cuprului, şi anume rezistenţă la coroziune, maleabilitate (la cald). Topit şi turnat iniţial sub formă de lingouri, poate fi gravat, ciocănit, cizelat sau turnat sub diverse forme, prin matriţare. ] [6.1.5]
Cositor [ Metal alb-cenuşiu (densitate 7,2, grad de topire 223 grade Celsius, grad de fierbere 2200 grade Celsius), inalterabil în contact cu aerul, fuzibil, ductil şi maleabil. Posibilităţi de turnare, ciocănire, gravare şi cizelare. Folosit sub formă de aliaje diferite, în vechime, pentru confecţionarea de veselă de uz. ] [6.1.6]
Fier [ Metal greu, de culoare cenuşie, maleabil ductil, cu proprietăţi feromagnetice, folosit în aliaj cu diverse elemente precum carbonul în industrie sau sub formă de plăci în gravură, tehnica acvaforte. ] [6.1.7]
Oţel [ Aliaj de fier, carbon şi alte elemente, folosit pentru duritatea, rezistenţa şi elasticitatea sa în industrie, gravură etc.. ] [6.1.8]
Plumb [ Element chimic metalic, moale şi greu, maleabil, de culoare cenuşie-albăstruie, lucios în clipa obţinerii sau când este proaspăt pilit, rău conducător de căldură şi electricitate, folosit în industrie, construcţii etc. ] [6.1.9]
Collapse <b>Metale preţioase</b> [ Metale aflate în stare naturală în cantităţi mici, şi care se oxidează greu. ] [6.2]Metale preţioase [ Metale aflate în stare naturală în cantităţi mici, şi care se oxidează greu. ] [6.2]
Peisaj [ Operă de artă pictată sau desenată ce înfăţişează imagini din natură. Acesta poate să includă şi elemente figurative umane sau animale, însă rolul lor compoziţional e restrâns. ] [7]
Collapse <b>Piatră</b> [ Denumire generică a rocilor şi a mineralelor dure. ] [8]Piatră [ Denumire generică a rocilor şi a mineralelor dure. ] [8]
Bazalt [ 1. Rocă compactă de origine vulcanică, neagră, albăstruie, cenuşie, cu striaţiuni sau diviziuni prismatice de formă neregulată. Folosită în vechime în arhitectură. 2. Ceramică neagră neglazurată, inventată de către ceramistul englez Josiah Wedgwood (circa 1760). ] [8.1]
Calcar [ Rocă sedimentară sau biogenă, formată din carbonat de calciu, albă, cenuşie, roşie, neagră etc.. E cunoscută şi sub denumirea de piatră-de-var. ] [8.2]
Diorit [ Rocă de structură eruptivă, dură, granuloasă, formată din feldspat şi amfibiolit, cenuşie sau verde, folosită în vechime în cadrul statuaria orientală. ] [8.3]
Gresie [ 1. Rocă sedimentară de culoare cenuşie, formată din grăunţe fine de nisip, legate printr-un ciment silicios ori prin calcar, folosită în construcţii, pavaje, sculptura "ronde-bosse". 2. Argilă plastică degresată, impermeabilă, având o granulaţie mai mult sau mai puţin fină, din care se prepară o pastă utilă în industria ceramică. ] [8.4]
Marmură [ Rocă de formaţie metamorfică, dură, cristalizată, formată din calcit sau dolomit şi magneziu, albă sau colorată (roz, roşu, verde, cenuşiu, negru). ] [8.5]
Obsidian [ Rocă vulcanică de culoare brună, verde deschis sau neagră, cu aspect sticlos ori mat, formată în urma fuziunii unor roci silicioase sub presiunea lavei. Substitut neolitic al silexului pentru confecţionarea de unelte şi de arme. ] [8.6]
Porfir [ Rocă vulcanică foarte dură, formată din feldspat, cuarţ şi mică (duritate 6, greutate specifică 1,58). Colorit: roşu, negru, cenuşiu, purpuriu, stropit cu mici pete albe. Utilizat încă din antichitate în sculptură şi în artele decorative. ] [8.7]
Silex [ Rocă silicioasă foarte dură, de culoare cenuşie, gălbuie sau brună, folosită în preistorie pentru executarea de arme şi de unelte. ] [8.8]
Şist [ Rocă metamorfică sau sedimentară, cu proprietatea desfacerii uşoare în foi sau în plăci subţiri, cu suprafeţe paralele. ] [8.9]
Tuf [ Rocă formată prin acumularea şi consolidarea cenuşii, nisipului etc. provenite din erupţiile vulcanice. ] [8.10]
Collapse <b>Pietre preţioase</b> [ Varietate de rocă dură, folosită în giuvaergerie sau în arta decorativă, cu posibilităţi de tăiere în formă de caboşon, briliant etc. ori cu posibilităţi de şlefuire, lustruire şi gravare în relief (camee) ori în adâncime (intalie). ] [9]Pietre preţioase [ Varietate de rocă dură, folosită în giuvaergerie sau în arta decorativă, cu posibilităţi de tăiere în formă de caboşon, briliant etc. ori cu posibilităţi de şlefuire, lustruire şi gravare în relief (camee) ori în adâncime (intalie). ] [9]
Collapse <b>Pietre semi-preţioase</b> [ Varietate de rocă semidură folosită în giuvaergerie sau în arta decorativă. Posibilităţi de tăiere în formă de caboşon, briliant etc. de şlefuire, lustruire sau gravare în relief (camee) sau în adâncime (intalie). ] [10]Pietre semi-preţioase [ Varietate de rocă semidură folosită în giuvaergerie sau în arta decorativă. Posibilităţi de tăiere în formă de caboşon, briliant etc. de şlefuire, lustruire sau gravare în relief (camee) sau în adâncime (intalie). ] [10]
Agată [ Varietate de cuarţ translucid, format din benzi plane, concentrice sau având contur neregulat, purtând diferite denumiri, după colorit: crisopraz (verde), cornalină, heliotrop (roşu), safirină (albastru), sardonix (portocaliu), calcedonie (alb), obsidiană (negru). Folosit în vechime ca piatră semipreţioasă pentru sigilii şi piese de podoabă. ] [10.1]
Almandină [ Aluminoasă de fier din frupa granatelor, roşie brună, frecventă în şisturile cristaline şi în aluviuni, folosit în orfevrărie, arta decorativă şi drept abraziv. ] [10.2]
Ametist [ Varietate violetă de cuarţ, prezentând uneori straţii variate (ondulate sau concentrice), având duritate 7 şi greutate specifică 2,64-2,66. Posibilităţi de tăiere şi de şlefuire în caboşon, în plan dreptunghiular sau în trepte. Folosit în vechime ca piatră semipreţioasă în gliptică şi în giuvaergerie. ] [10.3]
Aquamarină [ Acvamarină. 1. Varietate de beril albastră-verzuie, folosită din antichitate ca piatră preţioasă pentru obiecte de podoabă, gravate cu figuri de divinităţi marine, 2. Produs ceramic albastru-verzui, obţinut prin amestecul nisipului cu sodă, albastru de plumb şi potasă. Folosit în secolul al XVIII-lea în decorarea porţelanului moale produs la Sevres. ] [10.4]
Cabochon [ Piatră preţioasă sau semipreţioasă tăiată, şlefuită şi lustruită, dar nefaţetată, cu suprafaţa superioară rotunjită, iar cea inferioară plată. Pietrele opace sau translucide sunt tăiate în caboşon. ] [10.5]
Calcedonia [ Varietate cristalină sau fibroasă de cuarţ (duritate 6,75-7, greutate specifică 2,58-2,66). Diferite denumiri, după colorit - cornalină (roşie), sardonix (brun), crisopraz (verde), agat (cu striaţii de nuanţe diferite) etc.. Folosită în giuvaergerie şi pentru confecţionarea mojarelor. ] [10.6]
Camee [ 1. Piatră semipreţioasă, dură, uneori formată din straturi de culori diferite, gravată în relief cu figuri sau cu motive decorative. Folosită ca podoabă sau aplicaţie în relief pe obiecte de rtă decorativă. 2. Biscuit alb, aplicat pe un fond albastru, gri sau verde, folosit de ceramistul englez Josiah Wedgwood pentru executarea de servicii de masă şi piese de artă decorativă. 3. Tehnică de ornamentare în relief a sticlei, inventată de egipteni şi perfecţionată de romani. ] [10.7]
Citrin [ Varietate de cuarţ de culoare galbenă. ] [10.8]
Cornalină [ Varietate translucidă de agat, roşie sau riz, cu dungi albe (duritate 7, greutate specifică 2,65). Posibilităţi de şlefuire în plan cu trepte sau în caboşon. Utilizări în giuvaergeria antică şi modernă. ] [10.9]
Crisopraz [ Varietate de calcedonie galbenă-aurie sau verde-deschis, mai puţin dură decât cristalul de rocă, dar care poate zgâria sticla, folosită ca piatră de podoabă. ] [10.10]
Cristal de rocă [ Varietate de cuarţ transparent şi incolor (duritate 7, greutate specifică 2,65) folosită ca piatră semipreţioasă pentru obiecte de podoabă. Posibilităţi de tăiere sau de şlefuire în caboşon sau în plan cu trepte, precum şi de gravare. ] [10.11]
Cuarţ [ Bioxid natural de siliciu, aflat în roci în stare neconsolidată, ca nisip, sau în formă de cristale hexagonale, transparente, incolore (îb stare pură) sau variat colorate (când conţin şi substanţe străine). Utilizări: tehnică, optică, industria materialelor refractare, orfevrărie etc.. ] [10.12]
Granat [ Silicat natural de calciu, magneziu, fier, mangan, aluminiu şi crom. Colorit variat - roşu închis, galben, verde sau neagră (durotate 6,5-8, greutate specifică 3,15-4,30). Şlefuire în faţete sau în roză, folosit în vechime pentru confecţionarea sigiliilor şi a podoabelor. ] [10.13]
Hematită [ Oxid natural de fier, cu varietăţile "oligist", de culoare roşie, şi "limonit", de culoare brună (duritate 5,5-6,5), folosit în giuvaergerie ca piatră care se poate grava în formă de camee. ] [10.14]
Jad [ Denumire comună pentru două varietăţi de minerale dure semipreţioase, "nefritul" şi "jadeita". Primul este un silicat de calciu şi magneziu, cu aspect uleios, cu nuanţe cromatice de ivoriu-brun, verde-pal, galben deschis, gri-alb. Al doilea este un silicat de sodiu şi aluminiu, de mare duritate, cu aspect sticlos, cu o cromatică variată - alb-gălbui, mai multe nuanţe de verde, datorită prezenţei unor compuşi minerali. Jadul a fost folosit în trecut în scop ceremonial şi în arta decorativă. ] [10.15]
Jasp [ Varietate opacă de cuarţ din grupa calcedoniei (duritate 7, greutate specifică 2,65). Dispune de un colorit variat - galben, roşu, brun şi negru, cu vine de nuanţe diferite. Poate fi marmorat, arborizat sau sangvin, după culorile şi forma vinelor. Folosit în trecut în construcţii şi în arta decorativă. ] [10.16]
Lapis-lazuli [ 1. Mineral colorat în albastru azuriu, compus din silicat de aluminiu şi sodiu, cu un adaos de sulf, folosit ca materie primă pentreu prepararea albastrului ultramarin natural. 2. Piatră semipreţioasă, opacă, din grupa feldspatoizilor (duritate 5,75, greutate specifică 2,38-2,42). Colorit: albastru intens cu mici pete metalice; uneori apar nuanţe de gri, violaceu sau verde; culoarea albastră e cea mai răspândită. Folosit în statuara mică şi în orfevrărie. ] [10.17]
Matostat [ Rocă silicioasă compactă, verde, roşie sau negricioasă, utilizată în orfevrărie şi în arta decorativă. ] [10.18]
Ochi de pisică [ Varietate opacă de cuarţ, turmalină, safir (duritate 7, greutate specifică 2,65). Colorit verde-măsliniu, cu o dungă mai deschisă. Şlefuire în caboşon. Utilizare în giuvaergerie ca piatră semidură. ] [10.19]
Onix [ Varietate transparentă de agat (duritate 7, greutate specifică 2,65). Colorit specific format din tonuri de negru, cu zone concentrice sau ondulate. Tipologic, este cunoscut onixul arab, carneol, sardonix şi calcedonic. Şlefuire în caboşon, gravare sub formă de camee. Utilizat pentru confecţionarea de obiecte de podoabă şi de artă decorativă. ] [10.20]
Opal [ Varietate de bioxid natural de siliciu hidratat, similar cuarţului (durittate 5,5-6,5, greutate specifică 1,95-2,20). Aspect sticlos, transparent sau opalescent. Colorit alb-lăptos, galben deschis, albastru deschis, portocaliu, verde, gri, brun sau negru. Şlefuire în caboşon, utilizare în giuvaergerie ca piatră preţioasă. ] [10.21]
Peruzea [ Fosfat natural hidratat de aluminiu şi de cupru (duritate 5-6, greutate specifică, 2,60-1,85), de culoare verde-opac sau albastru-cenuşiu. Tăiere şi şlefuire în caboşon, posibilitate de gravare, piesele cele mai preţuite din turcoază sunt cele orientale. Introdusă de turci în Europa - originea denumirii. ] [10.22]
Piatra lunii [ ] [10.23]
Sardoniu [ Sardonix. Piatră semipreţioasă, varietate de onix cu dungi roşii sau brune, uneori suprapuse (duritate 7, greutate specifică 2,65). Se Şlefuieşte în cabuşon sau în plan cu trepte. Diferite varietăţi, folosit încă din antichitate ca piatră decorativă. ] [10.24]
Topaz [ Silicat natural de aluminiu (duritate 8, greutate specifică 3,40-3,65), de culoare gtalbenă, verde, albăstruie, roşie, brună, incolor uneori. Frecat, degajă electricitate. Tăiere şi şlefuire în formă de trepte, rareori în formă de roză sau de briliant. ] [10.25]
Turcoaze [ Fosfat natural hidratat de aluminiu şi de cupru (duritate 5-6, greutate specifică, 2,60-1,85), de culoare verde-opac sau albastru-cenuşiu. Tăiere şi şlefuire în caboşon, posibilitate de gravare, piesele cele mai preţuite din turcoază sunt cele orientale. Introdusă de turci în Europa - originea denumirii. ] [10.26]
Turmalină [ Borosilicat natural de sodiu, calciu, magneziu şi aluminiu (duritate 7-7,5, greutate specifică 2,94-3,24), având varietăţile roşie (rubin siberian), albastră (turmalină suedeză), verde (turmalină braziliană). Uneori bicoloră sau tricoloră, rareori transparentă. Varietăţile transparente sunt folosite în giuvaergerie. ] [10.27]
Collapse <b>Sticlă</b> [ Material amorf, transparent, opac sau translucid, obţinut dintr-un amestec de nisip, cuarţ, piatră de var, carbonat de sodiu şi decoloranţi topiţi în cuptoare speciale la temperaturi înalte. Pasta, răcită progresiv, e fasonadă la cald prin suflare, presare sau turnare în formă. Colorată prin adăugarea de oxizi în formula iniţială - de cobalt pentru albastru, de crom pentru verde, de uraniu pentru galbenă, de mangan pentru brună sau violetă, de cupru sau de aur pentru roşie sau roz etc.. ] [11]Sticlă [ Material amorf, transparent, opac sau translucid, obţinut dintr-un amestec de nisip, cuarţ, piatră de var, carbonat de sodiu şi decoloranţi topiţi în cuptoare speciale la temperaturi înalte. Pasta, răcită progresiv, e fasonadă la cald prin suflare, presare sau turnare în formă. Colorată prin adăugarea de oxizi în formula iniţială - de cobalt pentru albastru, de crom pentru verde, de uraniu pentru galbenă, de mangan pentru brună sau violetă, de cupru sau de aur pentru roşie sau roz etc.. ] [11]
Cristal [ Sticlă transparentă, având un conţinut ridicat de oxid de plumb sau de bariu, cu o desnitate şi o sonoritate superioare sticlei obişnuite. ] [11.1]
Cristal argintat [ Cristal acoperit cu o peliculă de argint, în scop decorativ. ] [11.2]
Collapse <b>Cristal de Boemia</b> [ Cristal artificial executat în Boemia, similar formal cristalului de rocă. ] [11.3]Cristal de Boemia [ Cristal artificial executat în Boemia, similar formal cristalului de rocă. ] [11.3]
Eis [ ] [11.4]
Glajă [ ] [11.5]
Mozaic din sticlă [ Mozaic realizat din fragmente de sticlă turnate special pentru aceasta în loc de fragmente de ceramică smălţuită. ] [11.6]
Opalin [ Sticlă de culoare albă-lăptoasă, opacizată prin adaos de oxid de staniu. Numită "milchglas" la origine, tipul acesta de sticlă primeşte noua denumire odată cu ameliorarea reţetei originare în veacul al XIX-lea, când este opacizată. ] [11.7]
Pastă de sticla [ Material amorf, transparent, opac sau translucid, obţinut dintr-un amestec de nisip, cuarţ, piatră de var, carbonat de sodiu şi decoloranţi topiţi în cuptoare la temperaturi înalte. Pasta, răcindu-se progresiv, e fasonată la cald prin diferite metode - suflare, presare sau turnare în formă. Se adaugă diverşi oxizi pentru colorarea pastei. Reţeta iniţială a cunoscut diferite ameliorări de-a lungul timpului. ] [11.8]
Semi-cristal [ ] [11.9]
Sticlă argintată [ Sticlă pictată peste care se aplică un strat de argint şi un altul de sticlă, pentru protejarea picturii. Procedeu similar de aplicare pentru fabricarea oglinzilor, numai că în acest caz stratul de argint este substituit cu un strat de mercur. ] [11.10]
Sticlă colorată [ Sticlă colorată prin adăugarea de oxizi în formula iniţială - de cobalt pentru albastru, de crom pentru verde, de uraniu pentru galbenă, de mangan pentru brună sau violetă, de cupru sau de aur pentru roşie sau roz etc.. ] [11.11]
Sticlă colorată prin cementare [ ] [11.12]
Sticlă de Boemia [ Sticlă gravată de foarte bună calitate, după cristal. Formată din cuarţ pulverizat, var hidratat, carbonat de potasiu şi acid arsenios; clară şi transparentă ca un cristal de rocă, extrem de uşoară, poate fi tăiată şi şlefuită în faţete, gravată sau pictată. ] [11.13]
Sticlă de Boemia în straturi [ Denumire dată la începutul veacului al XIX-lea pieselor de sticlă colorată în mai multe straturi, dispuse în jurul unui strat central transparent. ] [11.14]
Sticlă în straturi [ Sticlă obţinută prin suprapunerea mai multor straturi de pastă mono- sau multicoloră, cu scopul sporirii rezistenţei sau al obţinerii de efecte vizuale deosebite. ] [11.15]
Sticlă romană [ Sticlă transparentă, colorată sau opacă, folosită pentru fabricarea de vase, pahare, flacoane de mirodenii sau de parfum etc.. după modele alexandrine de către sticlarii romani din antichitate. ] [11.16]
Collapse <b>Tehnici de finisare</b> [ Metode şi mijloace de executare a ultimelor operaţii necesare pentru conferirea aspectului final unui anumit obiect. ] [12]Tehnici de finisare [ Metode şi mijloace de executare a ultimelor operaţii necesare pentru conferirea aspectului final unui anumit obiect. ] [12]
Angobare [ Procedură de finisare a unui obiect de ceramică prin intermediul aplicării pe suprafaţa acestuia a unei paste lichide din argilă, albă sau colorată, înainte de ardere, pentru a camufla culoarea roşiatică originară a argilei sau aspectul grosolan al pastei; poate prezenta uneori aspectul şi consistenţa unui malţ, dar se cojeşte uşor. ] [12.1]
Argintare [ Acoperirea unui obiect de metal comun cu o peliculă de argint, prin imersiune într-o soluţie de argint, pentru a-l proteja contra factorilor externi şi pentru a-i conferi aparenţa argintului masiv. ] [12.2]
Aurire [ Tehnică de finisare a unei piese, care constă în poleirea unei suprafaţe cu o peliculă sau o pulbere de aur. ] [12.3]
Cabochon [ Piatră preţioasă sau semipreţioasă tăiată, şlefuită şi lustruită, dar nefaţetată, cu suprafaţa superioară rotunjită, iar cea inferioară plată. Pietrele opace sau translucide sunt tăiate în caboşon. ] [12.4]
Cizelare [ Modalitate de retuşare şi de finisare a ornamentelor unei piese de metal, prin neliminare bavurilor, pentru a se obţine o mai mare fineţe. Tipuri: "au fondu" (ulterior topirii metalului); "au repousse" (prin ciocănire); "sur piece" (prin sculptare directă). ] [12.5]
Faţetat [ Decorat prin faţetare, manuală sau mecanică. ] [12.6]
Glazurare [ Tehnică de acoperirea suprafeţei unor piese de ceramică - mai mai ales de porţelan fin - cu o substanţă vitrificabilă, transparentă, incoloră, opacă sau colorată, pentru a le face impermeabile şi a le conferi o strălucire deosebită. ] [12.7]
Înnegrit [ Vopsit cu negru. ] [12.8]
Lăcuit [ Conferirea aspectului final al unui obiect prin aplicarea unei pelicule de lac. ] [12.9]
Lustru [ 1. Strălucire aparte a unei suprafeţe sau obiect, obţinută artificial sau natural. 2. Material de finisaj al obiectelor din lemn, preparat din clei sau răşină, dizolvat în ulei de in, aplicat în straturi subţiri cu pensula sau prin pulverizare, pentru a le proteja şi înfrumuseţa suprafaţa. ] [12.10]
Lustruire [ Procedură manuală sau mecanică de conferire a unei străluciri aparte unei suprafeţe, ca finisaj. ] [12.11]
Nichelat [ Protejat prin acoperirea suprafeţei cu o peliculă de nichel. ] [12.12]
Parţial aurit [ Decorat parţial prin aurire. ] [12.13]
Rezervă [ Zona neocupată de culoare dintr-o pictură executată în acuarelă, cu scopul asigurării de către artist a unor accente luminoase şi totodată transparente operei. ] [12.14]
Tăiat [ Modalitate de prelucrarea unor pietre preţioase transparente, mai ales diamantul, pentru a le conferi o formă şi o strălucire specifice. ] [12.15]
Vernis [ Material de finisaj al obiectelor din lemn, preparat din clei sau din răsină, dizolvat în ulei de in, aplicat în straturi subţiri cu pensula sau prin pulverizare, pentru a le proteja şi înfrumuseţa suprafaţa. ] [12.16]
Collapse <b>Tehnici de ornamentare</b> [13]Tehnici de ornamentare [13]
Ajur [ Tehnivă decorativă care constă în traforarea de mici străpungeri în plăci de piatră sau de lemn, conform unui motiv prestabilit, permiţând pătrunderea luminii în interiorul unui edificiu. Folosit pentru executarea de parapete, balustrade şi piese decorative independente (catapetesme, uşu împărăteşti etc.). 2. Rărituri decorative în timpul lucrului, după un anumit model, în lungimea, lăţimea sau îm ambele direcţii ale materialului, pentru ca o ţesătură, o dantelă sau o broderie să prezinte anumite goluri. 3. Modalitate de montare a pietrelor preţioase, astfel încât partea din spate să nu fie acoperit de montură; folosită cu precădere pentru fixarea briliantelor. ] [13.1]
Altorelief [ Tip de relief puternic profilat faţă de fundal, cu tendinţa desprinderii de acesta. ] [13.2]
Aplicare [ 1. Motive decorative din ţesătură decupată, aplicate pe un fond diferit de ţesătură, printr-un punct de broderie, sau un şnur, care înconjoară conturul. Procedeu folosit la ornamentarea mătăsurilor. 2. Procedeu de decorarea ceramicii prin aplicarea unei culori vitrificabile sub formă de angobă. ] [13.3]
Au repousse [ Ornamentarea în relief a unei suprafeţe metalice prin ciocănire. ] [13.4]
Basorelief [ Tip de relief decorativ puţin profilat faţă de suprafaţa de fundal. ] [13.5]
Collapse <b>Batere</b> [ Operaţiune tehnică de ornamentare sau executare a unui obiect prin lovituri de ciocan, piesa fiind fixată de un poanson sau de o nicovală. ] [13.6]Batere [ Operaţiune tehnică de ornamentare sau executare a unui obiect prin lovituri de ciocan, piesa fiind fixată de un poanson sau de o nicovală. ] [13.6]
Camaieu [ Pictură monocromă în care relieful formelor şi adâncimea spaţială sunt realizate cu ajutorul tonurilor aceloraşi culori. Folosit în vechime în arta parietală şi, ulterior, în cea decorativă. ] [13.7]
Ciocănire la cald [ Cizelare au fondu. ] [13.8]
Ciocănit la rece [ Ornamentat prin lovituri de ciocan, piesa fiind sprijinită pe un poanson special. ] [13.9]
Colorat prin cementare [ ] [13.10]
Colorată [ Procedură decorativă prin mono- sau multicromatism, manual sau mecanic. ] [13.11]
Damaschinare [ Procedeu tehnic de ornamentarea metalului - fier sau oţel, în general - prin încrustarea prin ciocănire a unor fire metalice - aur, argint, cupru. Origine orientală (Damasc). ] [13.12]
Decalcomanie [ Procedeu decorativ a ceramicii sau emailului, care permite reproducerea prin tipărire a unei imagini colorate, pe faianţă, porţelan, email sau hârtie. ] [13.13]
Decor aplicat [ Ornament prin adăugare de material pe un suport. ] [13.14]
Collapse <b>Decor în relief</b> [ Excizat ] [13.15]Decor în relief [ Excizat ] [13.15]
Decor plastic [ Denumire generică pentru ornamentarea prin incizie şi excizie, adăugare, traforare şi tipar. ] [13.16]
Collapse <b>Email</b> [ Substanţă sticloasă, translucidă sau opacă, incoloră sau colorată - cu ajutorul unor oxizi metalici - aplicată sub formă de pulbere sau de pastă - la cald - pe suprafaţa unor păiese de metal - aur, aramă, bronz -, sticlă, ceramică, pentru a le proteja şi obţine un efect decorativ. ] [13.17]Email [ Substanţă sticloasă, translucidă sau opacă, incoloră sau colorată - cu ajutorul unor oxizi metalici - aplicată sub formă de pulbere sau de pastă - la cald - pe suprafaţa unor păiese de metal - aur, aramă, bronz -, sticlă, ceramică, pentru a le proteja şi obţine un efect decorativ. ] [13.17]
Estampare [ Deformare plastică la rece, prin matriţare, cu scop decorativ. ] [13.18]
Excizare [ Tehnică decorativă reprezentată de aplicarea unor ornamente în relief pe o suprafaţă. ] [13.19]
Faţetat [ Decorat prin faţetare, manuală sau mecanică. ] [13.20]
Ferecat [ Protejat şi ornamentat prin ferecare. ] [13.21]
Filigran [ Ornament amintind o dantelă, obţinut prin împletirea sau sudarea unor fire subţiri de aur sau de argint, aplicat pe un fond metalic similar sau de metal comun. Uneori sunt încastrate şi pietre preţioase ori caboşoane de sticlă colorată. ] [13.22]
Furnir [ Foaie subţire de lemn de esenţă rară fixată prin încleiere şi presare pe corpul unei mobile construite din lemn obişnuit, cu scop decorativ şi de mărirea rezistenţei la uzură. ] [13.23]
Granulare [ Procedeu ornamental minuţios utilizat în vechea orfevrărie, format din fixarea unei pulberi sau unor particule de aur foarte fine pe un suport metalic. ] [13.24]
Gravată [ 1. (În grafică). Operaţiune mecanică sau manuală de imprimare a mai multor imagini succesive prin intermediul imprimării prin desen sau cu dalta a unor plăci realizate din diferite materiale, care apoi sunt încerneluite cu ajutorul unui rulou. 2. Ornamentare a unei suprafeţe prin săparea modelului cu ajutorul unei dăltiţe sau al unui cui. ] [13.25]
Imprimare [ Operaţia de trecere a imaginii desenate sau săpate de o placă gravată pe o coală de hârtie, pe suprafaţa unui vas, prin transfer, sau pe suprafaţa unui material textil, în scop decorativ. ] [13.26]
Incizare [ ] [13.27]
Încrustare [ Procedeu de fixare a unui material în suprafaţa unui alt material prin fixare în şanţuri săpate special. Scop decorativ. ] [13.28]
Intarsiat [ Decorat prin intarsiere. ] [13.29]
Irizare [ Proprietatea unor minerale şi mai ales a sticlei de a produce la suprafaţă culori similare celor ale curcubeului, conferind un aspect deosebit anumitor cristale, scoici, aripi de fluturi etc.. Ea poate fi determinată şi artificial prin expunerea sticlei acţiunii vaporilor unor agenţi chimici. ] [13.30]
Latticino [ Fire de sticlă albă, fie încorporate în masa sticloasă anterior suflării, fie aplicate pe obiectul finit, pentru a crea un decor amintind de sticla filigranată. Origine veneţiană. ] [13.31]
Marchetat [ Decorat prin marchetare. ] [13.32]
Marmorată [ În ceramică, aspect similar marmurei sau agatei, obţinut prin introducerea în pastă a una sau a două culori. Procedeul e utilizat şi în legătoria de carte. ] [13.33]
Meplat [ Basorelief plat, în care trecerea de la suprafaţa suportului de bază la diferitele planuri intermediare apare puţin accentuată. ] [13.34]
Metalizată [ Acoperită cu o peliculă metalică pentru protecţie sau în scop ornamental. ] [13.35]
Millefiori [ Sticlărie veneţiană cu aspect de mozaic, constituită din lamele care formează un motiv decorativ floral. Obţinută prin intermediul tăierii unui fascicul de baghete de sticlărie colorată, care se toarnă apoi într-o sticlă incoloră, obţinându-se un decor policrom similar unei pajişti presărate cu flori. ] [13.36]
Niello [ Termen de giuvaergerie desemnând modul de ornamentare al plăcilor de argint, prin încrustarea unei sulfuri de argint (email negru). ] [13.37]
Parţial aurit [ Decorat parţial prin aurire. ] [13.38]
Parţial faţetat [ Parţial decorat cu faţete. ] [13.39]
Pictare cu şablonul [ Procedură de ornamentare a unei suprafeţe prin intermediul aplicării unui strat uniform de vopsea peste un şablon fixat de aceasta. ] [13.40]
Pictare manuală [ ] [13.41]
Pictat peste glazură [ ] [13.42]
Pictat sub glazură [ ] [13.43]
Pirogravură [ Procedeu de ornamentarea pieselor din lemn, os ori piele cu ajutorul unui vârf de ac înroşit în foc, inciziile urmând urmele trasate în prealabil ale modelului dorit a fi pirogravat. ] [13.44]
Placare [ Acoperirea suprafeţei exterioare a unui obiect cu un strat de material diferit, pentru a-l proteja împotriva agenţilor corozivi sau uzurii, ori pentru a-l înfrumuseţa. ] [13.45]
Presare [ Tehnică mecanică sau manuală de ornamentarea unei suprafeţe plane prin intermediul folosirii unei prese. ] [13.46]
Sculptat [ Obiect sau suprafaţă prelucrat(ă) mecanic sau manual, cu scop final funcţional sau decorativ. ] [13.47]
Smălţuire [ Operaţiunea mecanică sau manuală de aplicarea pe suprafaţa unui obiect metalic sau de ceramică a smalţului (emailului) cu scop decorativ sau de protecţie. ] [13.48]
Ştampilare [ Procedura de ornamentare a unei piese prin aplicarea unei piese gravate în relief sau în adâncime şi apoi înmuiată în cerneală pentru a lăsa impresiuni pe suprafaţa piesei anterioare. ] [13.49]
Strunjire [ Operaţiunea mecanică de prelucrarea în scop tehnic sau ornamental a unei piese cu ajutorul unui straung. ] [13.50]
Stuc [ Material de o plasticitate deosebită, compus, la origine, din marmură albă pisată şi var stins, iar ulterior din cretă, ulei, clei şi o anumită cantitate de apă, uşor de modelat când e proaspăt sau de turnat în matriţe. Folosit în obţinerea de compoziţii decorative interioare şi/sau exterioare, în arhitectură, precum şi decorarea mobilei. ] [13.51]
Traforare [ Decupare cu ajutorul unor mijloace manuale sau mecanice a unei figuri artistice decorative ale cărei contururi au fost în prealabil trasate pe materialul ce urmează a fi traforat. ] [13.52]
Vopsit [ Colorat prin aplicarea unui strat de vopsea cu pensula, prin stropire sau prin înmuiere şi îmbibare cu o substanţă colorată. ] [13.53]
Collapse <b>Tehnici de pictură</b> [ Metode şi mijloace diferite de execuţie a unei picturi. ] [14]Tehnici de pictură [ Metode şi mijloace diferite de execuţie a unei picturi. ] [14]
Collapse <b>Tehnici de prelucrarea sticlei</b> [15]Tehnici de prelucrarea sticlei [15]
Collapse <b>Tehnici textile</b> [ Tehnici de confecţionarea diferitelor tipuri de ţesătură. ] [16]Tehnici textile [ Tehnici de confecţionarea diferitelor tipuri de ţesătură. ] [16]
Băteală [ Ansamblu de fire orizontale şi paralele introduse între firele de urzeală ale războiului de ţesut cu ajutorul suveicii, pentru a forma armura ţesăturii. Firele de băteală trec de la o lizieră la cealaltă şi se încrucişează cu firele de urzeală după diferite sisteme. Sinonim: bătătură. ] [16.1]
Brodat de mână [ Suport textil decorat manual, cu fir textil, metalic, sau în amestec. ] [16.2]
Broderie [ Termen generic pentru a defini o tehnică decorativă realizată pe suport textil cu acul de cusut, folosind fire de mătase, metal, lână sau alte fire, uneori însoţite de pietre preţioase, semipreţioase sau perle. ] [16.3]
Broderie a jour [ ] [16.4]
Broderie aplicată [ Broderie executată în prealabil, aplicată ca ornament pe un suport textil sau folosită drept accesoriu vestimentar. ] [16.5]
Broderie cu fir de argint [ Ornament executat pe suport textil manual sau mecanic, cu fire de argint. ] [16.6]
Broderie cu fir de argint aurit [ Ornament executat pe suport textil manual sau mecanic, cu fire de argint aurit. ] [16.7]
Broderie cu fir metalic [ Ornament executat pe suport textil manual sau mecanic cu fire metalice obţinute prin trefilare. ] [16.8]
Broderie cu mătase colorată [ Ornament executat manual sau mecanic pe un suport textil cu fire de mătase colorată. ] [16.9]
Broşată [ Decorată în relief prin introducerea, în timpul ţeserii, a unor fire speciale de bătătură, care pot fi colorate diferit. Procedeul preyintă avantajul că firele suplimentare se limiteayă la lăţimea motivelor create, ceea ce evită îngroşarea ţesăturii. ] [16.10]
Cusătură [ Linie de asamblare a două bucăţi de material prin coasere (vestimentaţie, artă decorativă etc.) sau a două plăci metalice prin sudare ori nituire (metalurgie). ] [16.11]
Gobelin [ Broderie manuală sau mecanică, lucrată într-un punct care imită aspectul tapiseriilor. Denumire generică. ] [16.12]
Imprimare [ Operaţia de trecere a imaginii desenate sau săpate de o placă gravată pe o coală de hârtie, pe suprafaţa unui vas, prin transfer, sau pe suprafaţa unui material textil, în scop decorativ. ] [16.13]
Kelim [ 1. Covor turcesc cu două feţe, decorat cu motive florale. 2. Broderie cu fir de lână sau de mătase pe suport de canava sau pe etamină. ] [16.14]
Nod Ghiordes [ Nod turkbaf. ] [16.15]
Nod persan [ Nod farsbaf. ] [16.16]
Punct Buhara [ ] [16.17]
Punct Sumak [ ] [16.18]
Collapse <b>Tapiserie</b> [ Ţesătură manuală din lână, lînă cu mătase, mătase cu fire de aur sau de argint, cu decor policrom, executată pe război vertical ("hausse lisse") sau orizontal ("basse lisse"). Motivele decorative sunt constituite din firele de băteală care acoperă în întregime, prin încrucişarea lor, firele de urzeală. Prezentă în arta decorativă din cele mai vechi timpuri până în prezent, în diferite regiuni ale globului. ] [16.19]Tapiserie [ Ţesătură manuală din lână, lînă cu mătase, mătase cu fire de aur sau de argint, cu decor policrom, executată pe război vertical ("hausse lisse") sau orizontal ("basse lisse"). Motivele decorative sunt constituite din firele de băteală care acoperă în întregime, prin încrucişarea lor, firele de urzeală. Prezentă în arta decorativă din cele mai vechi timpuri până în prezent, în diferite regiuni ale globului. ] [16.19]
Ţesătură [ ] [16.20]
Ţesătură din borangic netors [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură din firul obţinut din prima derulare a gogoşilor viermilor de mătase, fără nici un fel de prelucrare ulterioară. ] [16.21]
Ţesătură din bumbac cu mătase [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură din bumbac în amestec cu mătase. ] [16.22]
Ţesătură din fir de argint [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură din argint. ] [16.23]
Ţesătură din fir de argint aurit [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură între care se intercalează fire preţioase. ] [16.24]
Ţesătură din mătase cu fir [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură din mătase, în amestec cu fir preţios. ] [16.25]
Ţesătură mătase [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură de mătase. ] [16.26]
Ţesut manual [ Ţesut la război orizontal sau vertical cu acţionare manuală. ] [16.27]
Urzeală [ Ansamblu de fire textile paralele, dispuse, cu ajutorul unei suveici, de la un capăt la celălalt al războiului de ţesut, în sensul lăţimii acestuia. Firele de urzeală se încrucişează cu firele de băteală, formând armătura ţesăturii. Firele urzelii au o torsiune mai slabă decât cele de băteală, conferind ţesăturii o supleţe sporită. ] [16.28]
Collapse <b>Tehnologii de bază</b> [ Mijloace mecanice sau manuale de prelucrarea materialelor esenţiale într-o industrie. ] [17]Tehnologii de bază [ Mijloace mecanice sau manuale de prelucrarea materialelor esenţiale într-o industrie. ] [17]
Collapse <b>Batere</b> [ Operaţiune tehnică de ornamentare sau executare a unui obiect prin lovituri de ciocan, piesa fiind fixată de un poanson sau de o nicovală. ] [17.1]Batere [ Operaţiune tehnică de ornamentare sau executare a unui obiect prin lovituri de ciocan, piesa fiind fixată de un poanson sau de o nicovală. ] [17.1]
Cioplire [ Acţiunea tăierii, incizării materialelor dure (piatră, lemn, fildeş ş.a.) cu unelte de fier, oţel (ciocan, daltă, raşpel, şpiţ) pentru executarea unei sculpturi tridimensionale sau în relief. Procedeu tehnic executat fie de către sculptor, fie de către un meşter specializat, după indicaţiile şi modelul primului (mai ales în cadrul reproducerilor la scară ale unei opere). ] [17.2]
Decupat [ Executat prin tăierea prestabilită a unor porţiuni dintr-un bloc de material. ] [17.3]
Filetare [ Decorarea panoului unei piese de mobilier prin aplicarea unei bande înguste din lemn, metal, fildeş ş.a. ca ancadrament. ] [17.4]
Forjare [ Operaţiunea tehnică de prelucrare a unui material sau a unui aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, prin ciocănire sau la presă. ] [17.5]
Găurire [ Procedură de perforare manuală sau mecanică a unui material pentru fixarea lui de un altul. ] [17.6]
Collapse <b>Modelare</b> [ Tehnică de bază pentru executarea obiectelor din lut. ] [17.7]Modelare [ Tehnică de bază pentru executarea obiectelor din lut. ] [17.7]
Nituit [ Îmbinat cu ajutorul unei tije cilindrice de metal, având un cap dublu ca dimensiune faţă de corp, folosită îndeobşte la îmbinarea pieselor metalice, de piele sau de carton. ] [17.8]
Ştanţare [ Procedeu aplicat la prelucrarea metalelor, prin care se obţin, prin impresiune, anumite motive, se aplică mărcile de producător şi de atestarea titlului unui metal preţios. Există şi piese rezultate din impresiunea şi decuparea dintr-o placă de metal, folosind o matriţă. ] [17.9]
Strunjire [ Operaţiunea mecanică de prelucrarea în scop tehnic sau ornamental a unei piese cu ajutorul unui straung. ] [17.10]
Suflare liberă [ Tehnologie de obţinerea unor obiecte din sticlă prin suflarea într-o porţiune culeasă din masa materialului topit. ] [17.11]
Suflat în tipar [ ] [17.12]
Suflată [ Procedeu de prelucrarea sticlei prin intermediul scufundării capătului unui tub metalic în masa de sticlă topită şi formarea, prin suflare, a unor forme sferice menite a fi prelucrate ulterior. ] [17.13]
Tăiat [ Modalitate de prelucrarea unor pietre preţioase transparente, mai ales diamantul, pentru a le conferi o formă şi o strălucire specifice. ] [17.14]
Trefilare [ Operaţie mecanică de transformare forţată a unui material metalic în sârmă prin trecerea printr-o filieră. ] [17.15]
Turnare [ Termen comun pentru tehnologia reproducerii sculpturilor modelate din ceară, argilă în materiale mai durabile - ghips, ciment, piatră artificială etc. şi a sculpturilor din argilă şi ghips în diferite metale (bronz, fontă, zinc etc.). ] [17.16]
Tesatură bumbac [ Obţinută la războiul de ţesut, vertical sau orizontal, prin încrucişarea în unghi drept a unor fire de urzeală şi bătătură de fir de bumbac. ] [18]
Vopsea [ Termen generic pentru definirea coloranţilor de origine organică sau artificială. Termen generic pentru orice pictură în erminiile autohtone. ] [19]